Marcos 4

El Nuevo Testamento (CYA) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Xiya' mdyisnan ngulo'o Jesús 'in nten tu'hua tiyo' can'. Lo' si'ya nten qui'an can' yten tucua ñi ni' yca na'an. Nchgaa nten can' nguio' ti'in ne' tu'hua tiyo' can'.
1 Jesus começou a ensinar outra vez à beira-mar. E uma numerosa multidão se reuniu em volta dele, de modo que entrou num barco, onde se assentou, afastando-se da praia. E todo o povo estava à beira-mar, na praia.
2 Qui'an 'a cha' ngulo'o ñi 'in ne' lo'o scasca cha' nu ycui' ñi, lo' ndeña'an nchcui' ñi:
2 Assim, ensinava-lhes muitas coisas por parábolas e, durante o seu ensino, dizia:
3 Ton nscan um cha' re: Nu ncua sca tsaan mdo'o sca yu qui'yu, nguia yta yu mti trigo.
3 — Escutem! Eis que o semeador saiu a semear.
4 Se'en msne yu 'in na nguilo tsachin' na tu'hua tucueen, cui' xaa ti yaan quiñi nu ycu 'in na.
4 E, ao semear, uma parte caiu à beira do caminho, e vieram as aves e a comeram.
5 Tichin' mti can' nguilo na sca se'en nu chin' ti yuu nducua loo quee. Ndla mducua na si'yana chin' ti yuu mducun ti'in 'in na.
5 Outra parte caiu em solo rochoso, onde a terra era pouca, e logo nasceu, visto não ser profunda a terra.
6 Xa mdyisnan m'ni tique' cuaan 'in na cui' xaa nguinan' na, lo' ngutyi na si'yana a ngu'ya xcua' tsu'hue na.
6 Saindo, porém, o sol, a queimou; e, porque não tinha raiz, secou-se.
7 Tichin' mti can' nguilo na sca se'en nducua yca quiche'. Ndla la ylo yca quiche' can', lo' a mdaa na ya' culo trigo can'.
7 Outra parte caiu entre os espinhos; e os espinhos cresceram e a sufocaram, e não deu fruto.
8 Lo' tichin' na nguilo na loo yuu tsu'hue, tsu'hue 'a ylo na lo' ncua tñan na. Ntsu'hui juun can' mdaa na cla tyii mti scati loo juun na, ntsu'hui juun nu mdaa snan yla mti, lo' ntsu'hui nu mdaa sca ciento na scati loo juun.
8 Outra, enfim, caiu em boa terra e deu fruto; a semente brotou, cresceu e produziu a trinta, a sessenta e a cem por um.
9 Xacan' juin ñi 'in ne': Nchgaa nu ngune 'in cha' nu ycuin', cu'ni cunta 'in na.
9 E Jesus acrescentou:
10 Xa cua' nguinu ton ñi lo'o yu tichcua nu ta'a nda'an ñi, lo'o chcua xnan nu ndon cui' ti can', mñicha' yu 'in ñi sca cunta, cha' ñi cha' nchca ti' chcui' cha' nu ycui' ñi can'.
10 Quando Jesus ficou só, os que estavam junto dele com os doze começaram a lhe fazer perguntas a respeito das parábolas.
11 Lo' juin ñi 'in yu: Cha' nu ntsu'hui cutsi' 'in Ndiose tsaña'an ndlo ñi tñan, cua' mdaa ñi cha' cuiya' 'in um si'yana qui'ya um cunta cha' re. Una nchgaa la ña'an nten chacui' cha' nu ntsu'hui nchcun nchcuin' lo'o ne'.
11 Jesus disse a eles:
12 —Siya' lyee la ña'an ne' lo' a chcan' 'in ne', siya' lyee la ndon nscan ne' lo' a qui'ya ne' cha' tiyaa, ña'an ca si'yana a quia nan ne' 'in Ndiose, lo' ñi a cuten qui'ya 'in ne'—.
12 para que, vendo, vejam e não percebam; e, ouvindo, ouçam e não entendam; para que não venham a converter-se e sejam perdoados.
13 Lo' juin Jesús 'in yu: ¿Ta na a ngu'ya um cunta cha' nu ycuin' can'? ¿Ña'an la ca nchgaa la ña'an cha' nu cua' mdi'in tyaan?
13 Então Jesus lhes perguntou:
14 Yu nu ntya mti trigo can', nguiaa cha' 'in yu ña'an cha' 'in yu nu nchcui' cha' tsu'hue 'in Ndiose.
14 O semeador semeia a palavra.
15 Mti trigo nu nguilo tu'hua tucueen can', lca na ña'an cha' 'in nten nu ne 'in cha' tsu'hue 'in Ndiose. Cui' xaa ndyi'an Laxa'an lo' ndlyoo cha' tsu'hue nu cua' ntsu'hui ni' cusya 'in ne'.
15 Estes são os da beira do caminho, onde a palavra é semeada: quando a ouvem, logo Satanás vem e tira a palavra semeada neles.
16 Mti nu nguilo loo yuu nu titi tu'hua nducua loo quee can', lca na ña'an cha' 'in nten nu ne 'in cha' tsu'hue 'in Ndiose, tsu'hue ntsu'hui tiquee ne' nducuan xu'hue ne' 'in na.
16 E estes são os semeados em solo rochoso, os quais, ouvindo a palavra, logo a recebem com alegria.
17 Una a ngu'ya xcua' tsu'hue na ni' cusya 'in ne', xi'i ti ndaa loo ne', lo' si'ya scasca cha' nu ndyijyin ne' si'ya cha' 'in Ndiose, cui' xaa ndyi'o tso' ne'.
17 Mas eles não têm raiz em si mesmos, sendo de pouca duração. Quando chega a angústia ou a perseguição por causa da palavra, logo se escandalizam.
18 Mti nu nguilo se'en nducua yca quiche' can', nguiaa cha' 'in na ña'an cha' 'in nten nu ne 'in cha' tsu'hue 'in Ndiose.
18 Os outros, os semeados entre os espinhos, são os que ouvem a palavra,
19 Una si'ya scasca cha' nu nchca loo chendyu re, cha' xquee' 'in cha' cuilyiya', lo' nchcui ti' ne' scasca la cha', can' nu ndujui xu'hua cha' tsu'hue nu cua' ntsu'hui ni' cusya 'in ne', lo' a ndyijyi 'a ña'an cuton na.
19 mas as preocupações deste mundo, a fascinação da riqueza e outras ambições aparecem e sufocam a palavra, e ela fica infrutífera.
20 Una mti nu nguine loo yuu tsu'hue can', nguiaa cha' 'in na ña'an cha' 'in nten nu ne 'in cha' tsu'hue 'in Ndiose, nducuan xu'hue ne' 'in na, lo' tsu'hue nchca tñan na: Ntsu'hui juun nu ndyi'yu cla tyi mti loo, ntsu'hui nu ndyi'yu snan yla na 'in, a cunta ntsu'hui juun nu ndyi'yu sca ciento na loo.
20 Os que foram semeados em boa terra são aqueles que ouvem a palavra e a recebem, frutificando a trinta, a sessenta e a cem por um.
21 Nde xca cha' ycui' ñi: A tucui nu nguiten lo'o sca quii' ndiquin, lo' nde tucun ti'in 'in na ni' cuiya' sca', uta nde ni' qui'ñan, cui' ca nu tyi'in tyaa ne' 'in na sca se'en cuaan si'yana tu'hui na xaa.
21 Jesus também lhes disse:
22 Ticui' cuaña'an lo'o sca cha' nu nchca cunan ti, a tca a quine cha' 'in na, uta lo'o sca cha' nu nchca cutsi' ti, a tyijyin yu'hui cha' a tyi'o scua la na.
22 Porque não há nada oculto, senão para ser manifesto; e nada escondido, senão para ser revelado.
23 Nchgaa nu ne 'in cha' nu nchcuin', cu'ni cunta 'in na.
23 Se alguém tem ouvidos para ouvir, ouça.
24 Lo' ti' juin la ñi: Ton nscan um cha' re: Cua' yaa ña'an cuiya' nu ndaa um, cuaña'an cuiya' caja nu taa 'in um, lo' hasta nde lyee la caja na 'in um.
24 Então lhes disse:
25 Si'yana nten nu cua' jui cha' tsu'hue 'in, nde lyee la caja cha' tsu'hue can' 'in, una sca nten nu a ndi'in cha' tsu'hue 'in, lo'o tsachin' cha' nu nducua tloo can', caja nu lyaa 'in na.
25 Pois ao que tem, mais será dado; e, ao que não tem, até o que tem lhe será tirado.
26 Lo' ti' juin la ñi: Lo'o cha' re ca jlyo ti' um ña'an ntsu'hui cha' culo Ndiose tñan 'in nten. Nguiaa cha' re tsaña'an nguiaa cha' 'in yu nu ntya sca mti.
26 Jesus disse ainda:
27 Ndijya' yu lo' ndyitucui yu, cuaña'an ndijin tsaan 'in yu, lja xacan' nducua mti can', lo' a jlyo ti' yu ña'an nguia nguilo na.
27 Ele dorme e acorda, de noite e de dia, e a semente germina e cresce, sem que ele saiba como.
28 Cha' 'in ti na ndyi'o tucua na loo yuu: Culoo nchcua lca' na, xacan' ndyi'o juun na, la xacan' ndyi'o tucua mti loo juun can'.
28 A terra por si mesma frutifica: primeiro aparece a planta, depois, a espiga, e, por fim, o grão cheio na espiga.
29 Xa cua' ngula na, nxo' yu 'in na si'yana cua' mdiyaa xaa 'in na.
29 E, quando o fruto já está maduro, logo manda cortar com a foice, porque chegou a colheita.
30 Nde xca cha' nu ti' ycui' ñi: ¿Ti ña'an ta cha' tca tyi'in tyaa na si'yana tca qui'ya na cunta ña'an ntsu'hui cha' culo Ndiose tñan 'in nten?
30 Disse mais:
31 Nguiaa cha' can' tsaña'an cha' 'in mti mostaza, mti nu suhue lati nu ntya nten.
31 Ele é como um grão de mostarda, que, quando semeado, é a menor de todas as sementes sobre a terra;
32 Una xa cua' nguita na, tnu lati ndlyo na que nchgaa loo quixin' nu ntya ne', tnu ndlyo stan' na lo' hasta lo'o quiñi nchcua cu'hua 'in lja na.
32 mas, uma vez semeada, cresce e se torna maior do que todas as hortaliças; cria ramos tão grandes, que as aves do céu podem se aninhar à sua sombra.
33 Qui'an 'a cha' ti' ycui' la ñi lo'o nten can', cua' ña'aan ndyi'ya ne' cunta 'in na.
33 E com muitas parábolas semelhantes Jesus lhes expunha a palavra, conforme podiam compreendê-la.
34 Scasca cha' ycui' ñi lo'o nten can', una xca cunta ndlyo scua la ñi cha' can' lo'o yu ta'a nda'an ñi.
34 E sem parábolas não lhes falava; tudo, porém, explicava em particular aos seus próprios discípulos.
35 Xa msiin tsaan can', juin Jesús 'in yu ta'a nda'an ñi: Tyijyin xi'yu na xca tso' tiyo' re.
35 Naquele dia, sendo já tarde, Jesus disse aos discípulos:
36 Xacan' msla' ta'a ñi lo'o nten can', lo' yu ta'a nda'an ñi nguia lo'o yu 'in ñi ni' yca na'an, lo'o nchgaa la ña'an yca na'an can' ta'a nguiaa jun.
36 E eles, despedindo a multidão, o levaram assim como estava, no barco; e outros barcos o seguiam.
37 Mdyisnan ncua cui'in lyee ya', cui' ña'an lcaa lo'o tiyo' can' mdyisnan nguitsa na, ncua cha' cha'an yu'hui tyi'a ni' yca na'an can'.
37 Ora, levantou-se grande temporal de vento, e as ondas se arremessavam contra o barco, de modo que o mesmo já estava se enchendo de água.
38 Una Jesús ngu'ya sla ñi nde chon' la yca na'an can', nscua 'ni quee ñi loo sca te'. Yu ta'a nda'an ñi ngulyoo yu sla ñi, lo' juin yu: Ñi Bstro, ¿ta na a ndyuhue ti' um ña'an cua' quityin' yu'hui ti na?
38 E Jesus estava na popa, dormindo sobre o travesseiro. Os discípulos o acordaram e lhe disseram: — Mestre, o senhor não se importa que pereçamos?
39 Xacan' mdyiton Jesús lo' ngusun lo'o ñi 'in cui'in can', lo' ycui' ñi lo'o tiyo' can': Seen tyi'in. Cui' xaa ngula' ti' cui'in can', lo'o tiyo' can' ncua tiin na.
39 E ele, despertando, repreendeu o vento e disse ao mar: O vento se aquietou, e tudo ficou bem calmo.
40 Lo' juin ñi 'in yu ta'a nda'an ñi: ¿Ñi cha' lyee 'a nguitsen um? ¿Ta na a ndiya qui'an ti' um 'ñan?
40 Então Jesus lhes perguntou:
41 Una yu ta'a nda'an ñi scaña'an ti ndi'in ytsen yu, lo' scasca yu ñicha' ta'a yu, lo' nchcui' yu: ¿Tucui ca lca ñi re, ñi cha' hasta cui'in lo'o tyi'a, lo' ja'an 'in ñi?
41 E eles, possuídos de grande temor, diziam uns aos outros: — Quem é este que até o vento e o mar lhe obedecem?

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.