Lucas 10

El Nuevo Testamento (CYA) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Chon' nde'en can', Ñi X'nan na ngulohui ñi cha xnan yla ntsu'hui tii yu, lo' ngua'an tñan ñi 'in yu cunda tucua ti yu chcua loo yu tsaa yu scasca quichen se'en ntsu'hui cha' tyijyin ñi.
1 Depois disso, o Senhor escolheu outros setenta e os enviou de dois em dois, para que fossem adiante dele a cada cidade e lugar onde ele haveria de passar.
2 Lo' juin ñi 'in yu: Cha' ñi si'yana qui'an tñan ndi'in 'in Ndiose, cua' tca quio' na, una chin' ti yu nguso, can' cha' jñan um cha' tsu'hue 'in ñi nu lca X'nan tñan re si'yana su'hua ñi nguso nu xo' 'in na.
2 E lhes disse:
3 Nan' su'huan 'in um tsaa um ña'an nchca ti' slya' nu nguiten lja ni' la.
3 Vão! Eis que eu os envio como cordeiros para o meio de lobos.
4 A cui'ya um cuijyin, ñi tñi lo' ñi quinan lo' a cui'ya um, a nchca cha' tiya' um lo'o ñi sca tucui nu chcua um tucueen.
4 Não levem bolsa, nem sacola, nem sandálias; e não saúdem ninguém pelo caminho.
5 La ña'an ti tiyaa um se'en nducua na'an 'in nten, ndeña'an chcui' um lo'o ne' culo nducua la: Ndiose taa ñi cha' tsu'hue nu chu'hui ni' cusya 'in um nchgaa 'un nu ndi'in na'an re.
5 Ao entrarem numa casa, digam primeiro: “Paz seja nesta casa!”
6 Cha' ntsu'hui nu nguiaa tso' 'in cha' tsu'hue, cuan xu'hue can' cha' nu chcui' um, lo' cha' a cuan xu'hue can' 'in um, a quinu cha' tsu'hue se'en ndi'in can'.
6 Se houver ali uma pessoa que ama a paz, sobre ela repousará a paz de vocês; se não houver, a paz voltará sobre vocês.
7 Na'an se'en cuan xu'hue ne' 'in um, can' quinu um, cuan xu'hue um na nu taa ne' cu um lo'o na nu co'o um, si'yana sca yu nguso ntsu'hui suun 'in yu xñi yu siya' yu. A nchca cha' quinu um scasca na'an.
7 Fiquem na mesma casa, comendo e bebendo do que eles tiverem; porque o trabalhador é digno do seu salário. Não fiquem mudando de casa em casa.
8 Ña'an quichen ti tiyaa um, cha' cuan xu'hue ne' 'in um, ca xu'hue um na nu tyi'in tyaa ne' tloo um,
8 Quando entrarem numa cidade e ali forem bem-recebidos, comam do que lhes for oferecido.
9 cu'ni chca um 'in nchgaa nu ti'i, lo' chcui' um lo'o ne': Cua' mdiyaan cha' tsu'hue 'in um tsaña'an ntsu'hui cha' culo Ndiose tñan 'in na.
9 Curem os doentes que nela houver e digam ao povo dali: “O Reino de Deus se aproximou de vocês.”
10 Cha' nde'en quichen sten um a cuan xu'hue ne' 'in um, tyi'an um chcui tucueen loo quichen can', lo' ndeña'an chcui' um lo'o ne':
10 Porém, quando entrarem numa cidade e não forem bem-recebidos, saiam pelas ruas, dizendo:
11 Yuu ta nu msñi ca'an quiya' hua loo quichen re scuin hua 'in na si'yana a ncuan xu'hue um 'in hua, lo' ca jlyo ti' um si'yana cua' mdiyaan cha' tsu'hue se'en ndi'in um ña'an ntsu'hui cha' culo Ndiose tñan 'in na.
11 “Até o pó desta cidade, que grudou nos nossos pés, sacudimos contra vocês! No entanto, saibam que está próximo o Reino de Deus.”
12 Chcuin' lo'o um sca cha', tsaan nu ntsu'hui cha' cu'ni Ndiose xñan bsya 'in nten chendyu, lyee lati tyijyin nten can' nu ti'i que ña'an nu ti'i ntsu'hui cha' tyijyin quichen Sodoma.
12 Eu digo a vocês que, naquele dia, haverá menos rigor para Sodoma do que para aquela cidade.
13 'Tnan ca um, 'un nu ndi'in quichen Corazín, lo' 'tnan ca um, 'un nu ndi'in quichen Betsaida, tsala ña'an cha' tnu cua' m'nin tloo um. Cha' cua na m'nin cha' re quichen Tiro lo'o Sidón, cua' s'ni mxilo'o chon' ne' qui'ya ngui'ni ne', lo' ca chcan' loo si'yana ti'i nga'an 'in ne' lo'o ña'an nu nchco' ne' lo'o ña'an nu n'ni ne'.
13 — Ai de você, Corazim! Ai de você, Betsaida! Porque, se em Tiro e em Sidom se tivessem operado os milagres que foram feitos em vocês, há muito que elas teriam se arrependido, assentadas em pano de saco e cinza.
14 Can' cha' tsaan nu ntsu'hui cha' cu'ni Ndiose xñan bsya 'in nten chendyu, ne' nu ndi'in quichen Corazín lo'o Betsaida, lyee lati tyijyin can' nu ti'i que ña'an ti'i nu ntsu'hui cha' tyijyin quichen Tiro lo'o Sidón.
14 Mas, no Juízo, haverá menos rigor para Tiro e Sidom do que para vocês.
15 Lo' 'un quichen Capernaum, —xque' ti' um si'yana cua' jui xu'hue um la ni' cuaan, una tiyaa xaa caja nu su'hua 'in um se'en tyijyin um nu ti'i—.
15 — E você, Cafarnaum, pensa que será elevada até o céu? Será jogada no inferno!
16 Can' cha' nchgaa nu ton nscan cha' nu chcui' um, ña'an loo cha' 'ñan nan' ton nscan can', lo' nu xcuan tloo 'in um, 'ñan nan' xcuan tloo can', lo' nu xcuan tloo 'ñan, 'in ñi nu ngua'an tñan 'ñan xcuan tloo can'.
16 — Quem ouve vocês ouve a mim; e quem rejeita vocês é a mim que rejeita; quem, porém, me rejeita está rejeitando aquele que me enviou.
17 Xa nguila snan yla ntsu'hui tii yu can', ndyijyin ya' tsu'hue ntsu'hui tiquee yu lo' nchcui' yu: Ñi X'nan hua, lo'o cui'in xa'an ncua ja'an 'in hua si'ya cha' cuiya' 'in um.
17 Então os setenta voltaram, cheios de alegria, dizendo: — Senhor, em seu nome os próprios demônios se submetem a nós!
18 Mxcuen ñi 'in yu: Cha' ñi 'in um, ti' la ni' cuaan na'an mdyi'o tyu Laxa'an tsaña'an nchca ti' quii' 'in tyi'yu.
18 Jesus lhes disse:
19 Ña'an jan ñi, cua' mdaan cha' cuiya' 'in um si'yana tca lyo' su'hua um 'in cunaan la lo'o xe'en, tlyu la cha' cuiya' re que 'in ta'a cusuun um, lo' a sca ti'i ca 'in um.
19 Eis que eu dei a vocês autoridade para pisarem cobras e escorpiões e sobre todo o poder do inimigo, e nada, absolutamente, lhes causará dano.
20 Una si'i can' cha' ca tsu'hue chu'hui tiquee um, ta si'yana nchca ja'an cui'in xa'an 'in um, cui' ca nu ca tsu'hue chu'hui tiquee um si'yana cua' ngua'an scua nii um la ni' cuaan.
20 No entanto, alegrem-se, não porque os espíritos se submetem a vocês, e sim porque o nome de cada um de vocês está registrado no céu.
21 Xacan' ndyijyin ya' tsu'hue ntsu'hui tiquee Jesús si'ya Espíritu 'in Ndiose, lo' juin ñi: Stina Ndiose, nan' cu'nin tnun 'in um, 'un nu lca X'nan ni' cuaan lo'o loo chendyu re, si'yana msu'hua cutsi' um cha' re 'in nu tiyaa lo'o nu nxque' ti' ndyi'ya la cha' tiyaa, lo' ngulyo scua la um cha' re lo'o nu chin' la cha' 'in. 'Un nu lca Stin, cha' ñi 'in um si'yana cuaña'an nchca ti' um.
21 Naquela hora, Jesus exultou no Espírito Santo e exclamou:
22 Nchgaa loo cha' mdyaa Stin cunta 'ñan, nan' nu lca Sñe' ñi, lo' a tucui nu jlyo ti' tucui lcan, cui' ca nu scati Stina Ndiose, cui' cuaña'an a tucui nu jlyo ti' tucui lca Stina Ndiose, cui' ca nu scan tin, a cunta culyo scua lan cha' re lo'o nu nchca tin'.
22 — Tudo me foi entregue por meu Pai. Ninguém sabe quem é o Filho, a não ser o Pai; e também ninguém sabe quem é o Pai, a não ser o Filho e aquele a quem o Filho o quiser revelar.
23 Xacan' mxina'an ñi se'en ndon ta'a nda'an ca ñi, lo' ycui' ñi lo'o yu sca cunta: Tsu'hue ca xu'hue nchgaa nu na'an cha' nu na'an um cua' ñii,
23 E, voltando-se para os seus discípulos, Jesus lhes disse em particular:
24 si'yana cunen lo'o um sca cha', qui'an 'a yu nu mxiycui' Ndiose 'in cua' s'ni cui' cuaña'an lo'o nu ncua ree, ncua ti' yu ña'an yu cha' nu na'an um cua' ñii, una a na'an yu 'in na, lo' ncua ti' yu quine 'in yu cha' nu ne 'in um cua' ñii, una a ngune 'in yu cha' re.
24 Pois eu lhes digo que muitos profetas e reis quiseram ver o que vocês estão vendo, mas não viram; e quiseram ouvir o que vocês estão ouvindo, mas não ouviram.
25 Yato'o mdyiton sca yu nu m'ni cha'an cha' 'in lee, lo' mñicha' yu 'in Jesús se'en nu su'hua yu qui'ya 'in ñi, lo' juin yu: 'Un ñi nu lca Bstro, ¿ti ña'an cha' nu tca cu'nin si'yana caja chendyu nu a tsatii 'a 'ñan?
25 E eis que certo homem, intérprete da Lei, se levantou com o objetivo de pôr Jesus à prova e lhe perguntou: — Mestre, que farei para herdar a vida eterna?
26 Mxcuen ñi 'in yu: ¿Ña'an ta nchcui' lee can'? ¿Ña'an ta ndyi'ya um cunta 'in na?
26 Então Jesus lhe perguntou:
27 Xacan' mxcuen yu: —Lo'o nu chcui cusya 'in um tyaa um 'in um 'in Ndiose X'nan um, lo'o nu chcui lca tiquee um, lo'o nchgaa juesa 'in um—, lo'o nchgaa cha' tiyaa 'in um, a cunta —ña'an 'tnan ti' um 'in ta'a nten um tsaña'an n'ni um 'tnan 'in um—.
27 A isto ele respondeu: — “Ame o Senhor, seu Deus, de todo o seu coração, de toda a sua alma, com todas as suas forças e todo o seu entendimento.” E: “Ame o seu próximo como você ama a si mesmo.”
28 Juin ñi 'in yu: Cui' ña'an ycui' um, cu'ni um cuaña'an lo' caja chendyu 'in um.
28 Então Jesus lhe disse:
29 Ncua ti' yu suhui yu tloo yu, can' cha' juin yu 'in Jesús: ¿Tucui ca lca ta'an?
29 Mas ele, querendo justificar-se, perguntou a Jesus: — Quem é o meu próximo?
30 Xacan' mxcuen Jesús 'in yu: Sca yu qui'yu mdo'o yu Jerusalén nguiaa yu nde quichen Jericó, tucueen nguiaa yu can' mdo'o yu cunan nu yjui ti'in 'in yu, ngulyaa na 'in yu, lo' mxnu sti yu 'in ña'an nchca ti' sca yu ngujui.
30 Jesus prosseguiu, dizendo:
31 Yato'o tucueen can' nguiaa sca yu nu ntsu'hui cunta 'in laa, una xa na'an yu 'in nu su can' mdijin ti yu.
31 Por casualidade, um sacerdote estava descendo por aquele mesmo caminho e, vendo aquele homem, passou de largo.
32 Cui' cuaña'an lo'o sca yu Leví nu nda yaa' cha' 'in laa, mdijin tucueen can', xa na'an yu 'in nu su can' ticui' mdijin ti yu.
32 De igual modo, um levita descia por aquele lugar e, vendo-o, passou de largo.
33 Cui' cuaña'an mdijin sca yu Samaria, una xa na'an yu 'in nu su can' cui' xaa mña'an 'tnan ti' yu 'in.
33 Certo samaritano, que seguia o seu caminho, passou perto do homem e, vendo-o, compadeceu-se dele.
34 Mdiyaa yu se'en su, msu'hua yu ceite lo'o vino se'en ti'i can', lo' nguxen yu te' 'in na, xacan' mscuen yu 'in chon' burru 'in yu, lo' ya xnu yu 'in sca na'an se'en ntsu'hui cha' cu'ni cunta ne' 'in.
34 E, aproximando-se, fez curativos nos ferimentos dele, aplicando-lhes óleo e vinho. Depois, colocou aquele homem sobre o seu próprio animal, levou-o para uma hospedaria e tratou dele.
35 Xca tsaan can' xa cua' tyi'o yu tsaa yu, mxnu yu tucua tñi plata 'in nu ndi'in na'an can', lo' juin yu 'in: Cu'ni um cha' tsu'hue cu'ni cunta um 'in yu ti'i re, lo' cha' nducua la tñi culyijyi um si'ya yu, nan' xu'huan lyiyan' 'in na xa nde xitucuin.
35 No dia seguinte, separou dois denários e os entregou ao hospedeiro, dizendo: “Cuide deste homem. E, se você gastar algo a mais, farei o reembolso quando eu voltar.”
36 ¿Ti ña'an ta ta'a snan yu re lca ta'a yu nu m'ni lyi'o yu cunan 'in can'?
36 Então Jesus perguntou:
37 Mxcuen yu 'in ñi: Cui' yu nu m'ni cha' tsu'hue lo'o can'. Xacan' juin Jesús 'in yu: Yaa um, lo' ticui' cuaña'an cu'ni um.
37 O intérprete da Lei respondeu: — O que usou de misericórdia para com ele. Então Jesus lhe disse:
38 Yato'o mdo'o Jesús nguiaa ñi, mdiyaa ñi sca quichen lyo' ti, can' ndi'in sca ne' cuna'an naan Marta nu ncuan xu'hue 'in ñi.
38 Quando eles seguiam viagem, Jesus entrou numa aldeia. E certa mulher, chamada Marta, hospedou-o na sua casa.
39 Ndi'in sca ta'a ngula ne' naan María, can' nu yten tucua cui' ti se'en nducua Jesús si'yana ton nscan cha' nu nchcui' ñi.
39 Marta tinha uma irmã, chamada Maria, que, assentada aos pés do Senhor, ouvia o seu ensino.
40 Una Marta can' lyee la ntsu'hui yuhue ti' tñan nu ndi'in tuquii', xacan' yaa se'en nducua ñi lo' juin 'in ñi: Ñi X'nan hua, ¿ta a nduhue ti' um tsala ña'an tñan mxnu ta'an 'ñan? Chcui' um lo'o si'yana ta yaa' 'ñan.
40 Marta agitava-se de um lado para outro, ocupada em muitos serviços. Então se aproximou de Jesus e disse: — O Senhor não se importa com o fato de minha irmã ter deixado que eu fique sozinha para servir? Diga-lhe que venha me ajudar.
41 Una mxcuen Jesús 'in: Marta, Marta, ta lyee 'a nsu'hua yuhue ti' tiquee si'ya scasca tñan ngui'ni.
41 Mas o Senhor respondeu:
42 Ntsu'hui sca cha' nu ndon loo lati, can' nu ngulohui María, lo' a tucui nu tca lyaa cha' can' 'in.
42 mas apenas uma é necessária. Maria escolheu a boa parte, e esta não lhe será tirada.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.