Atos 8

El Nuevo Testamento (CYA) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Yu Saulo, sca cha' ti 'in yu lo'o ne' nu yjui 'in yu Steba can'. Cuii' tsaan can' nde lyee la mxitijin ne' nu ti'i 'in jun nu cua' ya qui'an ti' 'in Jesús, jun nu ndi'in Jerusalén, cua' la tucueen ngunaan jun. Ntsu'hui jun nu mdiyaa se'en lyi'ya loo Judea lo'o Samaria, una ta'a tichcua yu ta'a mda'an Jesús, a la mdo'o yu.
1 E Saulo aprovou a morte de Estêvão. Naquele mesmo dia a igreja de Jerusalém começou a sofrer uma grande perseguição. E todos os cristãos, menos os
2 Ne' nu ya tsi' 'in yu Steba can' lca ne' chacui' nten nu suun, lo' lyee ynan lo'o ne' 'in yu.
2 Alguns homens religiosos sepultaram Estêvão e choraram muito por causa da sua morte.
3 Una yu Saulo can', lyee la mxitijin yu 'in jun ta'a na nu ti'i, yten yu cunda scaa na'an, lo' ncuan quii suhue' yu 'in jun, yaa jun na'an chcuan, yu qui'yu lo'o jun cuna'an.
3 Porém Saulo se esforçava para acabar com a igreja. Ele ia de casa em casa, arrastava homens e mulheres e os jogava na cadeia.
4 Jun nu cua' la tucueen ngunaan can', mdyisnan ycui' jun cha' tsu'hue 'in Jesús se'en mdiyaa jun.
4 Aqueles que tinham sido espalhados anunciavam o evangelho por toda parte.
5 Sca yu naan Lpe mdiyaa yu quichen Samaria, lo' mdyisnan ycui' yu cha' tsu'hue 'in Cristo.
5 Filipe foi até a capital da Samaria e anunciava Cristo às pessoas dali,
6 Sca cha' ti 'in ne' ndon nscan ne' cha' nu nchcui' yu, si'yana na'an ne' cha' nu tnu ngui'ni yu,
6 e as multidões ouviam com atenção o que ele dizia. Todos o escutavam e viam os milagres que ele fazia.
7 si'yana xa ndlo yu cui'in xa'an ntsu'hui 'in nten, nxi'ya yja cueen ne', a cunta qui'an 'a nu ti'i m'ni chca yu, ne' nu a nchca tyi'an lo'o nu nchcun' quiya',
7 Os espíritos maus, gritando, saíam de muitas pessoas, e muitos coxos e paralíticos eram curados.
8 can' cha' tsu'hue 'a ntsu'hui tiquee nchgaa nten can'.
8 E assim o povo daquela cidade ficou muito alegre.
9 Cui' can' ndi'in sca yu jlyo ti' naan Simón, lyee 'a cua' nguñilyi'o yu 'in ne' Samaria can', m'ni yu 'in yu si'yana lca yu sca nu ndon loo 'a.
9 Morava ali um homem chamado Simão, que desde algum tempo atrás fazia feitiçaria entre os samaritanos e os havia deixado muito admirados. Ele se fazia de importante,
10 Cula luhue ne' tsu'hue ndon nscan ne' cha' nu nchcui' yu, lo' nchcui' ne' si'yana tlyu 'a cha' cuiya' 'in Ndiose nda'an lo'o yu.
10 e os moradores de Samaria, desde os mais importantes até os mais humildes, escutavam com muita atenção o que ele dizia. Eles afirmavam: — Este homem é o poder de Deus! Ele é “o Grande Poder”!
11 Tsu'hue n'ni cunta ne' cha' can', si'yana cua' s'ni ñilyi'o yu 'in ne' lo'o cha' jlyo ti' 'in yu.
11 Eles davam atenção ao que Simão fazia porque durante muito tempo ele os havia deixado assombrados com as suas feitiçarias.
12 Una xa ycui' yu Lpe can' cha' tsu'hue 'in Jesucristo ña'an ntsu'hui cha' culo Ndiose tñan, ya qui'an ti' ne' lo' mducua tya ne', yu qui'yu lo'o jun cuna'an.
12 Mas eles acreditaram na mensagem de Filipe a respeito da boa notícia do Reino de Deus e a respeito de Jesus Cristo e foram batizados, tanto homens como mulheres.
13 Lo'o yu Simón ya qui'an ti' yu lo' mducua tya yu, lo' mdyisnan mda'an yu lo'o yu Lpe can', nduhue 'a ti' yu ña'an cha' nu tnu ngui'ni yu.
13 O próprio Simão também creu. E, depois de ser batizado, acompanhava Filipe de perto, muito admirado com os grandes milagres e maravilhas que ele fazia.
14 Una yu ta'a mda'an ca Jesús, yu nu ndi'in Jerusalén, xa ynan yu cha' si'yana lo'o ne' Samaria cua' ncuan xu'hue ne' cha' 'in Ndiose, cui' xaa ngua'an tñan yu 'in yu Tyo lo'o yu Xuhua si'yana tsaa yu se'en can'.
14 Os apóstolos , que estavam em Jerusalém, ficaram sabendo que o povo de Samaria também havia recebido a palavra de Deus e por isso mandaram Pedro e João para lá.
15 Xa mdiyaa yu can' ycui' lyi'o yu 'in Ndiose, si'yana lo'o ne' Samaria cha'an yu'hui Espíritu nu Luhui 'in Ndiose 'in ne',
15 Quando os dois chegaram, oraram para que a gente de Samaria recebesse o Espírito Santo,
16 si'yana ti' lyijyi chu'hui ñi ni' cusya 'in ne', cui' ca nu mducua tya ne' lo'o cha' cuiya' 'in Jesús.
16 pois o Espírito ainda não tinha descido sobre nenhum deles. Eles apenas haviam sido batizados em nome do Senhor Jesus.
17 Xacan' chcuaa yu mdi'in tyaa yu yaa' yu 'in ne', cui' ña'an lcaa mtsa'an yu'hui Espíritu nu Luhui 'in Ndiose 'in ne'.
17 Aí Pedro e João puseram as mãos sobre eles, e assim eles receberam o Espírito Santo.
18 Una xa na'an yu Simón si'yana tsaloo ndi'in tyaa ti yu yaa' yu 'in ne' lo' nchcuan ne' Espíritu nu Luhui 'in Ndiose, xacan' ncua ti' yu xi'i yu cha' cuiya' can',
18 Simão viu que, quando os apóstolos punham as mãos sobre as pessoas, Deus dava a elas o Espírito Santo. Por isso ofereceu dinheiro a Pedro e a João,
19 lo' juin yu: Lo'on nan' nchca tin' taa um cha' cuiya' re 'ñan, si'yana xa tyi'in tyaan yaan' 'in ña'an nu ti, lo'o can' chcuan Espíritu nu Luhui 'in Ndiose.
19 dizendo: — Quero que vocês me deem também esse poder. Assim, quando eu puser as mãos sobre alguém, essa pessoa receberá o Espírito Santo.
20 Xacan' mxcuen yu Tyo can' 'in yu Simón: Tsato'o quinan' nu'huin lo'o tñi 'in, si'yana ñan ti' tca caja cha' tsu'hue 'in Ndiose lo'o tñi.
20 Então Pedro respondeu: — Que Deus mande você e o seu dinheiro para o inferno! Você pensa que pode conseguir com dinheiro o
21 A ntsu'hui cha' qui'ni ca'an cha' cuiya' re 'in, ñi a mdiyaa xu'hue lo'o cha' re, si'yana a ñi ndi'in cha' 'in tloo Ndiose.
21 Você não tem direito de tomar parte no nosso trabalho porque o seu coração não é honesto diante de Deus.
22 Xilo'o chon' qui'ya 'in lo' jñan 'in Ndiose, tina'an ti' cu'ni ñi cha' tlyu ti' 'in lo'o ña'an nu ñan ti' cusya 'in.
22 Arrependa-se, deixe o seu plano perverso e peça ao Senhor que o perdoe por essa má intenção.
23 Nan' jlyo tin' si'yana tla 'a cusya 'in, qui'ya 'in mducun na cha' tiyaa 'in.
23 Vejo que você está cheio de inveja, uma inveja amarga como fel, e vejo também que você está preso pelo pecado.
24 Mxcuen yu 'in Simón can': Jñan um 'in Ñi X'nan na si'ya cha' 'ñan, si'yana a sca cha' nu ycui' um cua caan 'ñan.
24 Aí Simão disse a Pedro e a João: — Por favor, peçam ao Senhor por mim para que não aconteça comigo nada do que vocês disseram.
25 Xa mdyi ycui' yu Tyo lo'o yu Xuhua cha' 'in Ndiose lo'o ne' Samaria, mxitucui yu nde Jerusalén. Qui'an 'a quichen suhue ti mdijin yu se'en lyi'ya loo Samaria, ycui' yu cha' tsu'hue 'in Jesús.
25 Depois de terem dado o seu testemunho e de terem pregado a palavra do Senhor, Pedro e João voltaram para Jerusalém. No caminho eles espalhavam o evangelho em muitos povoados da Samaria.
26 Yato'o sca angujle 'in Ñi X'nan na mdo'o ycui' lo'o yu Lpe can': Ndla ti cu'ni, lo' tsaa tucueen nu ndyi'o Jerusalén nu ndiyaa quichen Gaza, cui' tucueen nu ndyijyin loo yuu ngutyi can'.
26 Um anjo do Senhor disse a Filipe: — Apronte-se e vá para o Sul, pelo caminho que vai de Jerusalém até a cidade de Gaza. (Pouca gente passava por aquele caminho.)
27 Cui' xaa mdo'o yu nguiaa yu. Can' na'an yu 'in sca yu Etiopía, lca yu sca yu eunuco nu ntsu'hui cunta cha' cuilyiya' ndi'in 'in Candace, ne' cuna'an 'in ree Etiopía, lo' ya y'ni tnu yu 'in Ndiose quichen Jerusalén.
27 — ausente —
28 Xa mxitucui yu nducua ycui' yu quityi 'in Ndiose ni' carreta 'in yu, quityi nu ngua'an scua yu Isaía nu mxiycui' Ndiose 'in cua' s'ni.
28 — ausente —
29 Xacan' ycui' Espíritu 'in Ndiose lo'o yu Lpe: Ya ycua 'in carreta cua.
29 Então o Espírito Santo disse a Filipe: — Chegue perto dessa carruagem e acompanhe-a.
30 Xa mchcua yu carreta can', ngune 'in yu si'yana quityi ngua'an scua yu Isaía nguia ycui' yu can'. Xacan' juin yu Lpe can': ¿Ta ndyi'ya um cha' tiyaa cha' nu nchcui' quityi cua?
30 Filipe correu para perto da carruagem e ouviu o funcionário lendo o livro do profeta Isaías. Aí perguntou: — O senhor entende o que está lendo?
31 Mxcuen yu 'in: ¿Ña'an ta qui'yan cha' tiyaa cha' a caja nu quitsa' 'ñan? Xacan' mjñan yu cha' tsu'hue 'in yu Lpe can' si'yana chcua sca se'en ti lo'o yu.
31 — Como posso entender se ninguém me explica? — respondeu o funcionário. Então convidou Filipe para subir e sentar-se com ele na carruagem.
32 Quityi 'in Ndiose se'en nchcui' yu can' nchcui' na: —Ya lo'o ne' 'in ñi ña'an nchca ti' sca slya' se'en ntsu'hui cha' cujui ne' 'in 'in. Lo' ña'an nchca ti' sca slya' cune' nu a nxi'ya xa nsi'yu ne' quichan', cuaña'an m'ni co'on ñi 'in ñi.
32 A parte das Escrituras Sagradas que o funcionário estava lendo era esta: “Ele era como um cordeiro que é levado para ser morto; era como uma ovelha que fica muda quando cortam a sua lã. Ele não disse nada.
33 Xa mdijin ñi nu ti'i, a jui nu tyi'o cha' 'in ñi. A sca ta nten 'in ñi tca taa suun cha' 'in ñi, si'yana cui' xaa jui nu ngulyoo 'in ñi loo chendyu re—.
33 Foi humilhado, e foram injustos com ele. Ninguém poderá falar a respeito de descendentes dele, já que a sua vida na terra chegou ao fim.”
34 Xacan' juin yu eunuco 'in yu Lpe can': Cu'ni um cha' tsu'hue quitsa' um 'ñan, ¿ti nu 'in cha' nchcui' na, ta nchcui' yu cha' 'in yu ticuii' yu, uta na nchcui' yu cha' 'in xca tucui?
34 O funcionário perguntou a Filipe: — Por favor, me explique uma coisa! De quem é que o profeta está falando isso? É dele mesmo ou de outro?
35 Ticui' loo quityi nu nchcui' yu can' mdyisnan ycui' yu Lpe cha' tsu'hue 'in Jesús.
35 Então, começando com aquela parte das Escrituras, Filipe anunciou ao funcionário a boa notícia a respeito de Jesus.
36 Tucueen nguiaa yu can', mdiyaa yu sca se'en ntsu'hui tyi'a, lo' juin yu 'in yu Lpe can': Nde ntsu'hui tyi'a. ¿Ta ndyijyi ña'an cha' chcua tyan cua' ñii?
36 Enquanto estavam viajando, chegaram a um lugar onde havia água. Então o funcionário disse: — Veja! Aqui tem água. Será que eu não posso ser batizado?
37 Mxcuen yu Lpe can': Tca na cha' 'un ndiya qui'an ti' um lo'o nu chcui cusya 'in um. Lo' juin yu: Ndiya qui'an tin' si'yana Jesucristo lca ñi Sñe' Ndiose.
37 [Filipe respondeu: — Se o senhor crê de todo o coração, é claro que pode. E o funcionário disse: — Sim, eu creio que Jesus Cristo é o Filho de Deus.]
38 Cui' xaa ngulo yu tñan si'yana xican' ton ne' carreta can', chcuaa yu ngu'ya ton yu lo' yten yu loo tyi'a, xacan' mducua tya yu Lpe can' 'in yu.
38 Ele mandou parar a carruagem, os dois entraram na água, e Filipe o batizou ali.
39 Ña'aan mdyi'o yu loo tyi'a can', a ncua chcan' 'a yu Lpe can' si'yana Espíritu 'in Ñi X'nan na nguia lo'o 'in yu, una tsu'hue 'a ntsu'hui tiquee yu eunuco can' nguiaa yu.
39 Quando eles estavam saindo da água, o Espírito do Senhor levou Filipe embora. O funcionário não viu mais Filipe, porém continuou a sua viagem, cheio de alegria.
40 Lo' xa ngüi ti' yu Lpe can' cua' ndon yu quichen Azoto, lo' mda'an ycui' yu cha' tsu'hue 'in Jesús cunda scaa quichen mdijin yu tsaya' mdiyaa yu se'en lca Cesarea.
40 De repente, Filipe se encontrou na cidade de Azoto e seguiu viagem, anunciando o evangelho por todas as cidades até chegar a Cesareia.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.