Hebreus 12

Nduudu nʼdai yeⁿʼe Ndyuūs yeⁿʼe cuicateco yeⁿʼe Tepeuxila (CUXNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Maaⁿ ní deenu yú cáávā vida yeⁿ'ē n'deee n'dáí 'iiⁿ'yāⁿ chí ch'īi yā ti ch'iⁿ'í yā s'uuúⁿ táácā cuuvi cu'teenu ca yú Ndyuūs. Ní cáávā chuū canee chi cū'neeⁿ yú tanducuéⁿ'ē dendu'ū chi di'vaachi s'uūúⁿ ndúúcū nuuⁿndi chi diiⁿ yú caati nuuⁿndi mííⁿ diiⁿ chí cuuvi ndai yú. Ní caānu yú ndúúcū ngiīnū carrera yeⁿ'e vida yeⁿ'ē yú chi Ndyuūs itée yā s'uuúⁿ.
1 Portanto, uma vez que estamos rodeados de tão grande multidão de testemunhas, livremo-nos de todo peso que nos torna vagarosos e do pecado que nos atrapalha, e corramos com perseverança a corrida que foi posta diante de nós.
2 Ní cueⁿ'e daāⁿmāⁿ snaaⁿ yú Jesús ti diíⁿ yā chi cuuvi i'téénu yú 'yā. Ní diíⁿ yā chi n'daacā ca cuuvi cu'teenu yú. Jesucristo ní ch'eenú yā chiī taachi ch'īi yā na cruz. Ní nguɛ́ɛ́ diíⁿ yā cuenta chi 'cuinaáⁿ yā cucáávā chi ch'īi yā tan'dúúcā chi n'giiⁿ'nuⁿ yā 'iiⁿ'yāⁿ caati deenú yā chi yeenú yā cuayiivi ti cuuví nadanguáⁿ'ai yā 'iiⁿ'yāⁿ. Maaⁿ ní vɛɛ́ yā na lado yeⁿ'e honor yeⁿ'e trono yeⁿ'e Ndyuūs.
2 Mantenhamos o olhar firme em Jesus, o líder e aperfeiçoador de nossa fé. Por causa da alegria que o esperava, ele suportou a cruz sem se importar com a vergonha. Agora ele está sentado no lugar de honra à direita do trono de Deus.
3 Ndís'tiī, nadacadíínuuⁿ nī tan'dúúcā Jesucristo chi ejemplo yeⁿ'e yú. Ch'eenú yā chiī cucáávā 'iiⁿ'yāⁿ s'eeⁿ chi dinuuⁿndí yā. Ní 'íícú ndís'tiī nguɛ́ɛ́ cuuvi 'daan'dí nī ní nguɛ́ɛ́ s'neéⁿ nī chiiⁿ chi i'téénu nī.
3 Pensem em toda a hostilidade que ele suportou dos pecadores; desse modo, vocês não ficarão cansados nem desanimados.
4 Ndís'tiī ní 'āā chichɛɛ nī ndúúcū nuūⁿndī ní nguɛ́ɛ́ ch'eenú nī chii ndíí chi 'āā n'dīi nī.
4 Afinal, ainda não chegaram a arriscar a vida na luta contra o pecado.
5 ¿'Āā nguɛ́ɛ́ n'gaacú ndís'tiī consejo chi Ndyuūs ca'á yā ndís'tiī chi daiyá yā? Canéé nguūⁿ na libro yeⁿ'é Ndyuūs 'tíícā:
5 Acaso vocês se esqueceram das palavras de ânimo que Deus lhes dirigiu como filhos dele? Ele disse: “Meu filho, não despreze a disciplina do Senhor; não desanime quando ele o corrigir.
6 Señor yeⁿ'e yú yaa'vineéⁿ yā nducyáácá 'iiⁿ'yāⁿ chi neⁿ'é yā ní diíⁿ yā castigar nducyaaca 'iiⁿ'yāⁿ chi sta'á yā chi cuuvi daiyá yā.
6 Pois o Senhor disciplina quem ele ama e castiga todo aquele que aceita como filho”.
7 Maaⁿ ní cuchɛ́ɛ nī castigo chi Ndyuūs itée yā ndís'tiī ti Ndyuūs ní chiidá nī. Taachi n'geenú nī ngiī tuu'mi ní deenú nī chi diíⁿ yā ndúúcū ndís'tiī tan'dúúcā chi ndís'tiī ní daiyá yā. 'Tíícā diíⁿ yā. ¿Dú'ū daiyá yā vɛɛ chi chiidá yā nguɛ́ɛ́ idiíⁿ yā castigar?
7 Enquanto suportam essa disciplina de Deus, lembrem-se de que ele os trata como filhos. Quem já ouviu falar de um filho que nunca foi disciplinado pelo pai?
8 Nduuti chi Ndyuūs nguɛ́ɛ́ diíⁿ yā castigar ndís'tiī tan'dúúcā chi diíⁿ yā castigar nducuéⁿ'ē daiyá yā, tuu'mi ní ndís'tiī nguɛ́ɛ́ maaⁿ daiyá yā ti ndís'tiī ní daiyá yeⁿ'e táámá yā. Ní nguɛ́ɛ́ daiya Dendyuūs ndís'tiī.
8 Se Deus não os disciplina como faz com todos os seus filhos, significa que vocês não são filhos de verdade, mas ilegítimos.
9 Ní 'tiicá ntúūⁿ chiida yú chi yeⁿ'e iⁿ'yeeⁿdí 'cūū diíⁿ yā castigar s'uuúⁿ tan'dúúcā chi neⁿ'é yā. Ní s'uuúⁿ ní dinéⁿ'e yú chiida yú. N'daacā ca chi diiⁿ yú chiiⁿ chi neⁿ'e Ndyuūs chi canéé na va'ai chɛɛti nguuvi ní snduuchi yú.
9 Uma vez que respeitávamos nossos pais terrenos que nos disciplinavam, não devemos nos submeter ainda mais à disciplina do Pai de nosso espírito e, assim, obter vida?
10 Chiida yú chi yeⁿ'ē iⁿ'yeeⁿdí 'cūū diíⁿ yā castigar s'uuúⁿ dúu'vī nduuyū nūuⁿ tan'dúúcā chi tumicadíínuuⁿ yā chi n'daacā caavā s'uuúⁿ. Ndyuūs yeⁿ'e yú ní diíⁿ yā castigar s'uuúⁿ ti cuáácú chí n'dai caavā s'uuúⁿ ti s'uuúⁿ ní cuuvi din'dai ca yú tan'dúúcā chi Ndyuūs ní n'dai cá yā.
10 Pois nossos pais nos disciplinaram por alguns anos como julgaram melhor, mas a disciplina de Deus é sempre para o nosso bem, a fim de que participemos de sua santidade.
11 Cuaacu chi nguɛ́ɛ́ yeenu yú taachi tée yā castigo s'uuúⁿ naati yá'ai yú. Cuayiivi ní 'iiⁿ'yāⁿ chi tuumicádíínuuⁿ yā yeⁿ'ē castigo yeⁿ'é yā ni vɛ́ɛ́ chi n'daācā yeⁿ'e castigo. 'Iiⁿ'yāⁿ s'eeⁿ din'daacā cá yā ní canéé 'diīiⁿ vida yeⁿ'é yā.
11 Nenhuma disciplina é agradável no momento em que é aplicada; ao contrário, é dolorosa. Mais tarde, porém, produz uma colheita de vida justa e de paz para os que assim são corrigidos.
12 Maaⁿ ní Ndyuūs 'āā tee yā castigo ndís'tiī ní maaⁿ ní cuta'á nī fuerzas ndúúcū ta'á nī ní dicuaacú nī duūⁿntii'yá nī chi ndicuūnū.
12 Portanto, revigorem suas mãos cansadas e seus joelhos enfraquecidos.
13 Cachiicá nī ná yúúní cuaacu maaⁿ ní 'íícú cuuvi nanduūvā yeⁿ'é nī ca'a nī chi ndíí dúúvá yeⁿ'e nī.
13 Façam caminhos retos para seus pés a fim de que os mancos não caiam, mas sejam fortalecidos.
14 Maaⁿ ndís'tiī ní diíⁿ nī chi 'diiíⁿ 'cuɛɛtinée nī ndúúcū nducyaaca 'iiⁿ'yāⁿ. Ní diíⁿ nī nducuéⁿ'ē chi n'daacā ca caati dɛɛvɛ canéé vida yeⁿ'é nī. 'Iiⁿ'yāⁿ chi nguɛ́ɛ́ dɛɛvɛ vida yeⁿ'é yā nguɛ́ɛ́ cuuvi n'diichí yā Señor Ndyuūs.
14 Esforcem-se para viver em paz com todos e procurem ter uma vida santa, sem a qual ninguém verá o Senhor.
15 Cundɛ́ɛ nī cuidado chi mar 'áámá ndís'tiī nguɛ́ɛ́ divíi nī yeⁿ'e Ndyuūs ti nguɛ́ɛ́ cuuvi inneé yā ndís'tiī. Ní nguɛ́ɛ́ cúúví cunee 'aamá nī nguaaⁿ ndís'tiī chi tan'dúúcā 'áámá dii'yu yaātā yaāa chi diiⁿ daño yeⁿ'e nducuéⁿ'ē dii'yu yaātā. 'Tíícā cuuvi diiⁿ daño 'áámá nī tan'dúúcā chi veneno nguaaⁿ ndís'tiī.
15 Cuidem uns dos outros para que nenhum de vocês deixe de experimentar a graça de Deus. Fiquem atentos para que não brote nenhuma raiz venenosa de amargura que cause perturbação, contaminando muitos.
16 Candɛ́ɛ nī cuidado chi mar 'áámá ndís'tiī nguɛ́ɛ́ caⁿ'á nī ndúúcū n'daataá o saⁿ'ā chi nguɛ́ɛ́ yeⁿ'e nī. Ní nguɛ́ɛ́ diíⁿ nī cuenta yeⁿ'e nducuéⁿ'ē chi yeⁿ'é Ndyuūs. 'Tíícā diiⁿ saⁿ'ā Esaú ti cáávā 'áámá comida nūuⁿ n'diicuí sá chi cuuvi yeⁿ'e sa ti saⁿ'ā vmnaaⁿ.
16 Vigiem para que ninguém seja imoral ou profano, como Esaú, que trocou seus direitos como filho mais velho por uma simples refeição.
17 Ní ndís'tiī deenú nī yeⁿ'e saⁿ'ā Esaú taachi neⁿ'e sa cuta'a sa yeⁿ'e chiidá sa chi cuuvi yeⁿ'ē sa ti saⁿ'ā daiya vmnaaⁿ, naati nguɛ́ɛ́ 'cuūⁿ chiida sa. Ní Esaú chɛɛ̄cū taavi sá ní n'nuuⁿ sa manera chi nduuvi n'daacā chi 'āā diiⁿ sa naati nguɛ́ɛ́ ndaācā n'daaca sa.
17 Como vocês sabem, mais tarde, quando ele quis a bênção do pai, foi rejeitado. Era tarde para que houvesse arrependimento, embora ele tivesse implorado com lágrimas.
18 Maaⁿ ní ndís'tiī nguɛ́ɛ́ ndáa nī na yiīcū chi ngiichi chi diíⁿ nī sentir ngiichi miiⁿ, tan'dúúcū chi diiⁿ 'iiⁿ'yāⁿ Israel tiempo chi 'āā chó'ōo. Ndíí nguɛ́ɛ́ diíⁿ nī sentir maāiⁿ, ndíí nguɛ́ɛ́ ndúú meēeⁿ, ndíí nguɛ́ɛ́ ndúú 'áámá cheeⁿ cúúvī díítūu.
18 Vocês não chegaram a um monte que se pode tocar, a um lugar de fogo ardente, escuridão, trevas e vendaval,
19 Ní nguɛ́ɛ́ n'giindiveéⁿ nī chi ch'ɛɛ̄cū trompeta miiⁿ ní nguɛ́ɛ́ nduudu yeⁿ'é Ndyuūs chi caⁿ'a yā ndúúcū 'iiⁿ'yāⁿ s'eeⁿ. Taachí 'iiⁿ'yāⁿ s'eeⁿ ch'iindiveéⁿ yā nduudu yeⁿ'e Ndyuūs chiica yā Ndyuūs chi 'āā ntɛ́ɛ́ caaⁿ'maⁿ cá yā 'iiⁿ'yāⁿ s'eeⁿ.
19 ao toque da trombeta e à voz tão terrível que aqueles que a ouviram suplicaram que nada mais lhes fosse dito,
20 'Tíícā ngaⁿ'a yā ti nguɛ́ɛ́ cuuvi chɛɛ yā chi Ndyuūs ngaⁿ'a ntiiⁿnyuⁿ yā ti 'tíícā: Ndúúti chi 'áámá 'iiti nindaá tī na yiīcu 'cūū canee chi cuiituú yā 'iiti ní 'caaⁿ'núⁿ yā 'iiti.
20 pois não podiam suportar a ordem que recebiam: “Se até mesmo um animal tocar no monte, deve ser apedrejado”.
21 Ní maaⁿ Moisés miiⁿ ní taachi n'diichí yā yiīcu 'cūū ní ch'iindiveéⁿ yā nducuéⁿ'ē, 'tíícā ngaⁿ'á yā: Nééné 'va'á ní yiin'duuvi 'úú.
21 O próprio Moisés ficou tão assustado com o que viu a ponto de dizer: “Fiquei apavorado e tremendo de medo”.
22 Maaⁿ ní nguɛ́ɛ́ 'tíícā ti ndís'tiī ndaa nī 'áámá yiīcū chi nguuvi Sión chi yáāⁿ yeⁿ'e Ndyuūs chi cánduuchi chí yáāⁿ Jerusalén chí va'ai chɛɛti nguuvi naachi n'deee n'dáí miles ángeles snée yā.
22 Vocês, porém, chegaram ao monte Sião, à cidade do Deus vivo, à Jerusalém celestial, aos incontáveis milhares de anjos em alegre reunião,
23 Ní nduuvidaamá yā chi dich'ɛɛtɛ́ yā Ndyuūs. Ní miiⁿ canee nducyaaca 'iiⁿ'yāⁿ chi daiyá Ndyuūs. Ní chi duuchí yā canéé nguūⁿ na libro yeⁿ'ē va'ai chɛɛti nguuvi. Nducyaaca nī ndaa nī nanááⁿ Ndyuūs chi diíⁿ yā juzgar nducyáácá 'iiⁿ'yāⁿ. Ní ndís'tiī chi yeⁿ'ē iⁿ'yeeⁿdí 'cūū ní ndaa nī nanááⁿ espíritu s'eeⁿ yeⁿ'e 'iiⁿ'yāⁿ chi dɛɛvɛ ca chi Ndyuūs diíⁿ yā chi nguɛ́ɛ́ nuuⁿndi yeⁿ'é yā.
23 à congregação dos filhos mais velhos, cujos nomes estão escritos no céu, e a Deus, que é juiz de todos, aos espíritos dos justos no céu, agora aperfeiçoados,
24 Ní ndaá nī nanááⁿ Jesucristo chi abogado chi canúuⁿ yā naavtaⁿ'ā compromiso chí ngai chi yeⁿ'é Ndyuūs ndúúcū 'iiⁿ'yāⁿ. Ní ndaá nī nanááⁿ Cristo chi chingée yā yuūúⁿ yeⁿ'é yā cucáávā s'uuúⁿ. Yuūúⁿ yeⁿ'e Cristo ní n'daacā ca nguɛ́ɛ́ ti yuūúⁿ yeⁿ'e Abel. Ndúúcū yuūúⁿ yeⁿ'e Cristo, Ndyuūs nadich'ɛɛcú yā nuuⁿndi yeⁿ'e 'iiⁿ'yāⁿ. Naati cáávā 'díínu Abel ch'iiⁿ'núⁿ Abel tuu'mi ní Ndyuūs ca'a yā castigo 'díínu Abel.
24 a Jesus, o mediador da nova aliança, e ao sangue aspergido, que fala de coisas melhores do que falava o sangue de Abel.
25 Ní cáávā nducuéⁿ'ē chuū candɛɛ́ nī cuidado chi n'giindiveéⁿ nī nduudu yeⁿ'e Ndyuūs chi ngaⁿ'á yā ngīi yā ndís'tiī. 'Iiⁿ'yāⁿ s'eeⁿ chi nguɛ́ɛ́ ch'iindiveéⁿ yā nduudu yeⁿ'e Cristo taachí snée yā iⁿ'yeeⁿdí 'cūū nguɛ́ɛ́ nguaⁿ'áí yā yeⁿ'ē nuuⁿndi yeⁿ'é yā. Ní 'tɛɛ cá s'uuúⁿ chi cuuvi nguaⁿ'āī yú nduuti chi ndaacadaami yú yeⁿ'é Cristo chi canee na va'ai chɛɛti nguuvi ní ngaⁿ'á yā ndúúcū s'uuúⁿ yeⁿ'e chi cuchiī.
25 Tenham cuidado para não se recusarem a ouvir aquele que fala. Porque, se aqueles que se recusaram a ouvir o mensageiro terreno não escaparam, certamente não escaparemos se rejeitarmos aquele que nos fala do céu.
26 Tiempo chi chó'ōo taachi Ndyuūs ngaⁿ'á yā yeⁿ'e yiīcū nuⁿ'u yáⁿ'āa. Maaⁿ ní Ndyuūs ngaⁿ'á yā 'tíícā: Taama vmnéⁿ'ēe inuⁿ'ú yáⁿ'āa ndúúcū nanguuvi.
26 Quando Deus falou naquela ocasião, sua voz fez a terra tremer, mas agora ele promete: “Mais uma vez, farei tremer não só a terra, mas também os céus”.
27 Maaⁿ ní taachi ngaⁿ'a Ndyuūs taama vmnéⁿ'ēe nūuⁿ deenu yú chi nducuéⁿ'ē chi din'dái Ndyuūs ní caⁿ'á yā din'núⁿ'u yā ní divíi yā. Ní nducuéⁿ'ē chi nguɛ́ɛ́ din'núⁿ'u yā ní cūnee.
27 Isso significa que toda a criação será abalada e removida, de modo que permaneçam apenas as coisas inabaláveis.
28 Canéé chí ca'a yú gracias Ndyuūs caati vɛ́ɛ́ yáāⁿ yeⁿ'e yú, lugar naachi Ndyuūs ngaⁿ'a ntiiⁿnyuⁿ yā. Ní nguɛ́ɛ́ cuuví nuⁿ'u lugar miiⁿ. Canee chi dich'ɛɛtɛ yú Ndyuūs ní i'teenu yú Ndyuūs. Ní 'va'a yú yeⁿ'é yā ní diiⁿ yú tan'dúúcā chi neⁿ'e yā.
28 Uma vez que recebemos um reino inabalável, sejamos gratos e agrademos a Deus adorando-o com reverência e santo temor.
29 Ndyuūs yeⁿ'e yú tan'dúúcā 'áámá nguuchi yáⁿ'ā chí dituūví nducuéⁿ'ē chi nguɛ́ɛ́ n'daacā. Tiicá yā.
29 Porque nosso Deus é um fogo consumidor.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.