Atos 18
Cubeo NT (CUB_WBT) vs AAI
1 No yóboi, Pablo etarejamed̶a Atenas ãmicʉriĩmarore jocarĩ. Aru nʉrejamed̶a Corinto ãmicʉriĩmaroi.
1 Iti ufunamaim Paul Athens ihamiy naatu na Corinth tit.
2 Noi copʉrejamed̶a cũinácʉ judíore, ʉ̃i ãmiá Aquila. Roma ãmicʉrijaborõcavʉre jabocʉ ijãravʉcacʉ pʉeno baju parʉcʉ, ʉ̃i ãmiá Claudio, jipocamia nʉicõjenejamed̶a caivʉ judíovare Roma ãmicʉriĩmarore jocarĩ. Que baru Aquila etarejamed̶a nore jocarĩ, Italia ãmicʉrijoborõre jocarĩ, jímarepacomaque, õi ãmiá Priscila. Aquila Ponto ãmicʉrijoborõcacʉ barejámed̶a ʉ̃. Mamarʉmʉre earejaimad̶a na Corinto ãmicʉriĩmaroi. Aru Pablo jã́cʉnʉrejamed̶a náre ne yebai.
2 Nati’imaim Jew orot wabin Aquila hairi hitar, Aquila i Pontus imaim tufuw baise aawan Priscilla hairi Italy hihamiy hitit, anayabin Caesar Claudius Jew sabuw etei Rome hima’am ia’arih iuwih hitit. Imih Paul na Corinth titit i na Aquila Priscilla hairi inanawanih.
3 Aquilajã ãimara cajeáque cʉ̃ramiare nareni, d̶arĩ, bojed̶arĩ memenejaimad̶a na. Aru Pablo máre nopedeca memenejamed̶a ʉ̃. Que baru náque cʉrejamed̶a.
3 Naatu anayabin i auman i kanawas sakirayan ta, imih ma bairi kanawas hisasakir.
4 Caisumana coapa judíovai jabʉóvaijãravʉ sábadoi, Pablo bueyʉ barejámed̶a judíovai cójijiñami jívʉi. Jã́d̶ovaiyʉrejamed̶a judíovare aru judíova ãmevʉre máre ʉ̃i bueiyede jãve, ne jʉ arãjiyepe ayʉ diede.
4 Baiyarir Ana Veya mar etei Kou’ay Baremaim tur binan gewasin Jew naatu Greek sabuw yah baikitabirih isan tur yayare.
5 Aru Silas Timoteomaque ne eaiyede Pablo yebai, Macedonia ãmicʉrijoborõre jocarĩ, Pablo dajocarejamed̶a ʉ̃i memeinore. Quénora coyʉre cuyʉ barejámed̶a iye yávaiye me matʉiyeda, yópe arĩ judíovare: —Jesúvacari Cristobe. Ʉ̃́recabe Jʉ̃menijicʉi daroimʉ mácʉ, arejamed̶a ʉ̃.
5 Silas Timothy hairi Masedonia’ane hina hititit ana veya’amaim, Paul ana veya tutufin etei binanumaim eorereb, Jew hai tur eowen, Jesu i God ana Roubinenayan orot.
6 Na ʉ̃i yávaiyede jʉ abevʉ, aru ʉ̃́re maucʉvarivʉ, aru ãmeina ne yávaiye ʉ̃́re máre, ne nópe d̶aiye boje, Pablo pʉpedejamed̶a ʉ̃i doicajede, ne majinajiyepe ayʉ dajocacʉyʉ náre. Aru arejamed̶a: —Coyʉyʉbu yʉ Jʉ̃menijicʉi yávaiye méne mʉjare. Ʉbenita mʉjavacari jápiabevʉ. Jʉ̃menijicʉi daroimʉ mácʉre, mead̶aipõecʉre, jʉ abevʉ mʉja. Que baru Jʉ̃menijicʉ ãrʉmetebecʉyʉme mʉje ãmeina teiyede. Que baru mʉjavacari mʉje bajuma bíjaivʉ mʉja jãravʉ cũiméjãravʉ baquinóre. Quénora ñájinajaramu toabo cũiméboi. Yʉ́capũravʉ cad̶ateni bʉojabevʉ mʉjare. Que baru dajocayʉbu mʉjare caride. Coyʉcʉnʉquijivʉ iye yávaiye méne judíova ãmevʉre, arejamed̶a Pablo ina judíovare.
6 Baise Jew sabuw Paul ana tur hikwahir tur kakafih isan hio ana veya, Paul ana faifuw tafan baibiyon bai fofob rutatab i’uwih eo, “Umamaim rara nama’ama na’at, ana ubar i kwa akis kwanab, ayu au bit i aikisisir. Veya boun ayu i boro Ufun Sabuw isah aninanawanih.”
7 Que arĩ, dajocarejamed̶a náre. Diĩmaroi cʉrejamed̶a cũinácʉ ʉ̃mʉ, judíova ãmevʉcacʉ, ʉ̃i ãmiá Tito Justo. Jʉ ayʉ barejámed̶a Jʉ̃menijicʉre. Ʉ̃i cʉ̃rami judíovai cójijiñami tʉcavai cʉrejavʉ̃ya. Aru Pablo cucʉnʉrejamed̶a ʉ̃i cʉ̃rami.
7 Naatu ihamiyih in Ufun orot ta wabin Titius Justus ana baremaim ma. Iti orot ibo kwafirenayan orot ta, i ana bar i Kou’ay Bar sisibin ma’am.
8 Apecʉ máre cʉrejamed̶a, cũinácʉ judío, ʉ̃i ãmiá Crispo. Judíovai cójijiñamine coreipõecʉ barejámed̶a ʉ̃. Ñai ʉ̃mʉ ʉ̃ jivʉque aru apevʉ obedivʉ Corinto ãmicʉriĩmarocavʉ Jesús ʉ̃i yávaiye méne jápiare cuivʉ, jʉ arĩ diede, jã́d̶ovarejaimad̶a Jʉ̃menijicʉre ocoque.
8 Orot wabin Krisipas Kou’ay Bar ana orot ukwarin aawan natunatun ana nibur bairi Regah ana tur hinowar hitumatum, na’atube Corinth sabuw moumurih auman hitumatum naatu bapataito hibai.
9 Cũináñamine Jʉ̃menijicʉ coyʉrejamed̶a Pablore yópe decoboainope. Arejamed̶a ʉ̃́re: —Jidʉbejacʉ ina ʉ̃mʉvare. Bueni dajocabejacʉ ji yávaiye méne. Bi abejacʉ mʉ.
9 Fai ta Paul ana mimumaim Regah eo, “Paul men inabir baise inabinan, men awa nafot binan inihamiy inama’amih.
10 Yʉ́vacari cad̶ateivʉ mʉre. Ñame ãmeno d̶abenama mʉre, ji cʉvae boje obedivʉ põevare diĩmaroi, arejamed̶a Jʉ̃menijicʉ Pablore.
10 Anayabin ayu airit tama’am, naatu orot babin ta boro men karam o narab ni’afiy, yabin sabuw maumurih iti bar meraramaim tema’am i ayu au sabuw.”
11 Que baru Pablo mautedejamed̶a noi cũináʉjʉ coricai, buede cuyʉ nócavʉre Jesús ʉ̃i yávaiye méne.
11 Basit Paul kwamur ta’imon sumar six nati’imaim ma God ana tur sabuw i’obaibiyih.
12 Ʉ̃i bueiyedeca noi, Acaya ãmicʉrijoborõre jabotedejamed̶a Galión. Aru caivʉ nócavʉ judíova maucʉvarejaimad̶a Pablore. Que teni apevʉ nácavʉ ʉ̃́re jẽni nʉvarejaimad̶a jabocʉ yebai.
12 Baise Galio tafaram Akaiya isan bigawan ana veya, Jew etei hita’imon Paul hifatum hibai hin baibatiyenamaim hiyai hio.
13 Aru arejaimad̶a ñai jabocʉre: —Ñai ʉ̃mʉ bueibi põevare, ne mearore jínajiyede Jʉ̃menijicʉre yópe d̶aicõjemepe, arejaimad̶a.
13 “Iti orot i esisinaftobon sabuw yah nikitabir aki ai ef naatu ai ofafar hina’astu’ub i hai kokomaim God hinakwafirimih.”
14 Pablo yávacʉyʉ barejámed̶a. Ʉbenita Galión arejamed̶a ina judíovare: —Mʉja, judíova, cãrijovamejara yʉre. Ñai ʉ̃mʉ jaboteino d̶aicõjeiyepe ʉ̃i d̶abedu o ãmeina tedu, yʉ jápiajebu mʉje coyʉiyede.
14 Paul tur omih biwa’an ana veya Galio Jew sabuw isah eo, “Kwa iti orot sawar kakafin tasinaf kwata’itin isan kwatagamigam na’at, ayu boro ata ma a tur atanowar.
15 Ʉbenita mʉja jorojĩvʉbu ñai ʉ̃mʉre, ʉ̃i bueiye boje aru ʉ̃i d̶abe boje mʉje d̶aicõjeiyede. Que baru mʉjavacari mead̶ajarã diede. Yʉ́capũravʉ ñájine d̶abecʉyʉmu ʉ̃́re, arejamed̶a ina judíovare.
15 Baise kwa a gamin ai’itin i tur, wab naatu kwa a ofafar isah kwagamigam, imih nati sawar i kwabai kwan kwa akis kwayabunai, ayu iti sawar i boro men ana butubun.”
16 Que arĩ, jaetovarejamed̶a náre nore jocarĩ.
16 Naatu baibatiyen bar wanawanan nunih ufun hitit.
17 Que teni ina judíova ãmevʉ jẽnejaimad̶a Sóstenene, judíovai cójijiñamine coreipõecʉre. Jara popedejaimad̶a ʉ̃́re ñai jabocʉ ʉ̃i jã́inoi. Ʉbenita Galiṍcapũravʉ jã́mecʉpeda yéde d̶abedejamed̶a ʉ̃.
17 Basit Sosthenes Kou’ay Bar ana ukwarin hirouh hibai hirab baibatiyen bar merar yan. Baise nati hisisinaf Galio men kafa’imo i yababanamih.
18 Obedijãravʉa Pablo mautedejamed̶a Corinto ãmicʉriĩmaroi Jesúre jʉ aipõevaque. Ʉ̃i etaiyede nore jocarĩ, Priscila aru Aquila máre yóvarejaimad̶a ʉ̃́re. Nʉrejaimad̶a Cencrea ãmicʉriĩmaroi. Nore Pablo buraicõjenejamed̶a ʉ̃i pod̶are, jã́d̶ovacʉyʉ ʉ̃i jebeiyede “Yópe d̶acacʉyʉmu yʉ” ʉ̃i aino mácarõre Jʉ̃menijicʉre. No yóboi Pablo, Priscila, aru Aquila máre jiad̶ocũ ʉracũi jaturĩ, etarejaimad̶a Cencrea ãmicʉriĩmarore jocarĩ. Dicũ nʉquicũ marejávʉ̃ya pʉ Siria ãmicʉrijoborõita.
18 Paul Corinthimaim veya moumurihika baitumatumayah bairi hima, imaibo eo tuturih Priscilla, Aquila hairi buwih bairi wa hibai hina Syria hitit. Namih ana veya Sensera imaim aribun mafur anayabin i omatanen ta biwa’an isan.
19 Ʉbenita Pablojã jatarejaimad̶a pʉ Éfeso ãmicʉriĩmaroi. Ne eaiyede noi, Pablo dajocarĩ Priscilare aru Aquilare máre, cũinácʉva nʉri, ecorĩ judíovai cójijiñami, coyʉrejamed̶a nócavʉ judíovare.
19 Naatu hina Ephesus hitit imaim Priscilla Aquila hairi ihamiyih. Paul na Kou’ay Bar run Jew bairi baidudur isan.
20 Aru nácavʉ jẽniarejaimad̶a ʉ̃́re, ʉ̃i mautequiyepe aivʉ náque obedijãravʉa. Ʉbenita Pablo jʉ abedejamed̶a náre.
20 Naatu hifefeyan hikokok i nati’imaim veya maninaka bairi hitama, baise i aurin veya en imih kwahir.
21 Quénora ʉ̃i etaiyede náre jocarĩ arejamed̶a: —Nʉquijivʉ Jerusalén ãmicʉriĩmaroi torojʉve teinʉmʉre. Ʉbenita yʉre Jʉ̃menijicʉ ʉ̃i daroru, copaidacʉyʉmu yʉ mʉje yebai cojedeca, arejamed̶a náre Pablo. Que arĩ, jiad̶ocũ ʉracũi jaturĩ, nʉrejamed̶a Éfeso ãmicʉriĩmarore jocarĩ.
21 Naatu bihamiyih auman iuwih eo, “God nakokok na’at boro ana matabir isa anan.” Naatu wa bai Ephesus ihamiy in.
22 Jatarĩ pʉ Cesarea ãmicʉriĩmaroi, nore jocarĩ mái mari nʉrejamed̶a pʉ Jerusalén ãmicʉriĩmaroi, jacoyʉcʉyʉ Jesúre jʉ aipõevare noi. Aru nore jocarĩ, ẽmeni nʉrejamed̶a pʉ Antioquía ãmicʉriĩmaroi cojedeca.
22 Na Caesarea titit ana veya na Jerusalem tit, ekaleisia sabuw nati hima’am hai merar yi, imaibo in Antioch tit.
23 Apejãravʉare cʉrejamed̶a nore. Ʉ̃ etayʉ bácʉ nore jocarĩ, vaidéjamed̶a caino Galacia aru Frigia ãmicʉrijoborõai. Ĩmaroa coapa vaidé nʉri, Jesúre jʉ aipõevare coyʉre cuyʉ barejámed̶a ʉ̃, parʉre d̶acʉyʉ náre ne ũmei.
23 Nati’imaim veya bai’ab na’atube ma’am ufunamaim ihamiyih, i na Galasia, Firigia imaim run tit bai’ufununayah kaufair itih.
24 Cũinácʉ ʉ̃mʉ judíovacacʉ, Alejandría ãmicʉriĩmarocacʉ, ʉ̃i ãmiá Apolos, earejamed̶a Éfeso ãmicʉriĩmaroi. Me coyʉrejamed̶a põevare. Aru me majidejamed̶a Jʉ̃menijicʉi yávaiyede máre.
24 Jew orot ta wabin Apollos, ana tafaram Alexandria imaim tufuw, basit nati ana veya’amaim i na Ephesus tit. Iti orot binan isan i ana siwar bai, naatu Buk wanawanan etei i so’ob kwanekwan.
25 Ʉetʉbecʉva buedejamed̶a me Jesús ʉ̃i yávaiye méne. Ʉbenita quénora Juan Bautista bácʉ ʉ̃i bueiyede aru ʉ̃i jã́d̶ovaiyede põevare Jʉ̃menijicʉre ocoque majidejamed̶a.
25 Regah ana ef isan i hio’baiy gewas naatu sabuw afa Jesu isan bi’obaiyih, ana itinin i orot so’obayan sawar etei so’ob eo na’atube. Naatu tur abisa eo i men ta sa’ir, baise i ana so’ob i John ana bapataito akisin so’ob.
26 Jidʉbecʉ coyʉrĩ bʉ́rejamed̶a parʉrõreca judíovai cójijiñami jívʉi. Priscila aru Aquila máre jápiaivʉ ʉ̃i coyʉiyede, nʉvarejaimad̶a ʉ̃́re põevare jocarĩ, buenajivʉ ʉ̃́re caiye Jʉ̃menijicʉi yávaiye méne.
26 Kou’ay Bar wanawanan itafofor binan. Baise Priscilla Aquila hairi nati’imaim hima’am tur hinonowar ufunamaim hibai bairi hin hai bar God ana ef anababatun hikubunabuna gewas nowar.
27 No yóboi, Apolos jatarĩ nʉiyʉrejamed̶a Acaya ãmicʉrijoborõi. Que baru ina Éfeso ãmicʉriĩmarocavʉ Jesúre jʉ aivʉ Apolore cad̶ateiyʉrivʉ, nácacʉ toivarejamed̶a paperayocare ina Acaya ãmicʉrijoborõcavʉ Jesúre jʉ aivʉre, ne jacopʉrãjiyepe aivʉ Apolore ʉ̃i eaiyede ne yebai. Aru ʉ̃i eaiyede noi, caivʉ põeva ne jã́inoi parʉrõreca coyʉrejamed̶a judíovare. Jãve jã́d̶ovarejamed̶a náre Jʉ̃menijicʉi yávaiyeque Jesúreca Cristore, Jʉ̃menijicʉi epeimʉ mácʉre.
27 Apollos ana not bogaigiwas Akaiya namih binotanot ana veya, tuwahinah koufair hitin naatu fef hikirum auman hitin bai na Akaiya tit, saise bai’ufununayah nati’imaim hima’am ana merar hitay. Na titit ana veya sabuw iyab God ana manaw ana kabeberamaim hina bai’ufununayah himamatar baibais gagamin maiyow itih.
28 — ausente —
28 Anayabin Jew sabuw hibifufuwen isan bebeyanamaim tur fokarin gam iuwih naatu God ana turamaim kubunabuna hai tur eowen eo, “Turobe Jesu i Roubininenayan.”
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.