Hebreus 12
Jini wen bʌ tʼan (CTU76) vs NVT
1 Ujtyel c subeñetla cha'an an cabʌl lac yumob ti ñoj oniyix tsa' bʌ i wen ch'ujbiyob Dios. Ma'an ti' saj cʌyʌyob Dios cha'an ti caj i wocol. Che' bajche' año' bʌ ti lac joytyʌlel yubil tsa' bʌ i pʌs'onla bajche' ti' ch'ujbiyob Dios. Jin cha'an yom mi lac wa' cʌye' chʌ bʌ yes yom i mʌctyʌbeñonla lac cha'len wen bʌ, yic'ot yom mi lac cʌye' lac mul mu' bʌ i mʌctyʌbeñonla lac mele' bajche' yom Dios. La' lac wen cha'len wersa cha'an machic saj lujb'aconla lac ch'ujbin Dios ti jump'ej lac pusic'al.
1 Portanto, uma vez que estamos rodeados de tão grande multidão de testemunhas, livremo-nos de todo peso que nos torna vagarosos e do pecado que nos atrapalha, e corramos com perseverança a corrida que foi posta diante de nós.
2 La' lac bej pensalin Jesús che' bajche' chʌncox laj q'uele' yubil como jiñʌch jini tsa' bʌ tyejchi ti lac pusic'al jini mu' bʌ lac ch'ujbin. Mi bej aq'ueñonla lac ch'ujbin ti ts'ʌcʌl. Ma'an chʌ bʌ ti saj alʌ che' ñac ti' ñusʌ wocol ya' ti cruz aunque yoque quisintic ti yubi. Como ti' bej pensali i tijicñʌyel mu' bʌ i yubiñob che' mi' ch'ujbin Dios cabʌl quixtyañujob. Wale ya' buchul ti' ñoj Dios am bʌ ti c'otyajax bʌ i buchlib.
2 Mantenhamos o olhar firme em Jesus, o líder e aperfeiçoador de nossa fé. Por causa da alegria que o esperava, ele suportou a cruz sem se importar com a vergonha. Agora ele está sentado no lugar de honra à direita do trono de Deus.
3 Ña'tyanla bajche' ti' ñusʌ i mich'q'uelol Jesús ti caj xmulilob. Che' mi la' pensalin bajche' ti' ñusʌ Jesús mi mejlel i ñuc isʌbeñetla la' pusic'al cha'an ma'ix mi la' lujb'an la' cha'len wen bʌ, cha'an ma'ix mi la' cʌy la' bʌ.
3 Pensem em toda a hostilidade que ele suportou dos pecadores; desse modo, vocês não ficarão cansados nem desanimados.
4 Como jatyetla max tyo ti la' beque la' ch'ich'el cha'an bajche' ti la' cuchu i mich'q'ueletla simaroño' bʌ quixtyañujob.
4 Afinal, ainda não chegaram a arriscar a vida na luta contra o pecado.
5 ¿Tsa'ix ba ñajayi ti la' pusic'al bajche' mi' ñuc isʌbeñetla la' pusic'al Dios cha'an i yalobiletla? Chʌ'ʌch mi yʌle' bajche' jini ti Ts'ijbubil bʌ i T'an Dios:
5 Acaso vocês se esqueceram das palavras de ânimo que Deus lhes dirigiu como filhos dele? Ele disse: “Meu filho, não despreze a disciplina do Senhor; não desanime quando ele o corrigir.
6 Como lac Yum mi' tyoj isan majchical jach mi' p'untyan.
6 Pois o Senhor disciplina quem ele ama e castiga todo aquele que aceita como filho”.
7 Ñusan ti wen che' mi yʌq'ueñetla la' ñusan wocol Dios cha'an la' tyoj isʌntyel. Como Dios mi' tyoj isañonla che' bajche' juntiquil tyatyʌl mi' tyoj isan i yalobil. Como ma'an alʌl mach'ʌ ba'an mi' tyoj isʌntyel ti i tyat.
7 Enquanto suportam essa disciplina de Deus, lembrem-se de que ele os trata como filhos. Quem já ouviu falar de um filho que nunca foi disciplinado pelo pai?
8 Pero mi ma'ix mi' tyoj isañet bajche' i tyʌlel mi' tyoj isañonla ti lac pejtyelel, tsiquil che' jini, mach yoque yalobiletla. Yañʌch bʌ la' tyat.
8 Se Deus não os disciplina como faz com todos os seus filhos, significa que vocês não são filhos de verdade, mas ilegítimos.
9 Che' je'el, lac tyat wʌ' ti mulawil, che' ñac ti' tyoj isʌyonla ti laj q'uele ti ñuc. Más tyo yom mi la cʌc' lac bʌ cha'an i tyoj isañonla lac Tyat am bʌ ti panchan cha'an más wen mi la cajñel wʌ' ti mulawil.
9 Uma vez que respeitávamos nossos pais terrenos que nos disciplinavam, não devemos nos submeter ainda mais à disciplina do Pai de nosso espírito e, assim, obter vida?
10 Como che' ñac añon tyo la ti' tyojel lac tyat wʌ' ti mulawil jini ti' tyoj isʌyonla bajche' wen ti yubi ti' pusic'al. Pero Dios mi' tyoj isañonla bajche' yom cha'an lac wenlel cha'an mi lac wen'an che' bajche' ch'ujul Dios.
10 Pois nossos pais nos disciplinaram por alguns anos como julgaram melhor, mas a disciplina de Deus é sempre para o nosso bem, a fim de que participemos de sua santidade.
11 Melelʌch, mach poj tijicña mi yubin jini chʌncol bʌ i yubin i tyoj isʌntyel. Poj ch'ʌjyem mi yubin. Pero che' tyoj isʌbilix, ñʌch'ʌlix i pusic'al. Más tyoj mi yajñel.
11 Nenhuma disciplina é agradável no momento em que é aplicada; ao contrário, é dolorosa. Mais tarde, porém, produz uma colheita de vida justa e de paz para os que assim são corrigidos.
12 Jatyet ch'ʌjyemet bʌ la, muq'uet bʌ la ti cabʌl pensal, xuc'chocon la' pusic'al ti Dios cha'an la' cuche' ti wen jini wocol chʌncol bʌ a ñusan.
12 Portanto, revigorem suas mãos cansadas e seus joelhos enfraquecidos.
13 Bele' cha'lenla wen bʌ. Mach a lolon pʌs'en jini max tyo bʌ yoque xuc'ul bʌ hermañujob i cha'len mach'ʌ tyoj bʌ i cha'libal ame i cʌye' Dios. Pero xuc'chocon la' pusic'al ti Dios.
13 Façam caminhos retos para seus pés a fim de que os mancos não caiam, mas sejam fortalecidos.
14 Bej cha'lenla wersa cha'an mi la' wajñel ti ñʌch'ʌl la' wic'ot ti pejtyelel yaño bʌ. Ajñenla ti i sʌc isʌntyel la' pusic'al como mach'an mi quejel i q'uel lac Yum jini mach'ʌ ba'an sʌc i pusic'al.
14 Esforcem-se para viver em paz com todos e procurem ter uma vida santa, sem a qual ninguém verá o Senhor.
15 Wen q'uele la' bʌ cha'an ma'an majch mi' lolon ñusan jini wen bʌ yom bʌ i yʌq'ueñonla Dios. Q'uele la' bʌ ame mi tyejchel la' mich'lel ti la' pusic'al mu' bʌ i yʌq'ueñob i venenojlel yubil jini yaño' bʌ.
15 Cuidem uns dos outros para que nenhum de vocês deixe de experimentar a graça de Deus. Fiquem atentos para que não brote nenhuma raiz venenosa de amargura que cause perturbação, contaminando muitos.
16 Q'uele la' bʌ cha'an ma'an majch mi' cha'len i tsuculel o mi ma'an mi' q'uel ti ñuc Dios, che' bajche' ti' cha'le Esaú. I tyʌlel an chʌ bʌ yes mi yʌq'uentyel ti i tyat cha'an ti caj ascuñʌl jini Esaú. Pero ti' chombe i yijts'in i wentyʌlel ti pejtyelel jini mu' bʌ quejel i yʌq'uentyel cha'an ti junsujtyel jach bʌ i bʌl i ñʌc'.
16 Vigiem para que ninguém seja imoral ou profano, como Esaú, que trocou seus direitos como filho mais velho por uma simples refeição.
17 La' wujil isujm che' wi'il tyo yom i ch'ʌme' i yutslel i t'an i tyat i tyʌlel mi yʌq'uentyel ascuñʌl bʌ ti i tyat. Pero aunque ti' cha'le uq'uel Esaú cha'an yom i wersa ch'ʌme' ma'an ti' jac'ʌ i tyat. Ma'ix ti mejli i ch'ʌme' como ma'an bajche' ch'ujbi i cha' q'uextyan i t'an i tyat.
17 Como vocês sabem, mais tarde, quando ele quis a bênção do pai, foi rejeitado. Era tarde para que houvesse arrependimento, embora ele tivesse implorado com lágrimas.
18 Como jini tsa' bʌ la' ch'ujbi mach jinic mu' bʌ lac tyʌle' mu' bʌ laj q'uele'. Mach lajal che' bajche' yorojlel ti aq'uentiyob ti Dios jini mandar tyac lac yumob ti ñoj oniyix. Como ti c'otiyob ya' ti wits mu' ti wen lejmel ti c'ajc yic'ot bʌbʌq'uen ic'jowan bʌ pañimil yic'ot yoque toñel bʌ ic'.
18 Vocês não chegaram a um monte que se pode tocar, a um lugar de fogo ardente, escuridão, trevas e vendaval,
19 Como jatyetla ma'an ti la' wubi i t'an trompeta yic'ot ma'an ti la' wubi che' ñac Dios ti' pejcʌyob. Jini tsa' bʌ yubiyob, mach cujch jini t'an tyac ti yubiyob. Ti' c'ajtiyob ti wocol t'an cha'an ma'an mi bej pejcʌntyelob.
19 ao toque da trombeta e à voz tão terrível que aqueles que a ouviram suplicaram que nada mais lhes fosse dito,
20 Ti' wen cha'leyob bʌq'uen che' ñac ti yubi bajche' ti xijq'uiyob ti Dios. Mach cujch ti yubiyob como Dios ti' xiq'uiyob cha'an mi jinic animal ch'ujbi i c'otyel ti jini wits. Mi ti c'oti mi quejel i wersa tsʌnsʌntyel ti tyun o mi ti machit.
20 pois não podiam suportar a ordem que recebiam: “Se até mesmo um animal tocar no monte, deve ser apedrejado”.
21 Cha'an ti caj yoque bʌbʌq'uen ti yilʌyob jini wits yic'ot ti pejtyelel tsa' bʌ i yilʌ lac yumob ti ñoj oniyix, jinic tyo Moisés je'el ti yʌlʌ: Wen muc'on ti bʌq'uen. Tsitsilñayon ti bʌq'uen. Che' ti yʌlʌ Moisés.
21 O próprio Moisés ficou tão assustado com o que viu a ponto de dizer: “Fiquei apavorado e tremendo de medo”.
22 Jatyetla, ma'an ba' bʌ ora ti' xiq'uiyetla Dios la' lʌq'ue' jump'ej wits mu' bʌ ti wen lejmel bajche' ti' xiq'ui i cha'len lac yumob ti ñoj oniyix. Pero cha'an chʌncol la' wen ch'ujbiben Jesucristo, chʌncox la' lʌc' yubil jini wits Sión bʌ i c'aba' ba' mi yajñel jini cuxul bʌ Dios, ya' ti mali lum ya' ti panchan Jerusalén bʌ i c'aba'. Ya'an je'el ñoj yonlel cha'an mach ch'ujbi tsicol jini ajtroñelob i cha'an Dios ch'oyol bʌ ti panchan.
22 Vocês, porém, chegaram ao monte Sião, à cidade do Deus vivo, à Jerusalém celestial, aos incontáveis milhares de anjos em alegre reunião,
23 Ya' chʌncox la cochel ya' ti panchan je'el la quic'ot ti pejtyelel i yalobilob Dios ts'ijbubilo' bʌ i c'aba' ya' ti panchan. Mi quejel lac motin lʌq'ue' Dios jiñʌch jini ñoj ñuc bʌ ba' mi quejel lac mele' lac bʌ yic'ot ti pejtyelel tsa' bʌ q'uejliyob ti wen ti Dios. Ya' lu' much'quibilob ti' tijicñʌyel i pusic'al cha'an mi' subob i ñuclel Dios.
23 à congregação dos filhos mais velhos, cujos nomes estão escritos no céu, e a Deus, que é juiz de todos, aos espíritos dos justos no céu, agora aperfeiçoados,
24 Yic'ot ya' mi lac lʌq'ue' Jesús jini la cajcotyaya tsa' bʌ i melbeyonla tsiji' bʌ trato bʌ t'an yic'ot Dios. Yic'ot ya' mi lac lʌq'ue' yubil jini i ch'ich'el Jesús tsa' bʌ i beque cha'añonla. Ti' beque i ch'ich'el Jesús cha'an i ñusʌbeñonla lac mul. Ti' bejqui i ch'ich'el Abel ti ñoj oniyix pero jini tsa' bʌ i beque ti aq'uenti i xot'e' i mul.
24 a Jesus, o mediador da nova aliança, e ao sangue aspergido, que fala de coisas melhores do que falava o sangue de Abel.
25 Q'uele la' bʌ cha'an mi la' wen ñʌch'tyan i t'an Dios che' mi' pejcañonla. Como mi ma'ix ti mejli i puts'tyan xot'mulil jini tsa' bʌ i ñusʌbe i t'an che' ñac ti subentiyob ti i pi'ʌl bʌ quixtyañu wʌ' ti mulawil, ¿bajche' ch'ujbi lac puts'tyan xot'mulil joñonla ma' wʌl mi ti lac ñusʌbe i t'an che' ti subentiyonla ti jini am bʌ ti panchan?
25 Tenham cuidado para não se recusarem a ouvir aquele que fala. Porque, se aqueles que se recusaram a ouvir o mensageiro terreno não escaparam, certamente não escaparemos se rejeitarmos aquele que nos fala do céu.
26 Che' ñac ti' pejcʌ Dios lac yumob ti ñoj oniyix cha'an i yʌq'ueñob mandar tyac, ti nijcʌyi mulawil ti i t'an. Pero wale Dios ti yʌc'ʌ i t'an. Ti yʌlʌ: Yambʌ junyajlel mi quejel c nijcan mulawil. Pero mach jinic jach mulawil conto yic'ot ti chan je'el ya' ba'an uw yic'ot ec' yic'ot q'uin.
26 Quando Deus falou naquela ocasião, sua voz fez a terra tremer, mas agora ele promete: “Mais uma vez, farei tremer não só a terra, mas também os céus”.
27 Che' ñac ti yʌlʌ: Yambʌ junyajlel, che'en, yom i yʌq'ueñonla lac ña'tyan cha'an Dios mi quejel i cha' nijcan ti pejtyelel i melbal jini yujil bʌ nijcʌyel. Jini jach mi quejel i jalejel jini mach bʌ yujil nijcʌyel.
27 Isso significa que toda a criação será abalada e removida, de modo que permaneçam apenas as coisas inabaláveis.
28 Jini c'otyajax bʌ lac lumal chʌncol bʌ i yʌq'ueñonla Dios ya' ti panchan yic'ot, mach saj yujil nijcʌyel. Jin cha'an la' lac suben Dios wocox i yʌlʌ. La' laj q'uel ti ñuc. La' lac ch'ujutisan bajche' mi' mulan i pusic'al Dios.
28 Uma vez que recebemos um reino inabalável, sejamos gratos e agrademos a Deus adorando-o com reverência e santo temor.
29 Como lac Dios che' bajche' colem c'ajc yubil como mi quejel i yʌq'ueñob i xot'e' i mul majchical jach mach bʌ wen mi' cha'len.
29 Porque nosso Deus é um fogo consumidor.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.