Tiago 4
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs VC
1 ¿Ni chaꞌ laca lye tsa nxu̱u̱ tyaꞌa ma̱? ¿Ni chaꞌ laca lyaꞌ tsa tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱? ¿Ha siꞌi na ndacui tsa tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ scaa na nu ntsuꞌu jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱? Ná nchca jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ ti̱ ti tyiꞌi̱ tyiquee ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱ xquiꞌya lcaa lo chaꞌ cuxi nu ndiya tsa tiꞌ ma̱ jiꞌi̱.
1 Donde vêm as lutas e as contendas entre vós? Não vêm elas de vossas paixões, que combatem em vossos membros?
2 Si ntsuꞌu sca chaꞌ nu tiji̱ꞌ tsa tiꞌ ma̱ jiꞌi̱, loꞌo ná ntsuꞌu chacuayáꞌ chaꞌ caja chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱, liꞌ ntiꞌ ma̱ cujuii ma̱ jiꞌi̱ ñati̱, chaꞌ juaꞌa̱ taca caja chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱, ntiꞌ ma̱. La cuiꞌ juaꞌa̱ si ndacui tsa tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ sca na nu ná nchca caja jiꞌi̱ ma̱, liꞌ nchcuiꞌ ma̱ chaꞌ tiꞌí jiꞌi̱ nu ca jiꞌi̱ na biꞌ, nxu̱u̱ tyaꞌa ma̱ loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ. Pana ná ndyiji na nu ntiꞌ ma̱ caja jiꞌi̱ ma̱, xquiꞌya chaꞌ ná ndijña ma̱ chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi su clyo;
2 Cobiçais, e não recebeis; sois invejosos e ciumentos, e não conseguis o que desejais; litigais e fazeis guerra. Não obtendes, porque não pedis.
3 masi ndijña ma̱ sca chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, pana cuxi tsa tyiquee ma̱, biꞌ chaꞌ ná ndyiji chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱ liꞌ. Tsa nde ti chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱: cua ntiꞌ ma̱ chaꞌ caja jiꞌi̱ ma̱ cua ñaꞌa̱ ca chaꞌ nu tyaalaꞌ tyiquee ycuiꞌ ca ma̱, pana ná tsoꞌo chaꞌ ndyuꞌni ma̱ juaꞌa̱;
3 Pedis e não recebeis, porque pedis mal, com o fim de satisfazerdes as vossas paixões.
4 cua nguxtyanu ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, cua ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo sca chaꞌ nu cuxi tsa, si juaꞌa̱ ndyuꞌni ma̱. ¿Ha ná nchca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ tyaꞌa cusu̱u̱ ycuiꞌ Ndyosi laca na, si xcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ti na ntsuꞌu tyiquee na? Na nxu̱u̱ tyaꞌa na loꞌo ycuiꞌ Ndyosi, si cuaꞌni tyaꞌa na loꞌo nu cuxi nu ntsuꞌu nde chalyuu.
4 Adúlteros, não sabeis que o amor do mundo é abominado por Deus? Todo aquele que quer ser amigo do mundo constitui-se inimigo de Deus.
5 Ndiꞌya̱ nscua chaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, loꞌo juaꞌa̱ siꞌi chaꞌ laja ti nda Ni: “Nu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nu nda Ni chaꞌ tyanu neꞌ cresiya jiꞌna, ntsuꞌu tsa tyiquee Ni ñaꞌa̱ Ni jiꞌna; pana yala tsa caca chi̱i̱ tiꞌ Ni jiꞌna, si loꞌo ntsuꞌu sca chaꞌ cuxi loo”. Juaꞌa̱ nacui̱ quityi.
5 Ou imaginais que em vão diz a Escritura: Sois amados até o ciúme pelo espírito que habita em vós?
6 Tlyu la tsiyaꞌ ti chaꞌ tsoꞌo nu nduꞌni ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na, chaꞌ xtyucua Ni jiꞌna. Ndiꞌya̱ nscua chaca chaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi: “Ná sca na ta ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ ñati̱ nu xcuiꞌ tyiji̱loo jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ nguꞌ, ntiꞌ nguꞌ; pana quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ tsoꞌo nduꞌni Ni loꞌo ñati̱ nu tsoꞌo ti ndiꞌi̱ chalyuu, nu ná ndyuꞌni tyucuaa tiꞌ loꞌo xaꞌ ñati̱”, nacui̱ quityi biꞌ.
6 Deus, porém, dá uma graça ainda mais abundante. Por isso, ele diz: Deus resiste aos soberbos, mas dá sua graça aos humildes {Pr 3,34}.
7 Taquiyaꞌ ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi lacua. Xu̱u̱ tyaꞌa ma̱ loꞌo nu xñaꞌa̱, loꞌo liꞌ xna nu cuxi biꞌ, tyuꞌu clya biꞌ su ndiꞌi̱ ma̱ liꞌ.
7 Sede submissos a Deus. Resisti ao demônio, e ele fugirá para longe de vós.
8 Tsoꞌo tsa xñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, loꞌo liꞌ tucuá Ni chaꞌ jiꞌi̱ ma̱. Si ntsuꞌu tsa quiꞌya jiꞌi̱ ma̱, ngaꞌa̱ chaꞌ xtyanu ma̱ lcaa chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo; juaꞌa̱ cuaꞌni tye ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuiñi nu ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱.
8 Aproximai-vos de Deus, e ele se aproximará de vós. Lavai as mãos, pecadores, e purificai os vossos corações, ó homens de dupla atitude.
9 Ntsuꞌu chaꞌ ca xñiꞌi̱ tiꞌ ma̱ xquiꞌya nu quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱, biꞌ chaꞌ nduꞌni chaꞌ xiꞌya ma̱, nduꞌni chaꞌ cunaa ma̱ xquiꞌya chaꞌ cuxi biꞌ. Xiꞌya ca ma̱ juani, masi nxtyí tsa ma̱ nquichaꞌ; ca xñiꞌi̱ tsa tiꞌ ma̱ juani, masi chaa tsa tiꞌ ma̱ nquichaꞌ.
9 Reconhecei a vossa miséria, afligi-vos e chorai. Converta-se o vosso riso em pranto e a vossa alegria em tristeza.
10 Cuaꞌni ma̱ chaꞌ ca tyujuꞌu tiꞌ ma̱ nde loo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱, loꞌo liꞌ ta Ni sca seꞌi̱ tsoꞌo la su tyiꞌi̱ ma̱ ca su ntucua ycuiꞌ Ni.
10 Humilhai-vos na presença do Senhor, e ele vos exaltará.
11 Cuꞌma̱ tyaꞌa ngusñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Cristo, ná chcuiꞌ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa ma̱. Si chcuiꞌ cuxi na jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa na ni, si sta na quiꞌya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, laca chaꞌ nchcuiꞌ cuxi na jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi Sti na loꞌo ñati̱ tya clyo la; na ndacu̱ꞌ na jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ. Juaꞌa̱ ndyuꞌu chaꞌ si chcuiꞌ na chaꞌ tiꞌí jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa na. Si ná ndaquiyaꞌ na jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu cua nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na, si chcuiꞌ cuxi na jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ, na ndacu̱ꞌ na jiꞌi̱ chaꞌ nu cua nda Ni loꞌo na; juaꞌa̱ ndyuꞌu chaꞌ liꞌ.
11 Meus irmãos, não faleis mal uns dos outros. Quem fala mal de seu irmão, ou o julga, fala mal da lei e julga a lei. E se julgas a lei, já não és observador da lei, mas seu juiz.
12 Loꞌo ycuiꞌ Ndyosi ni, sca ti ycuiꞌ Ni laca nu cua nda chaꞌ biꞌ loꞌo ñati̱ tya clyo; sca ti ycuiꞌ Ni cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱ cuentya jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ nde loo la; sca ti ycuiꞌ Ni taca jiꞌi̱ Ni cuaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ ñati̱, nu loꞌo cuityi̱ Ni quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ; juaꞌa̱ ycuiꞌ Ndyosi laca nu taca cuaꞌni tye Ni jiꞌi̱ ñati̱ tsiyaꞌ ti, nu loꞌo ntiꞌ ti Ni. Ná stuꞌba laca ma̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ ná ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱.
12 Não há mais que um legislador e um juiz: aquele que pode salvar e perder. Mas quem és tu, que julgas o teu próximo?
13 Ngaꞌa̱ chaꞌ chcuiꞌ naꞌ sca chaꞌ loꞌo cuꞌma̱, chaꞌ ntsuꞌu cuꞌma̱ nu nchcuiꞌ ma̱ ndiꞌya̱: “La quee, ca bcha la tsaa ya ca quichi̱ tyijyuꞌ biꞌ”, nacui̱ ma̱. “Ca biꞌ tyanu ya tyucui sca yija̱, chaꞌ quiñaꞌa̱ tsa ngana cuaꞌni ya ca biꞌ”, nacui̱ ma̱.
13 Agora dizeis: Hoje ou amanhã iremos a tal cidade, ficaremos ali um ano, comerciaremos e tiraremos o nosso lucro.
14 Pana ná sca chaꞌ jlo tiꞌ ma̱ tsiyaꞌ ti ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ chalyuu nu caja jiꞌi̱ ma̱ quee bcha la. Chalyuu su ndiꞌi̱ na juani, ñiꞌya̱ laca sca cuichi coo, juaꞌa̱ laca biꞌ; tsiyaꞌ ca ndyuꞌu tucua cuichi coo, loꞌo juaꞌa̱ yala ti ncliji yuꞌu biꞌ.
14 E, entretanto, não sabeis o que acontecerá amanhã! Pois que é a vossa vida? Sois um vapor que aparece por um instante e depois se desvanece.
15 Tsoꞌo la si ndiꞌya̱ ti chaꞌ ta ma̱ loꞌo ñati̱: “Nde ti tyiꞌi̱ ya”, ñacui̱ ma̱, “nde cña cuaꞌni ya; masi cña biꞌ cuaꞌni ya, sca ti si ta ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ cuaꞌni ya juaꞌa̱”, ñacui̱ ma̱.
15 Em vez de dizerdes: Se Deus quiser, viveremos e faremos esta ou aquela coisa.
16 Pana siꞌi juaꞌa̱ nchcuiꞌ ma̱ juani, chaꞌ tyixi tsa ndyuꞌni ma̱ loꞌo tyaꞌa ñati̱ ma̱; lye tsa nchcuiꞌ tyucuaa tiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ tyaꞌa ma̱. Lcaa quiyaꞌ loꞌo nchcuiꞌ ma̱ juaꞌa̱, chaꞌ cuxi laca biꞌ.
16 Mas agora vós vos jactais das vossas presunções. Toda jactância desse gênero é viciosa.
17 Loꞌo liꞌ ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ ná ntajaꞌa̱ ma̱ cuaꞌni ma̱ sca cña tsoꞌo nu ngulo ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱.
17 Aquele que souber fazer o bem, e não o faz, peca.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Tiago 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.