Romanos 10
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NVI
1 Cuꞌma̱ nguꞌ tyaꞌa ntsuꞌu chaꞌ jiꞌna loꞌo Jesús, tyucui tyiquee naꞌ lye tsa nchcuiꞌ tyaꞌna naꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ cuaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ nguꞌ judío tyaꞌa naꞌ.
1 Irmãos, o desejo do meu coração e a minha oração a Deus pelos israelitas é que eles sejam salvos.
2 Liñi tsa chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, chaꞌ tsoꞌo tsa nduꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nquichaꞌ, pana ná jlo tsoꞌo tiꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ laca cña nu ntiꞌ Ni chaꞌ cuaꞌni nguꞌ;
2 Pois posso testemunhar que eles têm zelo por Deus, mas o seu zelo não se baseia no conhecimento.
3 ná nchca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ biꞌ ñiꞌya̱ nduꞌni Ni chaꞌ ca tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ ñati̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni. Xaꞌ ñaꞌa̱ ntiꞌ nguꞌ biꞌ; chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca nguꞌ nclyana nguꞌ ñiꞌya̱ caca tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ ná ntajaꞌa̱ nguꞌ jlya tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ cña nu ndyuꞌni ycuiꞌ Ndyosi.
3 Porquanto, ignorando a justiça que vem de Deus e procurando estabelecer a sua própria, não se submeteram à justiça de Deus.
4 Pana cua ñaa Jesús chalyuu juani, cua ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ yu, biꞌ chaꞌ taca ca tsoꞌo cresiya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; ngaꞌaa ntiꞌ chaꞌ taquiyaꞌ tsa na chaꞌ cusuꞌ nu cua nda jyoꞌo Moisés biꞌ, chaꞌ si juaꞌa̱ taca ca tsoꞌo cresiya jiꞌna.
4 Porque o fim da lei é Cristo, para a justificação de todo o que crê.
5 Ndiꞌya̱ laca chaꞌ nu nguscua jyoꞌo Moisés lo quityi loꞌo nchcuiꞌ yu ñiꞌya̱ caca tsoꞌo cresiya jiꞌna, si taquiyaꞌ na lcaa chaꞌ cusuꞌ biꞌ: “Tsoꞌo ti tyiꞌi̱ na chalyuu, si cuaꞌni na lcaa ca cña nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna”. Juaꞌa̱ nchcuiꞌ quityi biꞌ.
5 Moisés descreve desta forma a justiça que vem da lei: "O homem que fizer estas coisas viverá por meio delas".
6 Pana chaca chaꞌ nscua lo quityi ñiꞌya̱ caca ca tsoꞌo cresiya jiꞌna loꞌo xñi ti na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús; ndiꞌya̱ nchcuiꞌ quityi biꞌ: “Ná ngaꞌa̱ chaꞌ tsaa na tsaana na jiꞌi̱ Cristo ca su ntucua ycuiꞌ Ndyosi nde cua̱”, nacui̱ quityi, “chaꞌ tya̱a̱ loꞌo na jiꞌi̱ Cristo nde lo yuu.
6 Mas a justiça que vem da fé diz: "Não diga em seu coração: ‘Quem subirá ao céu? ’ ( isto é, para fazer Cristo descer )
7 Ná ngaꞌa̱ chaꞌ tsaa na tsaana na jiꞌi̱ Cristo ca su ntsiya jyoꞌo”, nacui̱ quityi, “chaꞌ tya̱a̱ loꞌo na jiꞌi̱ nde lo yuu chaca quiyaꞌ.”
7 ou ‘Quem descerá ao abismo? ’ " ( isto é, para fazer subir Cristo dentre os mortos ).
8 Ndiꞌya̱ ntsuꞌu chaꞌ loꞌo jlya tiꞌ na jiꞌi̱ Ni: “Cacua tsa ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ Jesús jiꞌna. Taca tyuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ Cristo nde tuꞌba na, taca tyuꞌu chaꞌ biꞌ nde neꞌ cresiya jiꞌna.” Biꞌ laca chaꞌ tsoꞌo nu ta na loꞌo nguꞌ, chaꞌ taca cuaꞌni lyaá Ni jiꞌna jiꞌi̱ nu cuxi, si chañi chaꞌ xñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús.
8 Mas o que ela diz? "A palavra está perto de você; está em sua boca e em seu coração", isto é, a palavra da fé que estamos proclamando:
9 Tsa biꞌ ti chaꞌ ntiꞌ, chaꞌ cachaꞌ na jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ Jesús laca nu Xuꞌna na, loꞌo juaꞌa̱ tyucui tyiquee na jlya tiꞌ na chaꞌ nguaꞌni ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ndyuꞌú Jesús chaca quiyaꞌ ca su nguatsiꞌ. Liꞌ taca jiꞌi̱ Ni cuaꞌni lyaá Ni jiꞌna,
9 Se você confessar com a sua boca que Jesus é Senhor e crer em seu coração que Deus o ressuscitou dentre os mortos, será salvo.
10 chaꞌ nde neꞌ cresiya jiꞌna ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ Jesús nu cua ngusñi na, loꞌo la cuiꞌ juaꞌa̱ nde tuꞌba na ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ Jesús nu nchcuiꞌ na loꞌo ñati̱; liꞌ taca ca tsoꞌo cresiya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, loꞌo juaꞌa̱ cuaꞌni lyaá Ni jiꞌna jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu chalyuu.
10 Pois com o coração se crê para justiça, e com a boca se confessa para salvação.
11 Cua nscua chaca chaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ndiꞌya̱: “Ni tsaca na, tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ná ntsuꞌu chaꞌ caca taja tiꞌ na jiꞌi̱ Ni liꞌ”. Juaꞌa̱ nchcuiꞌ quityi.
11 Como diz a Escritura: "Todo o que nele confia jamais será envergonhado".
12 Sca ti cuayáꞌ tyacua chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío, la cuiꞌ juaꞌa̱ tyacua chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ, chaꞌ sca ti ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna na laca loo jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chalyuu; sca ti cuayáꞌ tsoꞌo tsa nduꞌni Ni loꞌo lcaa ñati̱ nu jña chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni chacuayáꞌ jiꞌi̱ Jesús.
12 Não há diferença entre judeus e gentios, pois o mesmo Senhor é Senhor de todos e abençoa ricamente todos os que o invocam,
13 Ndiꞌya̱ ndyuꞌu chaꞌ nu nscua lo quityi cusuꞌ: “Cuaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱ nu jña chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ Ni chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na”.
13 porque "todo aquele que invocar o nome do Senhor será salvo".
14 Pana ná caca chcuiꞌ nguꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ jiꞌi̱ Jesús si bilya xñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ yu; juaꞌa̱ ná caca xñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús si bilya cuna nguꞌ chaꞌ biꞌ; ni ná caca cuna nguꞌ chaꞌ biꞌ si bilya caja ñati̱ nu ta chaꞌ biꞌ loꞌo nguꞌ.
14 Como, pois, invocarão aquele em quem não creram? E como crerão naquele de quem não ouviram falar? E como ouvirão, se não houver quem pregue?
15 Pana ná tucui caca jiꞌi̱ tsaa chaꞌ ta chaꞌ biꞌ loꞌo xaꞌ la nguꞌ si ná culo Ni cña jiꞌi̱ chaꞌ tsaa. Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ quityi cusuꞌ: “Tsoꞌo tsa ntiꞌ na loꞌo tyalaa nguꞌ slo na chaꞌ ta nguꞌ chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na, chaꞌ culuꞌu nguꞌ ñiꞌya̱ caca chaꞌ ti̱ ti tyiꞌi̱ tyiquee na”. Juaꞌa̱ nchcuiꞌ quityi.
15 E como pregarão, se não forem enviados? Como está escrito: "Como são belos os pés dos que anunciam boas novas! "
16 Ná ndyuna tsoꞌo lcaa ñati̱ chaꞌ nu nda na loꞌo nguꞌ, nu loꞌo ndachaꞌ na jiꞌi̱ nguꞌ ñiꞌya̱ cuaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ ñati̱. La cuiꞌ juaꞌa̱ ngua loꞌo jyoꞌo Isaías cua saꞌni. “Ndyosi Xuꞌna ya, ná tucui ndu̱ tsiyaꞌ ti nu ngusñi chaꞌ jinuꞌu̱ nu nchcuiꞌ ya loꞌo nguꞌ”, nacui̱ jyoꞌo biꞌ.
16 No entanto, nem todos os israelitas aceitaram as boas novas. Pois Isaías diz: "Senhor, quem creu em nossa mensagem? "
17 Pana nu na ni, cua ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús nu ngua tya clyo, tya loꞌo ndyuna na chaꞌ tsoꞌo nu cua nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo na chaꞌ jiꞌi̱ Cristo.
17 Conseqüentemente, a fé vem por ouvir a mensagem, e a mensagem é ouvida mediante a palavra de Cristo.
18 Ntiꞌ naꞌ xcuane naꞌ sca chaꞌ jiꞌi̱ cuꞌma̱: ¿Ha bilya cuna nguꞌ judío chaꞌ jiꞌi̱ Cristo lacua? Cua ndyuna nguꞌ, chaꞌ cua nscua sca chaꞌ lo quityi cusuꞌ nu nchcuiꞌ ndiꞌya̱:
18 Mas eu pergunto: Eles não a ouviram? Claro que sim: "A sua voz ressoou por toda a terra, e as suas palavras, até os confins do mundo".
19 Chaca chaꞌ xcuane naꞌ jiꞌi̱ ma̱ liꞌ: ¿Ha ná nda nguꞌ judío cuentya ñiꞌya̱ ndyuꞌu chaꞌ biꞌ lacua? Saꞌni tsa nguscua jyoꞌo Moisés chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, ndiꞌya̱ nchcuiꞌ quityi biꞌ:
19 Novamente pergunto: Será que Israel não entendeu? Moisés foi o primeiro que disse: "Farei que tenham ciúmes de quem não é meu povo; eu os provocarei à ira por meio de um povo sem entendimento".
20 Loꞌo juaꞌa̱ liñi tsa chaꞌ nu nda jyoꞌo Isaías nu ngua saꞌni cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi:
20 E Isaías diz ousadamente: "Fui achado por aqueles que não me procuravam; revelei-me àqueles que não perguntavam por mim".
21 Pana xaꞌ ñaꞌa̱ nguscua jyoꞌo Isaías chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ Israel: “Tyucui tsa̱ ngusiꞌyana naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ”, nacui̱ Ni, “pana ná ndaquiyaꞌ nguꞌ biꞌ ꞌna tsiyaꞌ ti; xcuiꞌ na nxu̱u̱ tyaꞌa ti nguꞌ loꞌo naꞌ”. Juaꞌa̱ nchcuiꞌ quityi.
21 Mas a respeito de Israel, ele diz: "O tempo todo estendi as mãos a um povo desobediente e rebelde".
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.