Mateus 5

Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Naꞌa̱ Jesús chaꞌ quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ lijya̱ nguꞌ slo yu, biꞌ chaꞌ ndyacui̱ yu ndyaa la yu nde siiꞌ cuaꞌa̱, ndyacaꞌa̱ yu xi cajua. Loꞌo ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ slo,
1 Quando Jesus viu aquelas multidões, subiu um monte e sentou-se. Os seus discípulos chegaram perto dele,
2 liꞌ nguxana Jesús nclyuꞌu yu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ:
2 e ele começou a ensiná-los. Jesus disse:
3 ―Tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ si jlo tiꞌ chaꞌ sca ti loꞌo ycuiꞌ Ndyosi caca cuaꞌni nguꞌ chaꞌ tsoꞌo ―nacui̱ Jesús―. Caca ycuiꞌ Ndyosi loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, pana ná caca jiꞌi̱ nguꞌ si juaꞌa̱ ti nguꞌ.
3 — Felizes as pessoas que sabem que são
4 ’Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ masi xñiꞌi̱ tiꞌ juani xquiꞌya quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱, chaꞌ nduꞌni ycuiꞌ Ni chaꞌ caca tsoꞌo tyiquee ñati̱ biꞌ.
4 — Felizes as pessoas que choram,
5 ’Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ nu ná ntiꞌ tyiji̱loo jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱, chaꞌ ca su ntucua ycuiꞌ Ni tyacua chaꞌ tsoꞌo nu ta ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ liꞌ.
5 — Felizes as pessoas humildes,
6 ’Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ si tyajaꞌa̱ tsa cuaꞌni lcaa chaꞌ tsoꞌo, lcaa chaꞌ liñi; jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ xtyucua ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ taca jiꞌi̱ cuaꞌni lcaa chaꞌ nu ntiꞌ ycuiꞌ Ni.
6 — Felizes as pessoas que têm fome e sede
7 ’Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ nu tyaꞌna tiꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱, chaꞌ juaꞌa̱ cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ Ni jiꞌi̱ ycuiꞌ nguꞌ biꞌ.
7 — Felizes as pessoas que têm misericórdia
8 ’Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ nu lubii cresiya jiꞌi̱, chaꞌ jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ cua nda ycuiꞌ Ni chacuayáꞌ chaꞌ ñaꞌa̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca Ni nde loo la.
8 — Felizes as pessoas que têm o coração puro,
9 ’Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ nu nxtyucua jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ chaꞌ caca tsoꞌo ti nguꞌ loꞌo tyaꞌa cusu̱u̱ nguꞌ. “Sñiꞌ naꞌ”, ñacui̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ñati̱ nu juaꞌa̱ xaalaꞌ tyiquee tyaꞌa nguꞌ.
9 — Felizes as pessoas que trabalham pela paz,
10 ’Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ si talo tyiquee jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱, masi lyaꞌ tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱, masi tiꞌí tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱, xquiꞌya chaꞌ tsoꞌo nu nduꞌni cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni. Tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ biꞌ si talo tyiquee jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ juaꞌa̱ laca ycuiꞌ Ndyosi loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ.
10 — Felizes as pessoas que sofrem perseguições
11 ’Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ma̱ masi xtyí loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya naꞌ, masi lyaꞌ tsa tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱, masi cuiñi tsa nguꞌ, masi chcuiꞌ tsa nguꞌ cuentyu jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya naꞌ.
11 — Felizes são vocês quando os insultam, perseguem e dizem todo tipo de calúnia contra vocês por serem meus seguidores.
12 Liꞌ caca tsoꞌo tyiquee ma̱, ca chaa tiꞌ ma̱ chaꞌ cua laca nguxcoꞌo ycuiꞌ Ndyosi sca chaꞌ tsoꞌo nu tyacua jiꞌi̱ sa scaa ma̱ ca su ntucua ycuiꞌ Ni. La cuiꞌ juaꞌa̱ ngua lyaꞌ tsa tiꞌ jyoꞌo cusuꞌ saꞌni, nu loꞌo naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tyempo biꞌ.
12 Fiquem alegres e felizes, pois uma grande recompensa está guardada no céu para vocês. Porque foi assim mesmo que perseguiram os
13 ’Ñiꞌya̱ nu nduꞌnijoꞌo tsa tejeꞌ jiꞌna chaꞌ cñiꞌ, chaꞌ cuaꞌni tyuju̱ꞌ scuaa, juaꞌa̱ laca cuꞌma̱ nde chalyuu; na nduꞌnijoꞌo tsa ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni ma̱ cña jiꞌi̱ Ni. Si cua ngunuꞌu̱ tejeꞌ jiꞌna, ngaꞌaa cuaꞌnijoꞌo biꞌ jiꞌna liꞌ; tsoꞌo si xcua̱a̱ na jiꞌi̱ tejeꞌ biꞌ liꞌ, masi toꞌ tyucui̱i̱ su ntyeje tacui ñati̱. Ná nduꞌni chaꞌ masi sta quiyaꞌ nguꞌ hichu̱ꞌ tejeꞌ ngunuꞌu̱ biꞌ. Ñiꞌya̱ ntiꞌ nguꞌ loꞌo tejeꞌ ngunuꞌu̱ biꞌ, juaꞌa̱ ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱ nu ná taquiyaꞌ jiꞌi̱ Ni.
13 — Vocês são o sal para a humanidade; mas, se o sal perde o gosto, deixa de ser sal e não serve para mais nada. É jogado fora e pisado pelas pessoas que passam.
14 ’Ñiꞌya̱ ntiꞌ sca xee laca cuꞌma̱, chaꞌ culuꞌu ma̱ tyucui̱i̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chalyuu. Sca quichi̱ nu ndiꞌi̱ lo xlya caꞌya ni, ná ca tyiꞌi̱ biꞌ cuaana ti; ñaꞌa̱ lcaa ñati̱ quichi̱ biꞌ.
14 — Vocês são a luz para o mundo. Não se pode esconder uma cidade construída sobre um monte.
15 Loꞌo juaꞌa̱ si cuaꞌa̱ nguꞌ sca quiiꞌ quityee, ná suꞌba cuatsiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ biꞌ neꞌ caju̱ liꞌ; cua̱ sta nguꞌ quityee chaꞌ clyane xee tyucui ñaꞌa̱ niꞌi̱ biꞌ.
15 Ninguém acende uma lamparina para colocá-la debaixo de um cesto. Pelo contrário, ela é colocada no lugar próprio para que ilumine todos os que estão na casa.
16 Loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ ni, si xee laca ma̱ nu culuꞌu tyucui̱i̱ jiꞌi̱ ñati̱, xcuiꞌ chaꞌ tsoꞌo cuaꞌni ma̱ chaꞌ ñaꞌa̱ xaꞌ ñati̱ ñaꞌa̱ chaꞌ tsoꞌo nu nduꞌni ma̱, nu laca ma̱ sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. Loꞌo liꞌ tyiꞌu tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti na, cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ntucua nde cua̱.
16 Assim também a luz de vocês deve brilhar para que os outros vejam as coisas boas que vocês fazem e louvem o Pai de vocês, que está no céu.
17 ’Ná culacua tiꞌ ma̱ chaꞌ lijya̱ naꞌ ca nde chaꞌ cuaꞌni tye naꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cusuꞌ; masi lcaa chaꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo jyoꞌo Moisés, masi lcaa chaꞌ nu nguscua jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cua saꞌni la, ná cuityi̱ naꞌ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ. Pana cua lijya̱ naꞌ chaꞌ culuꞌu liñi naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ ñiꞌya̱ nu ntiꞌ ñacui̱ lcaa chaꞌ nu nscua lo quityi biꞌ.
17 — Não pensem que eu vim para acabar com a
18 Chaꞌ liñi nda naꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ ni sca siꞌyu chaꞌ nu nguscua jyoꞌo cusuꞌ saꞌni cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ná taca cuityi̱ nguꞌ chaꞌ biꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tye chalyuu; chañi chaꞌ caca lcaa ca chaꞌ nu nscua lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cua saꞌni la.
18 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: enquanto o céu e a terra durarem, nada será tirado da Lei — nem a menor letra, nem qualquer acento. E assim será até o fim de todas as coisas.
19 Biꞌ chaꞌ juani, ngaꞌaa ta Ni su tyiꞌi̱ ñati̱ slo ycuiꞌ Ni si ná taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ cua ñaꞌa̱ ca cña̱ nu nda ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ, si culuꞌu nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ nguꞌ chaꞌ ngaꞌaa ntsuꞌu chaꞌ taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ cña biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ ta Ni su tyiꞌi̱ ñati̱ ca slo ycuiꞌ Ni si taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ lcaa cña biꞌ, si culuꞌu nguꞌ cña biꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ nguꞌ.
19 Portanto, qualquer um que desobedecer ao menor mandamento e ensinar os outros a fazerem o mesmo será considerado o menor no
20 Ndiꞌya̱ ñacui̱ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ juani: ná caja chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ ma̱, si ná tsoꞌo la chaꞌ nu cuaꞌni ma̱, siꞌi ñiꞌya̱ nu nduꞌni nguꞌ tacati jua, nu nguꞌ fariseo biꞌ loꞌo juaꞌa̱ nu mstru chaꞌ joꞌó biꞌ.
20 Pois eu afirmo a vocês que só entrarão no Reino do Céu se forem mais fiéis em fazer a vontade de Deus do que os
21 ’Cua ndyuna ma̱ ñiꞌya̱ nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ nu ngua saꞌni. Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ Ni: “Ná cujuii ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa̱ ñati̱ ma̱”, nacui̱ ycuiꞌ Ni. “Si cujuii nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ, liꞌ ntsuꞌu chaꞌ tsaa nguꞌ neꞌ chcua̱ chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ bese jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.”
21 — Vocês ouviram o que foi dito aos seus antepassados: “Não mate. Quem matar será julgado.”
22 Pana quiñaꞌa̱ la chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani: masi ca tiꞌí tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱, liꞌ ntsuꞌu chaꞌ chcubeꞌ nguꞌ biꞌ; masi na chcuiꞌ ti nguꞌ chaꞌ cuxi jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱, ntsuꞌu chaꞌ tsaa nguꞌ biꞌ slo nguꞌ nu laca loo ca Jerusalén, chaꞌ caca cuayáꞌ jiꞌi̱ nguꞌ cajua liꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ si ñacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱: “¡Na ple tsa nuꞌu̱! ¡Na tonto tsa hique nuꞌu̱!” loꞌo ñasi̱ꞌ tsa nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱, liꞌ ngaꞌa̱ chaꞌ tsaa nguꞌ biꞌ ca bilyaa su ná tye chaꞌ tyaqui̱ quiiꞌ.
22 Mas eu lhes digo que qualquer um que ficar com raiva do seu irmão será julgado. Quem disser ao seu irmão: “Você não vale nada” será julgado pelo tribunal. E quem chamar o seu irmão de idiota estará em perigo de ir para o fogo do inferno.
23 ’Loꞌo juaꞌa̱ laja loꞌo ndyaa ti ma̱ neꞌ laa chaꞌ ta ma̱ msta̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, si tyiꞌu tiꞌ ma̱ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ ñasi̱ꞌ tiꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱,
23 Portanto, se você estiver oferecendo no altar a sua oferta a Deus e lembrar que o seu irmão tem alguma queixa contra você,
24 liꞌ tsoꞌo la xtyu̱u̱ ma̱ loꞌo msta̱ jiꞌi̱ ma̱ chaca quiyaꞌ ca toniꞌi̱ jiꞌi̱ ma̱. Liꞌ tsaa ma̱ tsaa xaalaꞌ ma̱ tyiquee tyaꞌa ma̱ tya clyo. Loꞌo liꞌ xaꞌ squiꞌya ma̱ msta̱ biꞌ toniꞌi̱ jiꞌi̱ ma̱, tsaa loꞌo ma̱ jiꞌi̱ neꞌ laa chaca quiyaꞌ.
24 deixe a sua oferta ali, na frente do altar, e vá logo fazer as pazes com o seu irmão. Depois volte e ofereça a sua oferta a Deus.
25 ’Pana ndiꞌya̱ cuaꞌni ma̱ si ntsuꞌu ñati̱ nu sta quiꞌya jiꞌi̱ ma̱ ca toniꞌi̱ cña: hora ti xaalaꞌ ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo ñati̱ biꞌ, laja loꞌo bilya tyalaa ma̱ slo nguꞌ tisiya chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cusu̱u̱ biꞌ. Cuxi la chaꞌ si tyaala tsa nguꞌ tisiya, chaꞌ liꞌ xiꞌya nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ policía chaꞌ suꞌba nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ neꞌ chcua̱.
25 — Se alguém fizer uma acusação contra você e levá-lo ao tribunal, entre em acordo com essa pessoa enquanto ainda é tempo, antes de chegarem lá. Porque, depois de chegarem ao tribunal, você será entregue ao juiz, o juiz o entregará ao carcereiro, e você será jogado na cadeia.
26 Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱, chaꞌ tiyaꞌ tsa tyuꞌu ma̱ su lubii, chaꞌ liꞌ ntsuꞌu chaꞌ ta ma̱ lcaa ca centavo nu jña nguꞌ tisiya jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ tyuꞌu ma̱ liꞌ.
26 Eu afirmo a você que isto é verdade: você não sairá dali enquanto não pagar a multa toda.
27 ’Cua ndyuna ma̱ ñiꞌya̱ ngulo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ saꞌni. Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ Ni: “Ná cuaꞌni subaꞌ ma̱ loꞌo clyoꞌo xaꞌ ñati̱”, nacui̱ ycuiꞌ Ni.
27 — Vocês ouviram o que foi dito: “Não cometa adultério.”
28 Pana, quiñaꞌa̱ la chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani: si ñaꞌa̱ sca nu quiꞌyu jiꞌi̱ sca nu cunaꞌa̱, loꞌo liꞌ culacua tiꞌ yu chaꞌ cuaꞌni subaꞌ yu loꞌo, stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ biꞌ loꞌo yu ñiꞌya̱ si cua laca nguaꞌni subaꞌ yu loꞌo nu cunaꞌa̱ biꞌ, masi tyiquee ti yu ntsuꞌu chaꞌ cuxi biꞌ.
28 Mas eu lhes digo: quem olhar para uma mulher e desejar possuí-la já cometeu adultério no seu coração.
29 ’Tsoꞌo la si culo ma̱ siꞌyu cloo ma̱ laꞌa tsuꞌ cui̱, xcua̱a̱ ma̱ jiꞌi̱ liꞌ, si siꞌyu cloo ma̱ ndacui quiꞌya chaꞌ nduꞌni ma̱ chaꞌ cuxi. Masi cuityi̱ꞌ ma̱, tyanu lubii cresiya jiꞌi̱ ma̱ liꞌ, chaꞌ ná tsaa ma̱ su lye ndyaqui̱ quiiꞌ ca bilyaa.
29 Portanto, se o seu olho direito faz com que você peque, arranque-o e jogue-o fora. Pois é melhor perder uma parte do seu corpo do que o corpo inteiro ser atirado no inferno.
30 Tsoꞌo la xiꞌyu cuꞌ ma̱ yaꞌ ma̱ laꞌa tsuꞌ cui̱, xcua̱a̱ ma̱ jiꞌi̱ liꞌ, si yaꞌ ma̱ ndacui quiꞌya chaꞌ nduꞌni ma̱ chaꞌ cuxi. Masi cuꞌ yaꞌ ma̱, tyanu lubii cresiya jiꞌi̱ ma̱ liꞌ, chaꞌ ná tsaa ma̱ su lye ndyaqui̱ quiiꞌ ca bilyaa.
30 Se a sua mão direita faz com que você peque, corte-a e jogue-a fora. Pois é melhor perder uma parte do seu corpo do que o corpo inteiro ir para o inferno.
31 ’Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ saꞌni: “Si ñacui̱ sca nu quiꞌyu jiꞌi̱ clyoꞌo yu chaꞌ tyaa slo sti chaca quiyaꞌ, chaꞌ ntiꞌ yu xtyanu yu jiꞌi̱ clyoꞌo yu, liꞌ ntsuꞌu chaꞌ culo yu sca quityi cuentya jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ. Quityi biꞌ ñacui̱ chaꞌ ngaꞌaa siꞌi clyoꞌo yu laca juani.”
31 — Foi dito também: “Quem mandar a sua esposa embora deverá dar a ela um documento de divórcio.”
32 Pana, quiñaꞌa̱ la chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani: ndyuꞌni cuxi sca nu quiꞌyu si culo yu quityi chaꞌ xtyanu yu jiꞌi̱ clyoꞌo yu, si ná ndacui nu cunaꞌa̱ biꞌ quiꞌya. Loꞌo liꞌ si xaꞌ caja clyoꞌo nu cunaꞌa̱ biꞌ loꞌo chaca ñati̱, liꞌ ndacui nu cunaꞌa̱ quiꞌya, loꞌo juaꞌa̱ chaca yu biꞌ ndacui quiꞌya, chaꞌ clyoꞌo xaꞌ ñati̱ biꞌ laca nu cunaꞌa̱ biꞌ; pana tlyu la quiꞌya nu ndacui jiꞌi̱ nu quiꞌyu nu ngua clyoꞌo clyo.
32 Mas eu lhes digo: todo homem que mandar a sua esposa embora, a não ser em caso de adultério, será culpado de fazer com que ela se torne adúltera, se ela casar de novo. E o homem que casar com ela também cometerá adultério.
33 ’Loꞌo juaꞌa̱ cua ndyuna ma̱ ñiꞌya̱ nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ saꞌni. Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ Ni: “Ná tsoꞌo ta ma̱ sca chaꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni ma̱ sca cña, si chaꞌ cuiñi ti nda ma̱. Ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱ ñiꞌya̱ nu nacui̱ ma̱ jiꞌi̱ Ni chaꞌ cuaꞌni ma̱.”
33 — Vocês ouviram o que foi dito aos seus antepassados: “Não quebre a sua promessa, mas cumpra o que você jurou ao Senhor que ia fazer.”
34 Pana, quiñaꞌa̱ la chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ ná tsoꞌo tsiyaꞌ ti cuaꞌni ma̱ jura nu loꞌo chcuiꞌ ma̱ sca chaꞌ: masi chcuiꞌ ma̱ cuentya jiꞌi̱ lcaa na nu ntsuꞌu nde cua̱, ná cuaꞌni ma̱ jura juaꞌa̱, chaꞌ ca biꞌ ntucua ycuiꞌ Ni;
34 Mas eu lhes digo: não jurem de jeito nenhum. Não jurem pelo céu, pois é o trono de Deus;
35 masi chcuiꞌ ma̱ cuentya jiꞌi̱ yuu chalyuu re, ná chcuiꞌ ma̱ jura juaꞌa̱, chaꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca chalyuu re; masi chcuiꞌ ma̱ cuentya jiꞌi̱ quichi̱ Jerusalén, ná cuaꞌni ma̱ jura juaꞌa̱, chaꞌ ca biꞌ laca ycuiꞌ Ni loo.
35 nem pela terra, pois é o estrado onde ele descansa os seus pés; nem por Jerusalém, pois é a cidade do grande Rei.
36 La cuiꞌ ti chaꞌ ná cuaꞌni ma̱ jura cuentya jiꞌi̱ scuaꞌ que ycuiꞌ ca ma̱, chaꞌ sca ti ycuiꞌ Ni ngüiñá Ni jiꞌi̱ cuꞌma̱, loꞌo ná caca jiꞌi̱ ma̱ cuiñá ma̱ ni sca ca quicha̱ꞌ hique ma̱, ni nu ngata, ni nu ngati̱. Ná tsoꞌo cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tsiyaꞌ ti chaꞌ cuaꞌni ma̱ jura.
36 Não jurem nem mesmo pela sua cabeça, pois vocês não podem fazer com que um só fio dos seus cabelos fique branco ou preto.
37 Tsa biꞌ ti chaꞌ ñacui̱ ma̱: “Chañi”, si chaꞌ liñi laca; loꞌo juaꞌa̱ ñacui̱ ma̱: “Siꞌi”, si chaꞌ cuiñi. Cua ñaꞌa̱ ca chaꞌ nu chcuiꞌ ma̱ nu loꞌo nduꞌni ma̱ jura, chaꞌ jiꞌi̱ nu xñaꞌa̱ laca biꞌ.
37 Que o “sim” de vocês seja sim, e o “não”, não, pois qualquer coisa a mais que disserem vem do Maligno .
38 ’Loꞌo juaꞌa̱ cua ndyuna ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ saꞌni. Ndiꞌya̱ nacui̱: “Sca ñati̱ tyaala ni, si cua ngüichu yu siꞌyu cloo tyaꞌa yu, liꞌ ntsuꞌu chaꞌ culo nguꞌ nu laca cña siꞌyu cloo ycuiꞌ yu chaꞌ cati̱ xquiꞌya yu. Loꞌo juaꞌa̱ si nguxtyú yu sca laꞌya tyaꞌa yu, liꞌ ntsuꞌu chaꞌ culo nguꞌ nu laca cña laꞌya ycuiꞌ yu, chaꞌ cati̱ xquiꞌya yu.” Juaꞌa̱ nchcuiꞌ nguꞌ nu ngua tya saꞌni liꞌ.
38 — Vocês ouviram o que foi dito: “Olho por olho, dente por dente.”
39 Pana, quiñaꞌa̱ la chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ ngaꞌaa xu̱u̱ tyaꞌa ma̱ loꞌo ñati̱ nu nguaꞌni chaꞌ cuxi loꞌo ma̱. Loꞌo quijiꞌi̱ yaꞌ nguꞌ loo ma̱ laꞌa tsuꞌ cui̱, liꞌ ta ma̱ chacuayáꞌ quijiꞌi̱ nguꞌ chaca tsuꞌ loo ma̱, si ntiꞌ nguꞌ.
39 Mas eu lhes digo: não se vinguem dos que fazem mal a vocês. Se alguém lhe der um tapa na cara, vire o outro lado para ele bater também.
40 Si ntiꞌ sca ñati̱ tyaala xlyaá camxa jiꞌi̱ ma̱, hora ti ta ma̱ jiꞌi̱ liꞌ; loꞌo juaꞌa̱ ta ma̱ xi xaꞌ la lateꞌ jiꞌi̱ yu, chaꞌ tyaalaꞌ jiꞌi̱ yu liꞌ.
40 Se alguém processar você para tomar a sua
41 Juaꞌa̱ sca nu laca loo ni, si culo yu cña jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ tsaa loꞌo ma̱ yuꞌba jiꞌi̱ yu sca seꞌi̱, hora ti tsaa loꞌo ma̱ yuꞌba biꞌ jiꞌi̱; loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo masi tya tsaa loꞌo ma̱ jiꞌi̱ ca tyijyuꞌ la xi, si juaꞌa̱ ntiꞌ yu.
41 Se um dos soldados estrangeiros forçá-lo a carregar uma carga um quilômetro, carregue-a dois quilômetros.
42 Loꞌo jña sca ñati̱ cua ñaꞌa̱ ca na jiꞌi̱ ma̱, ta ma̱ na biꞌ jiꞌi̱; juaꞌa̱ si jña nguꞌ xi cñi jiꞌi̱ ma̱, tsoꞌo ti chcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ.
42 Se alguém lhe pedir alguma coisa, dê; e, se alguém lhe pedir emprestado, empreste.
43 ’Cua ndyuna ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ saꞌni. Ndiꞌya̱ nacui̱: “Cuaꞌni tyacaꞌa ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa ma̱, loꞌo juaꞌa̱ ca tiꞌí tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa cusu̱u̱ ma̱”.
43 — Vocês ouviram o que foi dito: “Ame os seus amigos e odeie os seus inimigos.”
44 Pana, quiñaꞌa̱ la chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ tsoꞌo ti tyuꞌu tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa cusu̱u̱ ma̱, loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ti chcuiꞌ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ nu nchcuiꞌ cuentyu jiꞌi̱ ma̱, tsoꞌo ti cuaꞌni ma̱ loꞌo nguꞌ nu tiꞌí tiꞌ jiꞌi̱ ma̱; chcuiꞌ ma̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi cuentya jiꞌi̱ nguꞌ, masi ndyuꞌni lyaꞌ tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱, masi nxtyí loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ ma̱.
44 Mas eu lhes digo: amem os seus inimigos e orem pelos que perseguem vocês,
45 Liꞌ taca tyuloo ñati̱ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ laca ma̱ sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nu ntucua nde cua̱. Nduꞌni Ni chaꞌ stuꞌba ti tyucua cuichaa, masi ca su ndiꞌi̱ ñati̱ cuxi, masi ca su ndiꞌi̱ ñati̱ tsoꞌo; nduꞌni Ni chaꞌ stuꞌba ti caꞌya tyo, masi ca su ndiꞌi̱ ñati̱ tsoꞌo, masi ca su ndiꞌi̱ ñati̱ cuxi. Biꞌ chaꞌ tsoꞌo la si stuꞌba ti cuaꞌni ma̱ loꞌo lcaa ñati̱.
45 para que vocês se tornem filhos do Pai de vocês, que está no céu. Porque ele faz com que o sol brilhe sobre os bons e sobre os maus e dá chuvas tanto para os que fazem o bem como para os que fazem o mal.
46 La cuiꞌ ti ná tsoꞌo si xcuiꞌ jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa tsoꞌo ti ma̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱. Siꞌi na tsoꞌo la taquiyaꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ma̱ si juaꞌa̱ ti nduꞌni ma̱, chaꞌ juaꞌa̱ nduꞌni cua ñaꞌa̱ ca ñati̱; masi ñati̱ tsoꞌo, masi ñati̱ cuxi, masi nguꞌ msu jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ nu cuiñi ti nxñi quiñaꞌa̱ tsa cñi cña loo jiꞌi̱ ma̱, lcaa nguꞌ biꞌ nduꞌni tyacaꞌa nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa tsoꞌo ti nguꞌ.
46 Se vocês amam somente aqueles que os amam, por que esperam que Deus lhes dê alguma recompensa? Até os cobradores de impostos amam as pessoas que os amam!
47 Loꞌo chcuiꞌ ma̱ chaꞌ tsoꞌo sca ti loꞌo tyaꞌa tsoꞌo ma̱, ná tsoꞌo biꞌ, chaꞌ la cuiꞌ juaꞌa̱ nduꞌni cua ñaꞌa̱ ca ñati̱; masi nguꞌ nu ná ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi tsiyaꞌ ti, loꞌo nguꞌ biꞌ nchcuiꞌ tsoꞌo loꞌo tyaꞌa tsoꞌo nguꞌ. Quiñaꞌa̱ la chaꞌ tsoꞌo cuaꞌni ma̱ ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi.
47 Se vocês falam somente com os seus amigos, o que é que estão fazendo de mais? Até os pagãos fazem isso!
48 Ycuiꞌ Ndyosi Sti na nu ntucua nde cua̱ ni, xcuiꞌ chaꞌ tsoꞌo, xcuiꞌ chaꞌ liñi, xcuiꞌ chaꞌ lubii nduꞌni Ni; ñiꞌya̱ nduꞌni ycuiꞌ Ni, juaꞌa̱ ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱ xcuiꞌ chaꞌ tsoꞌo loꞌo lcaa ñati̱, si chañi chaꞌ sñiꞌ ycuiꞌ Ni laca ma̱.
48 Portanto, sejam perfeitos, assim como é perfeito o Pai de vocês, que está no céu.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 5, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.