Mateus 23
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NVT
1 Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ nu ndiꞌi̱ slo yu, juaꞌa̱ loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱:
1 Então Jesus disse às multidões e a seus discípulos:
2 ―Nu nguꞌ fariseo biꞌ, loꞌo mstru nu ncluꞌu chaꞌ joꞌó neꞌ laa ni, jlo tiꞌ nguꞌ biꞌ lcaa chaꞌ ñiꞌya nu nguscua jyoꞌo Moisés lo quityi.
2 “Os mestres da lei e os fariseus ocuparam o lugar de intérpretes oficiais da lei de Moisés.
3 Biꞌ chaꞌ tsoꞌo cuaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu ncluꞌu nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱, tsoꞌo taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu ncluꞌu nguꞌ biꞌ; pana ná cuaꞌni ma̱ ñiꞌya̱ nu nduꞌni ti nguꞌ biꞌ. Tsoꞌo ti ncluꞌu nguꞌ chaꞌ joꞌó biꞌ, pana ná ndaquiyaꞌ ycuiꞌ ca nguꞌ chaꞌ biꞌ.
3 Portanto, pratiquem tudo que eles dizem e obedeçam-lhes, mas não sigam seu exemplo, pois eles não fazem o que ensinam.
4 Loꞌo juaꞌa̱ nu nguꞌ fariseo biꞌ ni, nclyo nguꞌ cña jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ chaꞌ tonu tsa yuꞌba quiꞌya nguꞌ; tiꞌi̱ tsa yuꞌba nsta nguꞌ biꞌ scu̱ ñati̱, pana ycuiꞌ ca nguꞌ ni, ná sicua̱ nguꞌ yuꞌba biꞌ tsiyaꞌ ti.
4 Oprimem as pessoas com exigências insuportáveis e não movem um dedo sequer para aliviar seus fardos.
5 Lcaa chaꞌ nu nduꞌni nu nguꞌ biꞌ ni, nduꞌni nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ ñaꞌa̱ ti ñati̱ jiꞌi̱ nguꞌ; biꞌ chaꞌ ndyaaca̱ꞌ juata su nscua chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi hique nguꞌ, loꞌo juaꞌa̱ scu̱ nguꞌ, chaꞌ ntiꞌ nguꞌ chaꞌ chcuiꞌ ñati̱ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ tacati tsa nduꞌni nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ nchcuꞌ nguꞌ biꞌ payu̱ nu tonu tsa lsu ndacui lo chaꞌ ñaꞌa̱ ñati̱ jiꞌi̱.
5 “Tudo que fazem é para se exibir. Usam nos braços filactérios mais largos que de costume e vestem mantos com franjas mais longas.
6 Nu loꞌo ndyaꞌa̱ nguꞌ biꞌ sca taꞌa, liꞌ ndyacaꞌa̱ nguꞌ su tsoꞌo la ñaꞌa̱ ntiꞌ nguꞌ; cuati juaꞌa̱ neꞌ laa, la cuiꞌ ti su tsoꞌo la ñaꞌa̱ ntiꞌ nguꞌ, ca biꞌ ntucua nguꞌ biꞌ.
6 Gostam de sentar-se à cabeceira da mesa nos banquetes e de ocupar os lugares de honra nas sinagogas.
7 La cuiꞌ juaꞌa̱, si tyacua tyaꞌa ñati̱ loꞌo nguꞌ biꞌ nde calle, loꞌo chcuiꞌ ñati̱ biꞌ loꞌo nguꞌ, na cuaꞌni chi̱ ñati̱ loo ntiꞌ nguꞌ fariseo biꞌ; juaꞌa̱ cua ntiꞌ nguꞌ chaꞌ ñacui̱ ñati̱ jiꞌi̱, chaꞌ mstru laca nguꞌ. Juaꞌa̱ ntiꞌ nguꞌ biꞌ.
7 Gostam de receber saudações respeitosas enquanto andam pelas praças e de ser chamados de ‘Rabi’.
8 ’Pana cuꞌma̱ ni, ná tsoꞌo si ñacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ mstru laca ma̱; tsoꞌo la si sca ti chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱, chaꞌ sca ti mstru ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱, biꞌ laca Cristo.
8 “Não deixem que pessoa alguma os chame de ‘Rabi’, pois vocês têm somente um mestre, e todos vocês são irmãos.
9 Loꞌo juaꞌa̱ ná ngaꞌa̱ chaꞌ ñacui̱ ma̱ chaꞌ sti ma̱ laca sca ñati̱ chalyuu ti, chaꞌ sca ti ycuiꞌ Ndyosi nu ntucua nde cua̱, biꞌ laca Sti ma̱.
9 Não se dirijam a pessoa alguma aqui na terra como ‘Pai’, pois somente Deus no céu é seu Pai.
10 Loꞌo juaꞌa̱ ná ta ma̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ñati̱ chaꞌ chcuiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ xuꞌna nguꞌ laca ma̱, chaꞌ sca ti Cristo laca Xuꞌna ma̱ nu chañi ca.
10 Não deixem que pessoa alguma os chame de ‘Mestre’, pois vocês têm somente um mestre, o Cristo.
11 Nu cuꞌma̱ nu ndulo la chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ cuentya jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱, ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱ cua ñaꞌa̱ ca cña nu culo lcaa tyaꞌa ma̱ jiꞌi̱ ma̱, masi laca ma̱ loo jiꞌi̱ nguꞌ.
11 O mais importante entre vocês deve ser servo dos outros,
12 Ñati̱ nu ntiꞌ chaꞌ caca tlyu la cuentya jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ, ntsuꞌu chaꞌ ca tyujuꞌu tiꞌ nguꞌ ca tiyaꞌ la; pana ñati̱ nu ná nduꞌni tyixi loꞌo tyaꞌa nguꞌ, nu ná ntiꞌ tyiji̱loo jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ, biꞌ laca nu chañi chaꞌ caca tlyu la cuentya jiꞌi̱ cuꞌma̱.
12 pois os que se exaltam serão humilhados, e os que se humilham serão exaltados.
13 ’¡Tyaꞌna tsa cuꞌma̱ nguꞌ mstru chaꞌ joꞌó, loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ nguꞌ fariseo, chaꞌ tucua chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱! Na ndacu̱ꞌ ma̱ tyucui̱i̱ jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ ná caca tyatí̱ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ ná caca ycuiꞌ Ni loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ. Ni ycuiꞌ ma̱, ná caca tyatí̱ ma̱ chaꞌ biꞌ, loꞌo juaꞌa̱ ná nda ma̱ chacuayáꞌ chaꞌ tyatí̱ xaꞌ la ñati̱ chaꞌ biꞌ.
13 “Que aflição os espera, mestres da lei e fariseus! Hipócritas! Fecham a porta do reino dos céus na cara das pessoas. Vocês mesmos não entram e não permitem que os outros entrem.
14 ’¡Tyaꞌna tsa cuꞌma̱ nguꞌ mstru chaꞌ joꞌó, loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ nguꞌ fariseo, chaꞌ tucua chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱! Nxlyaá ma̱ niꞌi̱ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ tiꞌi, loꞌo liꞌ tyiqueeꞌ nchcuiꞌ ma̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi slo ñati̱ chaꞌ ñaꞌa̱ ti ñati̱ jiꞌi̱ ma̱. Ná ca cuayáꞌ tiꞌ xaꞌ ñati̱ lcaa chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱ liꞌ. Biꞌ chaꞌ lye la chcubeꞌ ma̱ ca nde loo la.
14 “Que aflição os espera, mestres da lei e fariseus! Hipócritas! Tomam posse dos bens das viúvas de maneira desonesta e, depois, para dar a impressão de piedade, fazem longas orações em público. Por causa disso, serão duramente castigados.
15 ’¡Tyaꞌna tsa cuꞌma̱ nguꞌ mstru chaꞌ joꞌó, loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ nguꞌ fariseo, chaꞌ tucua chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱! Tyijyuꞌ tsa ndyaꞌa̱ ma̱, masi tyucui̱i̱ nde lo yuu ti, masi tyucui̱i̱ nteje tacui ma̱ tyujoꞌo ndyaꞌa̱ ma̱, chaꞌ clyana ma̱ jiꞌi̱ ñati̱, masi sca ti ñati̱ nu tyajaꞌa̱ xtyanu jiꞌi̱ nu xaꞌ la joꞌó nu nduꞌni tlyu yu jiꞌi̱, chaꞌ xñi yu chaꞌ nu culuꞌu cuꞌma̱ jiꞌi̱ yu. Liꞌ culuꞌu ma̱ jiꞌi̱ yu chaꞌ caca yu sñiꞌ cuiñaja nu tlyu la que cuꞌma̱, cuꞌma̱ nu ntsuꞌu chaꞌ tsaa ma̱ ca bilyaa.
15 “Que aflição os espera, mestres da lei e fariseus! Hipócritas! Atravessam terra e mar para converter alguém e depois o tornam um filho do inferno, duas vezes pior que vocês.
16 ’¡Tyaꞌna tsa cuꞌma̱! Na cua ntiꞌ ma̱ culuꞌu ma̱ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱; pana cuityi̱ꞌ ycuiꞌ ca cuꞌma̱, chaꞌ ná nda ma̱ cuentya tsiyaꞌ ti. Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ ma̱: “Si cuaꞌni nguꞌ jura cuentya jiꞌi̱ laa tonu re chaꞌ cuaꞌni lyiji nguꞌ sca cña, ná sca chaꞌ laca”, nacui̱ ma̱. “Pana si cuaꞌni nguꞌ jura cuentya jiꞌi̱ na oro nu ntsuꞌu neꞌ laa chaꞌ cuaꞌni nguꞌ cña biꞌ, liꞌ ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni nguꞌ lcaa cña tsiyaꞌ ti nu cua nchcuiꞌ nguꞌ”, nacui̱ ma̱.
16 “Que aflição os espera, guias cegos! Vocês dizem não haver importância se alguém jura ‘pelo templo de Deus’, mas se jurar ‘pelo ouro do templo’ será obrigado a cumprir o juramento.
17 ¡Ple tsa cuꞌma̱, na cuityi̱ꞌ tsa ma̱! ¿Na laca nu ndulo la chaꞌ jiꞌi̱ ntiꞌ ma̱? ¿Ha tlyu la chaꞌ jiꞌi̱ na oro nu ntsuꞌu neꞌ laa biꞌ? ¿Ha tlyu la chaꞌ jiꞌi̱ laa tlyu su ntsuꞌu na oro biꞌ, ntiꞌ ma̱? Sca ti cuayáꞌ ndyuꞌu chaꞌ biꞌ.
17 Tolos cegos! O que é mais importante: o ouro ou o templo, que torna o ouro sagrado?
18 Loꞌo juaꞌa̱ chaca chaꞌ nchcuiꞌ ma̱: “Si cuaꞌni nguꞌ jura cuentya jiꞌi̱ mesa nu ntsuꞌu neꞌ laa re, chaꞌ cuaꞌni lyiji nguꞌ sca cña, ná sca chaꞌ laca”, nacui̱ ma̱. “Pana si cuaꞌni nguꞌ jura cuentya jiꞌi̱ msta̱ nu nsta nguꞌ lo mesa biꞌ, chaꞌ cuaꞌni nguꞌ cña biꞌ, liꞌ ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni nguꞌ lcaa cña tsiyaꞌ ti nu cua nchcuiꞌ nguꞌ”, nacui̱ ma̱.
18 Dizem também não haver importância se alguém jura ‘pelo altar’, mas se jurar ‘pelas ofertas sobre o altar’ será obrigado a cumprir o juramento.
19 ¡Chañi chaꞌ cuityi̱ꞌ cuꞌma̱! ¿Na laca nu ndulo la chaꞌ jiꞌi̱, ntiꞌ ma̱? ¿Ha tlyu la chaꞌ jiꞌi̱ msta̱ biꞌ? ¿Ha tlyu la chaꞌ jiꞌi̱ mesa su nscua msta̱ biꞌ, ntiꞌ ma̱? Sca ti cuayáꞌ laca chaꞌ biꞌ;
19 Cegos! O que é mais importante: a oferta sobre o altar ou o altar, que torna a oferta sagrada?
20 biꞌ chaꞌ nu loꞌo cuaꞌni nguꞌ jura cuentya jiꞌi̱ mesa biꞌ, chaꞌ cuaꞌni nguꞌ sca cña, stuꞌba ndyuꞌni nguꞌ jura cuentya jiꞌi̱ na nu nscua lo mesa biꞌ.
20 Quando juram ‘pelo altar’, juram por ele e por tudo que está sobre ele.
21 Loꞌo juaꞌa̱, si cuaꞌni nguꞌ jura cuentya jiꞌi̱ laa tonu re, la cuiꞌ juaꞌa̱ ndyuꞌni nguꞌ jura cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ loꞌo neꞌ laa biꞌ ndyaꞌa̱ ycuiꞌ Ni.
21 Quando juram ‘pelo templo’, juram por ele e por Deus, que nele habita.
22 La cuiꞌ ti chaꞌ ni, si cuaꞌni nguꞌ jura cuentya jiꞌi̱ sca na nu ntsuꞌu nde cua̱, la cuiꞌ juaꞌa̱ ndyuꞌni nguꞌ jura cuentya jiꞌi̱ su tlyu ca su ntucua ycuiꞌ Ni, loꞌo juaꞌa̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni liꞌ.
22 Quando juram ‘pelo céu’, juram pelo trono de Deus e por Deus, que se senta no trono.
23 ’¡Tyaꞌna tsa cuꞌma̱ nguꞌ mstru chaꞌ joꞌó, loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ nguꞌ fariseo, chaꞌ tucua chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱! Tacati tsa nduꞌni ma̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi loꞌo lcaa na xca ti nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱; si ntsuꞌu tii tyaꞌa lacaꞌ tyunuꞌ xlya jiꞌi̱ ma̱ ni, masi siꞌyu hañi, masi siꞌyu comino, hora ti nda ma̱ tsaca jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi liꞌ, masi ná ndaquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nguluꞌu Ni, nu ndulo la chaꞌ jiꞌi̱. Cua nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ liñi ti cuaꞌni cuayáꞌ ma̱ jiꞌi̱ ñati̱, loꞌo juaꞌa̱ nacui̱ Ni chaꞌ cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ ñati̱, chaꞌ jlya tsoꞌo tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni; pana ná nduna ma̱ chaꞌ biꞌ. Ntsuꞌu chaꞌ taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu ndulo la biꞌ, masi tya cuaꞌni ma̱ chaꞌ tsoꞌo ñiꞌya̱ nu ndyuꞌni ti ma̱ nu loꞌo nda ma̱ msta̱ sube ti biꞌ.
23 “Que aflição os espera, mestres da lei e fariseus! Hipócritas! Têm o cuidado de dar o dízimo da hortelã, do endro e do cominho, mas negligenciam os aspectos mais importantes da lei: justiça, misericórdia e fé. Sim, vocês deviam fazer essas coisas, mas sem descuidar das mais importantes.
24 Ntiꞌ ma̱ culuꞌu ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱; pana na cuityi̱ꞌ ycuiꞌ ca ma̱, chaꞌ ndyacu̱ꞌ hique ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ liñi biꞌ. Ñiꞌya̱ laca si nsubii ma̱ hitya chaꞌ coꞌo ma̱, chaꞌ ná coꞌo ma̱ naꞌni sube nu ntsuꞌu lo hitya biꞌ, pana ná nduꞌni cuentya ma̱ jiꞌi̱, si cua ntyucui̱ꞌ ma̱ sca naꞌni tlyu la, ñiꞌya̱ ntiꞌ sca camello.
24 Guias cegos! Coam a água para não engolir um mosquito, mas engolem um camelo!
25 ’¡Tyaꞌna cuꞌma̱ nguꞌ mstru chaꞌ joꞌó, loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ nguꞌ fariseo, chaꞌ tucua chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱! Tsoꞌo tsa ndyaati̱ loo ma̱, ndyaati̱ chu̱ꞌ cuañaꞌ ma̱, ñiꞌya̱ ntiꞌ ndyaati̱ sca tasa, ndyaati̱ sca caꞌña; pana nde neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱ xcuiꞌ chaꞌ cuxi ntsuꞌu, chaꞌ ntiꞌ ma̱ xlyaá ma̱ na nu ntsuꞌu jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱, chaꞌ lyaꞌ tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ ñati̱.
25 “Que aflição os espera, mestres da lei e fariseus! Hipócritas! Têm o cuidado de limpar a parte exterior do copo e do prato, enquanto o interior está imundo, cheio de ganância e falta de domínio próprio.
26 Na cuityi̱ꞌ ma̱, lcaa cuꞌma̱ nguꞌ fariseo. Clyo cuaꞌni lubii ma̱ neꞌ cresiya jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ma̱, chaꞌ tyanu lubii tyucui ñaꞌa̱ ma̱ liꞌ, ñiꞌya̱ ntiꞌ ndyaati̱ sca tasa, sca caꞌña.
26 Fariseus cegos! Lavem primeiro o interior do copo e do prato, e o exterior também ficará limpo.
27 ’¡Tyaꞌna tsa cuꞌma̱ nguꞌ mstru chaꞌ joꞌó loꞌo cuꞌma̱ nguꞌ fariseo, chaꞌ tucua chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱! Ñiꞌya̱ sca niꞌi̱ sube nu ndu̱ chu̱ꞌ cuaá nu nduꞌni ngati̱ nguꞌ jiꞌi̱, tsoꞌo tsa ñaꞌa̱ niꞌi̱ biꞌ liꞌ, la cuiꞌ juaꞌa̱ laca cuꞌma̱. Pana xcuiꞌ tyijya̱ jyoꞌo ntsuꞌu neꞌ cuaá biꞌ, xcuiꞌ na tyucu̱ ntsuꞌu biꞌ.
27 “Que aflição os espera, mestres da lei e fariseus! Hipócritas! São como túmulos pintados de branco: bonitos por fora, mas cheios de ossos e de toda espécie de impureza por dentro.
28 Loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ ni, tsoꞌo tsa ñaꞌa̱ ma̱ nde chu̱ꞌ ma̱, liñi tsa nduꞌni ma̱ ntiꞌ ñati̱; pana loꞌo ñaꞌa̱ ycuiꞌ Ndyosi ca nde neꞌ ma̱, tucua chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱, cuxi tsa chaꞌ nu ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱, ntiꞌ Ni.
28 Por fora parecem justos, mas por dentro seu coração está cheio de hipocrisia e maldade.
29 ’¡Tyaꞌna tsa cuꞌma̱ nguꞌ mstru chaꞌ joꞌó, loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ nguꞌ fariseo, chaꞌ tucua chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱! Tsoꞌo tsa ñaꞌa̱ niꞌi̱ sube nu ndiñá ma̱ chu̱ꞌ cuaá su ndyatsiꞌ jyoꞌo nu cua ya̱a̱ nchcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱ nu ngua saꞌni la; tsoꞌo tsa ndalyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ niꞌi̱ biꞌ nu ntucua chu̱ꞌ cuaá su ndyatsiꞌ jyoꞌo nu tsoꞌo tsa tyiquee nu ngua saꞌni la.
29 “Que aflição os espera, mestres da lei e fariseus! Hipócritas! Constroem túmulos para os profetas, enfeitam os monumentos dos justos
30 “Cuxi tsa nguaꞌni jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ ya cua saꞌni”, nacui̱ ma̱. “Si cua ngutiꞌi̱ ya chalyuu nu ngua tyempo biꞌ, ná loꞌo cua ndyujuii ya jiꞌi̱ nguꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi biꞌ”, nacui̱ ma̱.
30 e depois dizem: ‘Se tivéssemos vivido no tempo de nossos antepassados, não teríamos participado com eles do derramamento de sangue dos profetas’.
31 Jlo tiꞌ ma̱ chaꞌ laca ma̱ la cuiꞌ tyaꞌa ñati̱ loꞌo jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ ma̱ nu cua ndyujuii jiꞌi̱ nguꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngua saꞌni; ñaꞌa̱ ti cuxi tyiquee ma̱ juani, ñiꞌya̱ nu cuxi tyiquee jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ ma̱ nu ngua liꞌ.
31 “Ao dizer isso, porém, testemunham contra si mesmos que são, de fato, descendentes dos que assassinaram os profetas.
32 Tsoꞌo lacua. Tya cuaꞌni la ma̱ chaꞌ cuxi nu nguaꞌni jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ ma̱ nu ngua saꞌni liꞌ.
32 Vão e terminem o que seus antepassados começaram.
33 ’¡Ñiꞌya̱ ntiꞌ cuaña, juaꞌa̱ ntiꞌ cuꞌma̱! Tajuaꞌ tsa ndyuꞌni ma̱ chaꞌ cuxi. ¿Ha ntiꞌ ma̱ chaꞌ clyaá ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ná chcubeꞌ ma̱ ca bilyaa? Ná taca jiꞌi̱ ma̱ juaꞌa̱.
33 Serpentes! Raça de víboras! Como escaparão do julgamento do inferno?
34 Biꞌ chaꞌ ta naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ ꞌna chaꞌ ca̱a̱ ca slo ma̱; masi nguꞌ nu laca tuꞌba ꞌna, masi nguꞌ nu jlo tiꞌ chaꞌ jnaꞌ, masi nguꞌ mstru nu cuentya jnaꞌ, ta naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ ca slo ma̱. Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ tyaala tsa cuꞌma̱; cujuii ma̱ jiꞌi̱ xi ñati̱ biꞌ, cujuiꞌi̱ caꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ xi xaꞌ la ñati̱ biꞌ lo crusi, quijiꞌi̱ ma̱ jiꞌi̱ xi xaꞌ la ñati̱ biꞌ loꞌo reta. Masi neꞌ laa jiꞌi̱ ma̱, cuaꞌni lyaꞌ tsa tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu culoꞌo ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, chaꞌ ná tyanu nguꞌ biꞌ quichi̱ tyi ma̱ tsiyaꞌ ti.
34 “Por isso eu lhes envio profetas, homens sábios e mestres da lei. Vocês crucificarão alguns e açoitarão outros nas sinagogas, perseguindo-os de cidade em cidade.
35 Biꞌ chaꞌ lacua, tyanu quiꞌya jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya chaꞌ cua ndyujuii jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ ma̱ jiꞌi̱ quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ nu nchcuiꞌ chaꞌ liñi tya saꞌni la, tya loꞌo ngujuii Abel nu ngua tya clyo la, ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ngujuii Zacarías sñiꞌ Berequías. Nu jyoꞌo Zacarías ni, cua ndyujuii nguꞌ jiꞌi̱ yu su ndu̱ yu neꞌ laa, ca su laja claꞌbe toꞌ mesa su ndyaqui̱ msta̱, nu loꞌo cua tsaa ti yu niꞌi̱ su tacati tsa. Stuꞌba ndyuꞌu chaꞌ ñiꞌya̱ laca si ycuiꞌ ca ma̱ cua ndyujuii ma̱ jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ biꞌ, chaꞌ la cuiꞌ chaꞌ cuxi biꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱ juani.
35 Como resultado, serão responsabilizados pelo assassinato de todos os justos de todos os tempos, desde o assassinato do justo Abel até o de Zacarias, filho de Baraquias, que vocês mataram no templo, entre o santuário e o altar.
36 Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ bilya cajaa ma̱ loꞌo tlyu tsa chaꞌ cuxi caca jiꞌi̱ cuꞌma̱ nguꞌ nasiyu̱ nde xquiꞌya quiꞌya nu ndyanu jiꞌi̱ ma̱.
36 Eu lhes digo a verdade: esse julgamento cairá sobre a presente geração.”
37 ’¡Tyaꞌna̱ tsa cuꞌma̱ nguꞌ Jerusalén! Tucui tsa chaꞌ ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱. Tya saꞌni la ndyujuii ma̱ jiꞌi̱ ñati̱ nu nguaꞌa̱ lo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi̱, masi ngujuiꞌi̱ ma̱ quee jiꞌi̱ nguꞌ nu laca tuꞌba jiꞌi̱ Ni. Tyu̱u̱ tsa quiyaꞌ ngua tiꞌ naꞌ chaꞌ cuaꞌni tyacaꞌa naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ ná ca cuxi jiꞌi̱ ma̱. Ñiꞌya̱ ntiꞌ sca suꞌu̱ nu nxutiꞌi̱ jiꞌi̱ sñiꞌ neꞌ luꞌbe niꞌ, juaꞌa̱ ngua tiꞌ naꞌ cuaꞌni naꞌ loꞌo ma̱; pana ná nda ma̱ chacuayáꞌ ꞌna tsiyaꞌ ti.
37 “Jerusalém, Jerusalém, cidade que mata profetas e apedreja os mensageiros de Deus! Quantas vezes eu quis juntar seus filhos como a galinha protege os pintinhos sob as asas, mas você não deixou.
38 Biꞌ chaꞌ xñiꞌi̱ ti tyanu quichi̱ tyi ma̱ juani.
38 E, agora, sua casa foi abandonada e está deserta.
39 Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ ngaꞌaa ñaꞌa̱ ma̱ ꞌna ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tyalaa tyempo loꞌo chcuiꞌ ma̱ chaꞌ ꞌna: “Tsoꞌo tsa ndyuꞌni ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱ nu lijya̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na”, ñacui̱ ma̱ liꞌ.
39 Pois eu lhe digo: você nunca mais me verá, até que diga: ‘Bendito é o que vem em nome do Senhor!’”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 23, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.