Mateus 21

Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Cua ngulala ti tyalaa nguꞌ quichi̱ Jerusalén. Cua tyeje tacui ti nguꞌ sca quichi̱ sube ti su naa Betfagé, siiꞌ caꞌya Olivos ndiꞌi̱ quichi̱ biꞌ. Liꞌ ngulo Jesús cña jiꞌi̱ tucua tyaꞌa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱:
1 Quando Jesus e os discípulos estavam chegando a Jerusalém, pararam no povoado de Betfagé, que fica perto do monte das Oliveiras. Dali Jesus enviou dois discípulos na frente,
2 ―Yaa ma̱ nde lquichi̱ re ―nacui̱―. Yala ti quije sca huru nu ndu̱ ndyaaca̱ꞌ jiꞌi̱ ma̱; ndu̱ niꞌ loꞌo sñiꞌ niꞌ. Xati̱ꞌ ma̱ jiꞌi̱ naꞌni biꞌ, chaꞌ tya̱a̱ loꞌo ma̱ jiꞌi̱ niꞌ ca nde.
2 com a seguinte ordem:
3 Pana si xcuane nguꞌ jiꞌi̱ ma̱: “¿Ni cña cuaꞌni ma̱ loꞌo huru jua?” Liꞌ ñacui̱ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ: “Ntsuꞌu cña cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na chaꞌ cuaꞌni huru re”. Liꞌ hora ti ta nguꞌ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ ca̱a̱ ma̱ ca̱a̱ loꞌo ma̱ jiꞌi̱ niꞌ.
3 Se alguém falar alguma coisa, digam que o Mestre precisa deles. Assim deixarão vocês trazerem logo os animais.
4 La cuiꞌ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngua saꞌni; ndiꞌya̱ nscua chaꞌ biꞌ lo quityi:
4 Isso aconteceu para se cumprir o que o profeta tinha dito:
5 Cachaꞌ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱ Sión:
5 “Digam ao povo de Jerusalém: Agora o seu rei está chegando. Ele é humilde e está montado num jumento e num jumentinho, filho de jumenta.”
6 Loꞌo liꞌ ndyaa nu tucua tyaꞌa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ lquichi̱ biꞌ, ñiꞌya̱ nu ngulo Jesús cña jiꞌi̱ nguꞌ.
6 Então os discípulos foram e fizeram o que Jesus havia mandado.
7 Ñaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ huru biꞌ loꞌo sñiꞌ. Liꞌ ngusta nguꞌ steꞌ nguꞌ hichu̱ꞌ huru chaꞌ tyucua Jesús hichu̱ꞌ niꞌ. Liꞌ ndyaa tucua Jesús hichu̱ꞌ niꞌ.
7 Levaram a jumenta e o jumentinho, jogaram as suas capas sobre eles, e Jesus montou.
8 La cuiꞌ juaꞌa̱ nu quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ nu ndiꞌi̱ ca biꞌ nguscana nguꞌ steꞌ nguꞌ, ngusta nguꞌ jiꞌi̱ tyucui̱i̱ chaꞌ caja tyucui̱i̱ tsoꞌo su ñaa Jesús ntucua hichu̱ꞌ huru biꞌ. Xaꞌ la ñati̱ ngusiꞌyu sta̱ꞌ yaca chaꞌ sta nguꞌ tyucui̱i̱ su ñaa yu.
8 Da grande multidão que ia com eles, alguns estendiam as suas capas no chão, e outros espalhavam no chão ramos que tinham cortado das árvores.
9 Loꞌo lcaa nguꞌ nxiꞌya nguꞌ chaꞌ chaa tiꞌ nguꞌ, masi nguꞌ nu ndyaa nde loo la, masi nguꞌ nu ñaa nde chu̱ꞌ la; chaa tsa tiꞌ lcaa nguꞌ biꞌ.
9 Tanto os que iam na frente como os que vinham atrás começaram a gritar: — Que Deus abençoe aquele que vem em nome do Senhor! Hosana a Deus nas alturas do céu!
10 Liꞌ ndyalaa nguꞌ biꞌ loꞌo Jesús toꞌ quichi̱ Jerusalén, ndyatí̱ nguꞌ toꞌ loꞌo quichi̱ biꞌ. Ndube tsa tiꞌ nguꞌ quichi̱ biꞌ liꞌ. Cui̱i̱ tsa nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ:
10 Quando Jesus entrou em Jerusalém, toda a cidade ficou agitada, e o povo perguntava: — Quem é ele?
11 Liꞌ nguxacui̱ nu quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱ biꞌ:
11 A multidão respondia: — Este é o
12 Loꞌo liꞌ ndyalaa Jesús toꞌ laa tonu su nduꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Ndyatí̱ yu ndyaa yu neꞌ laa biꞌ. Liꞌ nguloꞌo yu jiꞌi̱ lcaa nguꞌ nde liyaꞌ, nguꞌ nu ndyujuiꞌ yuꞌba nde neꞌ laa biꞌ, juaꞌa̱ lcaa nguꞌ nu ndiꞌi̱ ndyiꞌya yuꞌba biꞌ; nguxasu Jesús mesa su nchcutsaꞌa̱ nguꞌ cñi jiꞌi̱ nguꞌ, nguxasu yu yaca su ntucua nguꞌ nu ndujuiꞌ paloma.
12 Jesus entrou no pátio do Templo e expulsou todos os que compravam e vendiam naquele lugar. Derrubou as mesas dos que trocavam dinheiro e as cadeiras dos que vendiam pombas.
13 ―Ndiꞌya̱ nscua chaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cuentya jiꞌi̱ laa re ―nacui̱ Jesús liꞌ―: “Niꞌi̱ su caca chcuiꞌ lcaa ñati̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi, juaꞌa̱ ñacui̱ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ niꞌi̱ ꞌna, nacui̱ Ni.” Juaꞌa̱ nscua lo quityi, pana juani, cua nguaꞌni ma̱ chaꞌ toꞌ tyi nguꞌ cuaana laca niꞌi̱ re ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
13 Ele lhes disse:
14 Liꞌ ñaa xi nguꞌ cuityi̱ꞌ ca su ndu̱ Jesús ca neꞌ laa tonu biꞌ, loꞌo juaꞌa̱ ñaa xi nguꞌ nu quicha quiyaꞌ; nguaꞌni Jesús chaꞌ ndyaca tsoꞌo nguꞌ quicha biꞌ liꞌ.
14 Cegos e coxos iam encontrar Jesus no pátio do Templo, e ele os curava.
15 Naꞌa̱ sti joꞌó nu laca loo chaꞌ tlyu nu nguaꞌni Jesús; loꞌo nu mstru chaꞌ joꞌó biꞌ, naꞌa̱ nguꞌ ñiꞌya̱ ngua chaꞌ ndyaca tsoꞌo nguꞌ quicha biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ ndiꞌi̱ tyu̱u̱ tyaꞌa nu sube, chaꞌ cui̱i̱ tsa nchcuiꞌ nu sube biꞌ ndyuꞌni chi̱ nguꞌ loo Jesús:
15 Os chefes dos sacerdotes e os mestres da Lei ficaram zangados quando viram as coisas maravilhosas que ele fazia e ouviram as crianças gritando no pátio do Templo: —
16 Hora ti nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌo Jesús:
16 E eles disseram a Jesus: — Você está ouvindo o que estão dizendo? Jesus respondeu:
17 Nduꞌu Jesús ndyaa liꞌ; nduꞌu yu quichi̱ tlyu, ndyaa nde sca quichi̱ piti nu naa Betania. Ca biꞌ ngujuaꞌ yu talya.
17 Então Jesus os deixou, saiu da cidade e foi para o povoado de Betânia. E passou a noite ali.
18 Ca chaca tsa̱ nguxtyu̱u̱ Jesús ñaa nde quichi̱ tlyu biꞌ, ntyuteꞌ yu liꞌ.
18 No dia seguinte, quando estava voltando para a cidade, Jesus teve fome.
19 Loꞌo liꞌ naꞌa̱ yu sca yaca quityi nu ndu̱ toꞌ tyucui̱i̱. Ndyaa naꞌa̱ yu jiꞌi̱ yaca biꞌ si ntsuꞌu siꞌyu lo yaca biꞌ chaꞌ cacu yu; pana ná ntsuꞌu siꞌyu lo, xcuiꞌ lacaꞌ ti ntsuꞌu lo. Liꞌ nchcuiꞌ Jesús jiꞌi̱ yaca biꞌ:
19 Ele viu uma figueira na beira da estrada e foi até lá, mas não encontrou nada; só folhas. Aí disse para a figueira: E na mesma hora a figueira secou.
20 Ndube tsa tiꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ liꞌ:
20 Os discípulos viram isso, ficaram muito admirados e disseram: — Como a figueira secou depressa!
21 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ:
21 Então Jesus disse:
22 Lcaa lo chaꞌ nu jña ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ni, si chañi chaꞌ jlya tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, caja chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱ liꞌ.
22 Se crerem, receberão tudo o que pedirem em oração.
23 Nu loꞌo ndyalaa nguꞌ quichi̱ tlyu biꞌ, liꞌ xaꞌ ndyatí̱ Jesús ndyaa neꞌ laa tonu biꞌ; nclyuꞌu yu jiꞌi̱ ñati̱ chaca quiyaꞌ. Loꞌo liꞌ naꞌa̱ sti joꞌó nu laca loo loꞌo xaꞌ la nguꞌ cusuꞌ nu laca loo, naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús. Hora ti ñaa nguꞌ biꞌ slo yu chaꞌ xcuane nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ yu liꞌ:
23 Jesus chegou ao Templo, e, quando já estava ensinando, alguns chefes dos sacerdotes e alguns líderes judeus chegaram perto dele e perguntaram: — Com que autoridade você faz essas coisas? Quem lhe deu essa autoridade?
24 ―Loꞌo naꞌ xcuane naꞌ sca chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ lacua, ñiꞌya̱ xacui̱ ma̱ chaꞌ ꞌna liꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ―. Si caja ñiꞌya̱ xacui̱ ma̱ chaꞌ re ꞌna, loꞌo naꞌ xacui̱ naꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ liꞌ; cachaꞌ liñi naꞌ jiꞌi̱ cuꞌma̱ tilaca laca nu nda chacuayáꞌ ꞌna, chaꞌ cuaꞌni naꞌ ñiꞌya̱ nu ndyuꞌni naꞌ re liꞌ.
24 Jesus respondeu:
25 Tsoꞌo lacua, nu loꞌo tya ntyucuatya Juan jiꞌi̱ nguꞌ, ¿ha chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ngua biꞌ? ¿Ha chacuayáꞌ jiꞌi̱ ñati̱ ti ngua biꞌ?
25 Respondam: quem deu autoridade a João para batizar? Foi Deus ou foram pessoas? Aí eles começaram a dizer uns aos outros: — Se dissermos que foi Deus, ele vai perguntar: “Então por que vocês não creram em João?”
26 Loꞌo si ñacui̱ na: “Chacuayáꞌ jiꞌi̱ ñati̱ ti ntyucuatya Juan biꞌ”, la cuiꞌ ti ná tsoꞌo si ñacui̱ na juaꞌa̱, chaꞌ ntsi̱i̱ na jiꞌi̱ lcaa nguꞌ quichi̱ re, chaꞌ lcaa nguꞌ jlya tiꞌ nguꞌ chaꞌ chañi chaꞌ ngua Juan biꞌ tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
26 Mas, se dissermos que foram pessoas, temos medo do que o povo pode fazer, pois todos acham que João era profeta .
27 Biꞌ chaꞌ ndiꞌya̱ nguxacui̱ nguꞌ biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús:
27 Por isso responderam: — Não sabemos.
28 Tya nguluꞌu la Jesús xi chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ:
28 Jesus continuou:
29 “Ná tsaꞌa̱”, nacui̱ sñiꞌ yu liꞌ. Pana tsa cua tsa̱ ti xi ngua tyujuꞌu tiꞌ sñiꞌ chaꞌ ná ndaquiyaꞌ jiꞌi̱ sti, loꞌo liꞌ nduꞌu ndyaa cña biꞌ.
29 — Ele respondeu: “Eu não quero ir.” Mas depois mudou de ideia e foi.
30 Loꞌo la cuiꞌ ti cña biꞌ ngulo sti jiꞌi̱ nu chaca sñiꞌ yu. “Tsaꞌa naꞌ, ná cube tiꞌ nuꞌu̱”, nacui̱ yu cuañiꞌ biꞌ jiꞌi̱ sti. Pana chaꞌ cuiñi ti nchcuiꞌ, chaꞌ ná ndyaa cña jiꞌi̱ sti.
30 — O pai foi e deu ao outro filho a mesma ordem. E este disse: “Sim, senhor.” Mas depois não foi.
31 ¿Ñiꞌya̱ ntiꞌ cuꞌma̱ ni? Nu tyucuaa quiꞌyu cuañiꞌ biꞌ ni, ¿tilaca laca nu nguaꞌni cña nu ngua tiꞌ sti nguꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ?
31 — Qual deles fez o que o pai queria? — perguntou Jesus. E eles responderam: — O filho mais velho. Então Jesus disse a eles:
32 Nu loꞌo ñaa jyoꞌo Juan biꞌ ni, xcuiꞌ chaꞌ liñi nchcuiꞌ yu loꞌo ma̱. Liñi tsa nguaꞌni yu, pana ná nguaꞌni cuentya ma̱ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ yu loꞌo ma̱. Loꞌo nu nguꞌ cuxi nu nxñi cñi cña loo nguꞌ ni, cua ndaquiyaꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ Juan biꞌ liꞌ; juaꞌa̱ nu cunaꞌa̱ calle biꞌ, ndaquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ Juan. Masi cua naꞌa̱ ma̱ ñiꞌya̱ jlya tiꞌ nu nguꞌ cuxi tyiquee biꞌ chaꞌ nu nguluꞌu Juan, ná nchca caca tyujuꞌu tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ma̱, xquiꞌya chaꞌ ná ngusñi ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ Juan biꞌ tsiyaꞌ ti.
32 Pois João Batista veio para mostrar a vocês o caminho certo, e vocês não creram nele; mas os cobradores de impostos e as prostitutas creram. Porém, mesmo tendo visto isso, vocês não se arrependeram e não creram nele.
33 ’Nde chcuiꞌ naꞌ chaca cui̱i̱ loꞌo ma̱: Ngua sca nguꞌ culiyaꞌ, liꞌ ndyataa yu quiñaꞌa̱ tsa yaca siꞌyu losuꞌ tyixi. Ngusuꞌba yu culiyaꞌ biꞌ sca loꞌo hichu̱ꞌ yaca biꞌ liꞌ, xcuiꞌ yaca yeꞌe ndyaꞌ loꞌo biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ ngüiñá yu sca pilya chaꞌ tyatá siꞌyu losuꞌ ndacua, chaꞌ tyuꞌu hitya tyixi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ siꞌyu biꞌ. Liꞌ ngüiñá yu sca niꞌi̱ su tyu̱ nguꞌ cua̱ jiꞌi̱ cña biꞌ.
33 Jesus disse:
34 Tiyaꞌ la loꞌo cua ngulala ti tyempo xuu nguꞌ siꞌyu biꞌ, tyijyuꞌ ndiꞌi̱ xuꞌna yuu biꞌ. Liꞌ ngulo yu cña jiꞌi̱ nguꞌ msu jiꞌi̱ yu chaꞌ tsaa nguꞌ ca su ntsuꞌu nguꞌ nu ndyuꞌni cña neꞌ loꞌo jiꞌi̱, chaꞌ tsaa squiꞌya nguꞌ msu biꞌ sa yuꞌbe siꞌyu nu ngaꞌa̱ chaꞌ tyanu jiꞌi̱ xuꞌna yuu biꞌ.
34 Quando chegou o tempo da colheita, o dono mandou alguns empregados a fim de receber a parte dele.
35 Pana loꞌo naꞌa̱ ti nu nguꞌ nu ndyuꞌni cña biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ msu nu ngulaa biꞌ, hora ti ndayaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ msu biꞌ; ngujuiꞌi̱ nguꞌ jiꞌi̱ tsaca yu, ndyujuii nguꞌ jiꞌi̱ chaca yu, ngujuiꞌi̱ nguꞌ quee jiꞌi̱ xi xaꞌ la nguꞌ.
35 Mas os lavradores agarraram os empregados, bateram num, assassinaram outro e mataram ainda outro a pedradas.
36 Liꞌ nda xuꞌna yuu biꞌ jiꞌi̱ chaca latya msu, chaꞌ ndyaa nguꞌ slo nu nguꞌ nu ndyuꞌni cña biꞌ; pana naꞌa̱ ti nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ msu biꞌ, liꞌ la cuiꞌ ti chaꞌ cuxi nguaꞌni nguꞌ biꞌ loꞌo msu biꞌ.
36 Aí o dono mandou mais empregados do que da primeira vez. E os lavradores fizeram a mesma coisa.
37 ’Ca tiyaꞌ la liꞌ nda xuꞌna yuu biꞌ jiꞌi̱ sñiꞌ ycuiꞌ ca ndyaa slo nguꞌ nu ndyuꞌni cña biꞌ. “Ná tyiqueeꞌ taquiyaꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ sñiꞌ ycuiꞌ naꞌ”, ngua tiꞌ xuꞌna yuu biꞌ.
37 Depois de tudo isso, ele mandou o seu próprio filho, pensando: “O meu filho eles vão respeitar.”
38 Pana naꞌa̱ ti nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ sñiꞌ nu culiyaꞌ biꞌ, liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa̱ nguꞌ: “Sñiꞌ ycuiꞌ ndyalaa juani”, nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ. “Nu cua caca xuꞌna yaca siꞌyu re nde loo la, biꞌ chaꞌ tsoꞌo la si cujuii na jiꞌi̱ yu, chaꞌ tyanu loꞌo re cuentya jiꞌna”, nacui̱ nguꞌ biꞌ.
38 Mas, quando os lavradores viram o filho, disseram uns aos outros: “Este é o filho do dono; ele vai herdar a plantação. Vamos matá-lo, e a plantação será nossa.”
39 Loꞌo liꞌ ndayaꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ sñiꞌ xuꞌna yuu biꞌ, ndyaa loꞌo nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ yu nde chu̱ꞌ loꞌo, ndyujuii nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ yu liꞌ.
39 — Então agarraram o filho, e o jogaram para fora da plantação, e o mataram.
40 ’¿Na laca cuaꞌni xuꞌna yuu biꞌ loꞌo nu nguꞌ xñaꞌa̱ nu ndyuꞌni cña neꞌ loꞌo jiꞌi̱ yu, nu loꞌo tya̱a̱ yu chaca quiyaꞌ, ntiꞌ ma̱? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ.
40 Aí Jesus perguntou:
41 ―Cujuii clya xuꞌna yuu biꞌ jiꞌi̱ lcaa nguꞌ tyaala biꞌ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús―. Loꞌo liꞌ ta yu yuu biꞌ jña xaꞌ ñati̱ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ cña lo yuu biꞌ. Culana xuꞌna yuu biꞌ jiꞌi̱ ñati̱ tsoꞌo nu tyajaꞌa̱ ta xi siꞌyu jiꞌi̱ yu, cayaꞌ lo yuu biꞌ; ta nguꞌ siꞌyu lcaa yija̱ loꞌo ndyaca tyempo nu nxuu nguꞌ siꞌyu biꞌ.
41 Eles responderam: — Com certeza ele vai matar aqueles lavradores maus e vai arrendar a plantação a outros. E estes lhe darão a parte da colheita no tempo certo.
42 Liꞌ xaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ biꞌ:
42 Jesus então perguntou:
43 biꞌ chaꞌ cachaꞌ liñi naꞌ jiꞌi̱ ma̱ juani, chaꞌ ngaꞌaa ta ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ tyatí̱ cuꞌma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Ni chaꞌ caca Ni loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱. Pana ta Ni chacuayáꞌ tyalaa xaꞌ la ñati̱ ca slo ycuiꞌ Ni, si tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee nguꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ cña jiꞌi̱ Ni.
43 E Jesus terminou:
44 Loꞌo chaꞌ jiꞌi̱ quee tonu biꞌ ni, naꞌ laca̱ ñiꞌya̱ laca quee tonu biꞌ; ñiꞌya̱ nu nguaꞌni cuityi niꞌi̱ loꞌo quee biꞌ, juaꞌa̱ ndyuꞌni ma̱ loꞌo naꞌ. Pana si ntiꞌ ñati̱ tacu̱ꞌ nguꞌ lo chaꞌ jnaꞌ, ngaꞌaa tsoꞌo tyiꞌi̱ ñati̱ biꞌ liꞌ; loꞌo cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chalyuu, tye chaꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ ñati̱ nu ná ntajaꞌa̱ xñi chaꞌ jnaꞌ nu loꞌo ya̱a̱ nguꞌ nde chalyuu.
44 Quem cair em cima dessa pedra ficará em pedaços. E, se a pedra cair sobre alguém, essa pessoa vai virar pó.
45 Sti joꞌó nu laca loo loꞌo nguꞌ fariseo ni, nu loꞌo ndyuna nguꞌ cui̱i̱ nu cua nchcuiꞌ ca ti Jesús loꞌo nguꞌ, nu nchcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ tyaala nu nguaꞌni cña neꞌ loꞌo jiꞌi̱ nu culiyaꞌ biꞌ, loꞌo juaꞌa̱ nu nchcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ cuityi niꞌi̱ nu ná tsoꞌo, liꞌ ngua tii nguꞌ nu laca loo biꞌ, chaꞌ nchcuiꞌ caꞌa̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ nguꞌ biꞌ.
45 Os chefes dos sacerdotes e os fariseus ouviram as parábolas que Jesus contou e sabiam que ele estava falando a respeito deles.
46 Lye tsa ngua tiꞌ nguꞌ biꞌ tayaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱, ngua tiꞌ nguꞌ; pana ná ngua jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, chaꞌ ndyutsi̱i̱ nguꞌ jiꞌi̱ nu ñati̱ quiñaꞌa̱ biꞌ, chaꞌ quiñaꞌa̱ tsa nguꞌ jlya tiꞌ nguꞌ chaꞌ laca Jesús sca ñati̱ nu laca tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
46 Por isso queriam prendê-lo, mas tinham medo da multidão porque o povo achava que Jesus era profeta .

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 21, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.