Lucas 17
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NAA
1 Chaca quiyaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱:
1 Jesus disse aos seus discípulos:
2 Tsoꞌo la si tsaa nguꞌ xcua̱a̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu lo tyujoꞌo loꞌo sca quee quichi tyaaca̱ꞌ yane yu, chaꞌ ngaꞌaa caja ñiꞌya̱ nu tatsaa yu jiꞌi̱ ni sca ñati̱ ñiꞌya̱ ntiꞌ nu sube re, chaꞌ cuaꞌni nguꞌ chaꞌ cuxi loꞌo yu.
2 Seria melhor para esse que uma pedra de moinho fosse pendurada ao seu pescoço e fosse atirado no mar do que fazer tropeçar um destes pequeninos.
3 ’Cuiꞌya ma̱ cuentya si cuaꞌni sca nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ ma̱ sca chaꞌ cuxi loꞌo ma̱. Liꞌ chcuiꞌ ma̱ loꞌo yu chaꞌ ngaꞌaa cuaꞌni yu chaꞌ cuxi biꞌ loꞌo ma̱. Loꞌo si tyaꞌa̱chu̱ꞌ yu jiꞌi̱ chaꞌ cuxi biꞌ, cuaꞌni ma̱ chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ yu liꞌ;
3 — Tenham cuidado. Se o seu irmão pecar, repreenda-o; se ele se arrepender, perdoe-lhe.
4 masi cati quiyaꞌ ta yu chaꞌ ñasi̱ꞌ tiꞌ jiꞌi̱ ma̱ sca tsa̱, loꞌo cati quiyaꞌ ca̱a̱ yu chaꞌ chcuiꞌ yu loꞌo ma̱: “Cuiꞌya ma̱ chaꞌ clyu tiꞌ jnaꞌ, ngaꞌaa cuaꞌni naꞌ juaꞌa̱ juani”, ñacui̱ yu, liꞌ ngaꞌa̱ chaꞌ cuiꞌya ma̱ chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ yu.
4 Se pecar contra você sete vezes num dia e sete vezes vier para lhe dizer: “Estou arrependido”, perdoe-lhe.
5 Liꞌ nacui̱ nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús:
5 Então os apóstolos disseram ao Senhor: — Aumente-nos a fé.
6 ―Jlo tiꞌ ma̱ chaꞌ piti tsa sca siꞌyu cuxee ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―, loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ ni, ná quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ nchca jiꞌi̱ ma̱. Pana masi xti ti chaꞌ jlya tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Sti naꞌ, taca ñacui̱ ma̱ jiꞌi̱ yaca quityi re: “Tyuꞌutsuꞌ nuꞌu̱ ca su ndu̱ re, yaa nuꞌu̱ tyu̱ nde lo hitya tyujoꞌo”. Loꞌo liꞌ ñaꞌa̱ ma̱ chaꞌ taquiyaꞌ yaca biꞌ chaꞌ nu cua nchcuiꞌ ma̱ loꞌo.
6 Ao que o Senhor respondeu:
7 ’¿Ñiꞌya̱ ntiꞌ cuꞌma̱ ni? ¿Ñiꞌya̱ cuaꞌni ma̱ si ntsuꞌu sca msu jiꞌi̱ ma̱ nu ndyaa neꞌ quixi̱ꞌ chaꞌ culaꞌa yuu cuentya jiꞌi̱ ma̱, masi ndyaa yu chaꞌ cñaꞌa̱si̱i̱ yu jiꞌi̱ bata jiꞌi̱ ma̱? Nde ngusi̱i̱ loꞌo ndyalaa ca ti msu biꞌ ndyaa yu cña biꞌ, ná tyiqueeꞌ ná chcuiꞌ ma̱ loꞌo yu ndiꞌya̱: “Tya̱a̱ clya cuaꞌa̱ toꞌ mesa chaꞌ cuaꞌni nuꞌu̱ si̱i̱ juani”.
7 — Qual de vocês, tendo um servo ocupado na lavoura ou em guardar o gado, lhe dirá quando ele voltar do campo: “Venha agora mesmo e sente-se à mesa”?
8 Ná yala ñacui̱ ma̱ jiꞌi̱ yu juaꞌa̱, ntiꞌ naꞌ. Ná tyiqueeꞌ ndiꞌya̱ chcuiꞌ ma̱ loꞌo yu: “Cuaꞌni choꞌo clya caqueꞌ si̱i̱ chaꞌ cacu ya. Clyo cacu ya coꞌo ya, cuati cacu coꞌo nuꞌu̱”, ñacui̱ ma̱ jiꞌi̱ msu biꞌ.
8 Não é verdade que, ao contrário, lhe dirá: “Prepare o meu jantar. Apronte-se e sirva-me enquanto eu como e bebo. Depois, você pode comer e beber”?
9 ¿Ha tya ma̱ xlyaꞌbe jiꞌi̱ msu biꞌ, chaꞌ ndaquiyaꞌ yu cña nu ngulo ma̱ jiꞌi̱? Ná nduꞌni xuꞌna msu juaꞌa̱.
9 Será que ele terá de agradecer ao servo por ter feito o que lhe havia ordenado?
10 Ñiꞌya̱ laca msu, juaꞌa̱ laca cuꞌma̱; nu loꞌo nguaꞌni ma̱ lcaa cña nu culo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ma̱, ngaꞌa̱ chaꞌ ñacui̱ ma̱ liꞌ: “Msu cuxi ti laca cuare, chaꞌ cña nu ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni ti ya, tsa biꞌ ti cña nguaꞌni ya”, ñacui̱ ma̱.
10 Assim também vocês, depois de terem feito tudo o que lhes foi ordenado, digam: “Somos servos inúteis, porque fizemos apenas o que devíamos fazer.”
11 Nu loꞌo ngusñi Jesús tyucui̱i̱ ndyaa nde Jerusalén, liꞌ nteje tacui nguꞌ loyuu su cuentya Galilea, ndyaa nguꞌ nde loyuu su cuentya Samaria.
11 De caminho para Jerusalém, Jesus passava pelo meio de Samaria e da Galileia.
12 Nu loꞌo ndyalaa Jesús sca quichi̱ piti biꞌ, liꞌ ndyacua tyaꞌa yu loꞌo tii tyaꞌa nguꞌ quicha nu cua lijya̱ nguꞌ slo yu; quicha nu ndyatsuꞌ cuañaꞌ ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Pana tyijyuꞌ ti ndyatu̱ nguꞌ slo Jesús,
12 Ao entrar numa aldeia, saíram-lhe ao encontro dez leprosos,
13 cui̱i̱ tsa nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo yu liꞌ:
13 que ficaram de longe e gritaram: — Jesus, Mestre, tenha compaixão de nós!
14 Nu loꞌo naꞌa̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ, liꞌ nacui̱ yu:
14 Ao vê-los, Jesus disse: Aconteceu que, indo eles, foram purificados.
15 Biꞌ chaꞌ nguxtyu̱u̱ tsaca yu quicha biꞌ, cui̱i̱ tsa nchcuiꞌ yu ndyuꞌni chi̱ yu loo ycuiꞌ Ndyosi.
15 Um dos dez, vendo que estava curado, voltou dando glória a Deus em alta voz
16 Liꞌ ndyatu̱ sti̱ꞌ yu slo Jesús, ndyaa stii yu lo yuu nde loo yu chaꞌ ndya yu xlyaꞌbe jiꞌi̱ Jesús. Nguꞌ Samaria laca yu biꞌ, nguꞌ xaꞌ tsuꞌ laca yu.
16 e prostrou-se com o rosto em terra aos pés de Jesus, agradecendo-lhe. E este era samaritano.
17 Liꞌ nacui̱ Jesús:
17 Então Jesus perguntou:
18 Sca ti yu re nu siꞌi nguꞌ Israel tyaꞌa na laca, biꞌ laca nu nguxtyu̱u̱ chaꞌ cuaꞌni tlyu yu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
18 Não se achou quem voltasse para dar glória a Deus, a não ser este estrangeiro?
19 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu quiꞌyu biꞌ:
19 E lhe disse:
20 Loꞌo liꞌ nchcuane nguꞌ fariseo jiꞌi̱ Jesús ni jacuaꞌ tyalaa tyempo chaꞌ caca ycuiꞌ Ndyosi loo jiꞌi̱ ñati̱. Nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ:
20 Indagado pelos fariseus sobre quando viria o Reino de Deus, Jesus lhes respondeu:
21 Ná caca ñacui̱ na ndiꞌya̱: “Nde ti ndu̱ biꞌ”; masi ndiꞌya̱ ná ñacui̱ na: “Ndejua ntucua biꞌ”. Na cua laca ycuiꞌ Ni loo ca neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ juani.
21 Nem dirão: “Ele está aqui!” Ou: “Lá está ele!” Porque o Reino de Deus está entre vocês.
22 Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱:
22 A seguir, Jesus disse aos seus discípulos:
23 Chcuiꞌ nguꞌ loꞌo ma̱ chaꞌ jnaꞌ liꞌ: “Nde ti ndu̱ yu”; loꞌo juaꞌa̱ chcuiꞌ nguꞌ: “Ndacua ndu̱ ycuiꞌ yu”. Pana ná tsaa ma̱, ná taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ cuiñi nu nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―.
23 E dirão a vocês: “Ele está aqui!” Ou: “Lá está ele!” Não saiam nem sigam essa gente.
24 Seꞌi̱ ti ntyijiꞌi̱ xee tyiꞌyu nu loꞌo ndyubi, pana tyaca̱ꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ xee biꞌ tyucui nde cua̱; juaꞌa̱ caca loꞌo naꞌ nu lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱, nu loꞌo tyalaa tsa̱ biꞌ loꞌo ñaꞌa̱ nguꞌ jnaꞌ chaꞌ ca̱a̱ naꞌ chaca quiyaꞌ.
24 Porque assim como o relâmpago, que resplandece e brilha de uma extremidade do céu até a outra, assim será, no seu dia, o Filho do Homem.
25 Pana clyo nscua chaꞌ lye tsa chcubeꞌ ycuiꞌ naꞌ. La cuiꞌ juaꞌa̱ nguꞌ tyaꞌa quichi̱ tyi na xtyanu tiꞌi̱ nguꞌ ꞌna.
25 Mas é necessário que primeiro ele padeça muitas coisas e seja rejeitado por esta geração.
26 Ñiꞌya̱ ngua jiꞌi̱ ñati̱ nu ngutiꞌi̱ chalyuu saꞌni la, tyaꞌa stuꞌba nguꞌ loꞌo jyoꞌo Noé biꞌ, juaꞌa̱ caca jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu loꞌo chaca quiyaꞌ tya̱a̱ naꞌ nu lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱.
26 Assim como foi nos dias de Noé, será também nos dias do Filho do Homem:
27 Tyaꞌa stuꞌba jyoꞌo Noé biꞌ ni, nguaꞌni nguꞌ taꞌa, ndyacu nguꞌ, ndyiꞌo nguꞌ, ngujui clyoꞌo nguꞌ; tsa biꞌ ti chaꞌ ndube tiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ndyalaa tyempo ngüiñá nu Noé biꞌ yaca niꞌi̱ tonu. Liꞌ ndyatí̱ yu neꞌ yaca niꞌi̱ biꞌ loꞌo lcaa na nu ntsuꞌu jiꞌi̱ yu. Loꞌo liꞌ nguaꞌya tyo clyaa biꞌ, ndye ñati̱ chalyuu ngujuii nguꞌ.
27 comiam, bebiam, casavam e davam-se em casamento, até o dia em que Noé entrou na arca, veio o dilúvio e destruiu todos.
28 Loꞌo la cuiꞌ ñiꞌya̱ ngua jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱ su ngutiꞌi̱ jyoꞌo Lot, juaꞌa̱ caca jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu tsa̱ biꞌ. Tyaꞌa quichi̱ tyi Lot ni, ndyacu nguꞌ, ndyiꞌo nguꞌ, ngüiꞌya nguꞌ yuꞌba, ndyujuiꞌ nguꞌ yuꞌba, ndyataa nguꞌ xtya̱, ngüiñá nguꞌ niꞌi̱; tsa biꞌ ti cña nu ndiya tiꞌ nguꞌ nguaꞌni nguꞌ biꞌ,
28 O mesmo aconteceu nos dias de Ló: comiam, bebiam, compravam, vendiam, plantavam e edificavam;
29 ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ yu Lot biꞌ nde quichi̱ Sodoma biꞌ. Liꞌ ngusalú Ni quiiꞌ loꞌo yuu sufri ndyaqui̱ lo yuu. Ndye chaꞌ jiꞌi̱ lcaa nguꞌ Sodoma biꞌ; tyaꞌa stuꞌba Lot ni, ngujuii lcaa nguꞌ.
29 mas, no dia em que Ló saiu de Sodoma, choveu do céu fogo e enxofre e destruiu todos.
30 Juaꞌa̱ caca tsa̱ biꞌ loꞌo tya̱a̱ naꞌ nu lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱; loꞌo ñaꞌa̱ nguꞌ ꞌna chaca quiyaꞌ, ná ca tii nguꞌ ni tsa̱ caca biꞌ.
30 Assim será no dia em que o Filho do Homem se manifestar.
31 ’Nu loꞌo tyalaa tsa̱ biꞌ, si ntsuꞌu nguꞌ nu ndu̱ ca que niꞌi̱ jiꞌi̱ nguꞌ, loꞌo caꞌya nguꞌ ná caja tyempo jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ culo nguꞌ yuꞌba jiꞌi̱ nguꞌ nu ndiꞌi̱ nde niꞌi̱ jiꞌi̱ nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ si ntsuꞌu nguꞌ neꞌ quixi̱ꞌ, ná caja tyempo jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ xtyu̱u̱ nguꞌ tya̱a̱ nguꞌ nde toꞌ tyi nguꞌ.
31 — Naquele dia, quem estiver no terraço e tiver os seus bens em casa não desça para tirá-los; e, de igual modo, quem estiver no campo não volte para trás.
32 Tyiꞌu tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ nu ngua jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ jiꞌi̱ Lot tyempo biꞌ; ngua tiꞌ maꞌ xtyu̱u̱ maꞌ nde quichi̱, liꞌ nguaꞌni ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ndyaca maꞌ sca quee.
32 Lembrem-se da mulher de Ló.
33 Chcunaꞌ chalyuu jiꞌi̱ ma̱ si xcuiꞌ nclyacua tsa tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ nu caca jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ma̱; pana quije chalyuu jiꞌi̱ ma̱ si tyajaꞌa̱ ma̱, masi cujuii ñati̱ jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya naꞌ.
33 Quem tentar preservar a sua vida a perderá; e quem a perder, esse a salvará.
34 ’Cachaꞌ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ ñiꞌya̱ nu caca si talya loꞌo ca̱a̱ naꞌ; si ntsiya tucua tyaꞌa ñati̱ lajaꞌ lo sca quiꞌña̱ ti, quiꞌya ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ tsaca, tyanu chaca ycuiꞌ ti liꞌ.
34 Digo a vocês que, naquela noite, duas pessoas estarão numa cama: uma será levada, e a outra será deixada.
35 Loꞌo juaꞌa̱ si ngaꞌa̱ tucua tyaꞌa nu cunaꞌa̱ ndyoo nguꞌ ndacua̱, quiꞌya Ni jiꞌi̱ tsaca, tyanu chaca liꞌ.
35 Duas mulheres estarão juntas moendo trigo: uma será tomada, e a outra será deixada.
36 Loꞌo juaꞌa̱ si ntsuꞌu tucua tyaꞌa nu quiꞌyu lo cña jiꞌi̱ nguꞌ neꞌ quixi̱ꞌ, quiꞌya Ni jiꞌi̱ tsaca, tyanu chaca liꞌ.
36 [Dois estarão no campo: um será tomado, e o outro será deixado.]
37 Loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ biꞌ, liꞌ ndachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús:
37 Então perguntaram a Jesus: — Onde será isso, Senhor? Ele respondeu:
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 17, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.