Hebreus 9
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NTLH
1 Nu chaꞌ cusuꞌ nu cua nda Ni loꞌo nguꞌ Israel nu ngua liꞌ, nchcuiꞌ biꞌ ñiꞌya̱ cuaꞌni nguꞌ loꞌo nguaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Loꞌo juaꞌa̱ cua ntsuꞌu sca niꞌi̱ nu tacati jiꞌi̱ nguꞌ, su nguaꞌni tlyu nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Ni, masi ñati̱ ti ngua nguꞌ nu ngüiñá niꞌi̱ biꞌ;
1 A primeira aliança tinha leis sobre a adoração e tinha também um santuário construído por seres humanos, onde se adorava a Deus.
2 sca chcuaꞌya lateꞌ ngüiñá nguꞌ biꞌ nu nscua claꞌbe neꞌ loꞌo su ndyaꞌa̱ sti joꞌó ti. Nde neꞌ chcuaꞌya biꞌ cua ntucua candyeru chcua̱ su ndyaqui̱ quiiꞌ lcaa hora; juaꞌa̱ ntucua sca mesa su nscua xlyá lo, nu caca msta̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Lcaa tsa̱ ngusta sti joꞌó msta̱ biꞌ.
2 Foi armada uma Tenda , dividida em duas partes. Na parte da frente, chamada Lugar Santo , ficavam o candelabro e a mesa com os pães oferecidos a Deus.
3 Ca neꞌ tasá nu ndacui claꞌbe neꞌ chcuaꞌya biꞌ, ca biꞌ ntsuꞌu chaca cuarto nu tacati tsa jiꞌi̱ nguꞌ.
3 Atrás da segunda cortina ficava a parte que era chamada de Lugar Santíssimo .
4 Nde neꞌ cuarto biꞌ ntucua mesa oro su ndaqui̱ sti joꞌó yana joꞌó lo; la cuiꞌ ca biꞌ ntucua cñáꞌ tacati, nu ngüixi̱i̱ tyiꞌi̱ ca chu̱ꞌ yaca loꞌo chcua̱ oro. Neꞌ cñáꞌ biꞌ cua ntsuꞌu coꞌo tsa yuꞌbe ti na nu ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ scua̱ ñaꞌa̱, nu nda ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ndyacu nguꞌ Israel ca lo nati̱ꞌ btyi su ngutaꞌa̱ yuꞌu nguꞌ nu ngua saꞌni; neꞌ sca caatya̱ oro ntsuꞌu coꞌo na nu ndyacu nguꞌ biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ ca neꞌ cñáꞌ biꞌ ntsuꞌu coꞌo yaca xca̱ jiꞌi̱ jyoꞌo Aarón, yaca nu ntyucua sati̱ chu̱ꞌ juaꞌa̱ ti; juaꞌa̱ ntsuꞌu tyucuaa quee cuajaꞌ, nu nscua nu tii tyaꞌa chaꞌ biꞌ lo, nu ndachaꞌ ni cña nu cua ngulo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ. Ca taꞌa na biꞌ ntsuꞌu coꞌo neꞌ cñáꞌ tacati biꞌ.
4 Ali estava colocado o altar de ouro onde era queimado o incenso, e também estava colocada a arca da aliança , toda coberta de ouro. Dentro da arca estavam a vasilha de ouro com o maná , o bastão de Arão, do qual tinham saído brotos, e as duas placas de pedra com os mandamentos escritos nelas.
5 Chu̱ꞌ cñáꞌ biꞌ ntucua lcui̱ jiꞌi̱ tucua tyaꞌa xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ndubi tsa ñaꞌa̱; ngatyaꞌa ti lo luꞌbe xca̱ ndubi biꞌ chu̱ꞌ cñáꞌ, chaꞌ tyiꞌu tiꞌ ñati̱ chaꞌ ca biꞌ lijya̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cati̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ. Xca̱ ndubi biꞌ cua ntucua chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ Israel chaꞌ lcaa tsa̱ ngaꞌa̱ ycuiꞌ Ndyosi laja su ndiꞌi̱ nguꞌ. Pana ná caja tyempo chcuiꞌ na jiꞌi̱ lcaa chaꞌ biꞌ juani.
5 Em cima da arca, representando a Presença Divina, estavam os querubins , com as suas asas abertas sobre o lugar onde os pecados eram perdoados. Mas agora não é o momento de explicar os detalhes dessas coisas.
6 Juaꞌa̱ ngua chaꞌ ntucua lcaa yaca biꞌ neꞌ chcuaꞌya lateꞌ biꞌ su nguaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ lcaa tsa̱ ndyatí̱ sti joꞌó ndyaa neꞌ chcuaꞌya biꞌ, nguaꞌni cña jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ca jua;
6 Depois de tudo isso ter sido preparado, os sacerdotes entram todos os dias na parte da frente da Tenda, que é o Lugar Santo, para cumprir os seus deveres religiosos.
7 pana sca ti sti joꞌó nu laca loo ngutaꞌa̱ ca neꞌ cuarto nu tacati tsa biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, sca ti quiyaꞌ ngutaꞌa̱ nu cusuꞌ biꞌ sca yija̱. Loꞌo tañi naꞌni ndyaa nu cusuꞌ biꞌ liꞌ, chaꞌ scui̱ jiꞌi̱ slo ycuiꞌ Ndyosi ca neꞌ cuarto tacati biꞌ, chaꞌ juaꞌa̱ cuityi̱ Ni quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ycuiꞌ nu cusuꞌ biꞌ, loꞌo juaꞌa̱ cuityi̱ Ni lcaa quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ lcaa nguꞌ quichi̱, masi quiꞌya nu ná nda nguꞌ cuentya si chaꞌ cuxi nguaꞌni nguꞌ nquichaꞌ, chaꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nguaꞌni nu cusuꞌ cña biꞌ.
7 Mas somente o Grande Sacerdote entra na parte de trás, que é o Lugar Santíssimo, e isso apenas uma vez por ano. Ele oferece a Deus o sangue de animais, em favor de si mesmo e também pelos pecados que o povo cometeu sem saber que estava pecando.
8 Laja loꞌo nchcuiꞌ na jiꞌi̱ chcuaꞌya lateꞌ biꞌ nduꞌni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ na, chaꞌ tya lyiji xñi tsoꞌo na tyucui̱i̱ chaꞌ ca̱a̱ na slo ycuiꞌ Ndyosi si ñaꞌa̱ ti tya ndu̱ niꞌi̱ cusuꞌ biꞌ, si tya nduꞌni tlyu na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ñiꞌya̱ nu nguaꞌni nguꞌ tya saꞌni biꞌ; tya lyiji caja ñiꞌya̱ nu ca̱a̱ na slo ycuiꞌ Ndyosi nu lubii tsiyaꞌ ti chaꞌ jiꞌi̱ Ni liꞌ, si juaꞌa̱.
8 Por meio disso tudo, o Espírito Santo nos ensina, de modo bem claro, que a entrada para o Lugar Santíssimo ainda não foi aberta enquanto a parte da frente, que é o Lugar Santo, continuar sendo usada.
9 Xquiꞌya lcaa chaꞌ biꞌ tsoꞌo la ca cuayáꞌ tiꞌ na chaꞌ nu ndyaca juani; ná caja ñiꞌya̱ nu ca tsoꞌo cresiya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laja loꞌo ndyuꞌni tlyu ti na jiꞌi̱ Ni ñiꞌya̱ nu nguaꞌni nguꞌ biꞌ, masi quiñaꞌa̱ tsa msta̱ ta na jiꞌi̱ Ni, masi taqui̱ tsa na naꞌni lo mesa chaꞌ cati̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌna.
9 Isso é um símbolo para hoje. Quer dizer que as ofertas e os sacrifícios de animais oferecidos a Deus não tornam perfeito o coração das pessoas que o adoram.
10 Xcuiꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ ñati̱ chalyuu ti laca, masi ñacui̱ nguꞌ chaꞌ ná tsoꞌo cacu na coꞌo na sca lo na, masi ñacui̱ nguꞌ ñiꞌya̱ cuaꞌni na chaꞌ caca lubii cresiya jiꞌna; cña nu ndatsaa ti ñati̱ chalyuu jiꞌna chaꞌ cuaꞌni na, juaꞌa̱ laca chaꞌ biꞌ. Xti ti tyempo talo chaꞌ biꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ xcutsaꞌa̱ ycuiꞌ Ndyosi lcaa chaꞌ.
10 Essas ofertas e sacrifícios têm a ver somente com comida, com bebida e com várias cerimônias de purificação . São regras externas que têm valor somente até que Deus renove todas as coisas.
11 Loꞌo juani cua ya̱a̱ Cristo, nu laca chaca lo sti joꞌó nu laca loo; cua laca nguxana ndyaca tsoꞌo chalyuu xquiꞌya Ni. Ná ndyaa Ni nguaꞌni Ni cña neꞌ sca niꞌi̱ tlyu nu ngüiñá ñati̱ ti, chaꞌ ná nduꞌni chaꞌ tyuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ Ni loꞌo sca chaꞌ nu ntsuꞌu nde chalyuu.
11 Mas Cristo veio como o Grande Sacerdote das coisas boas que já estão aqui. A Tenda em que ele serve é melhor e mais perfeita e não foi construída por seres humanos, isto é, não é deste mundo.
12 Ndiꞌya̱ ñaꞌa̱ cña nu nguaꞌni Cristo cuentya jiꞌna, nu loꞌo ndyaa Ni la cuiꞌ ca su tacati tsa ca su ntucua ycuiꞌ Ndyosi: ná ngutaꞌa̱ Ni loꞌo tañi chivo loꞌo tañi chqueru, chaꞌ scui̱ Ni tañi biꞌ nde slo ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cati̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌna; pana ngujuii Cristo lo crusi, ndye tañi ycuiꞌ yu ndyalú cuentya jiꞌi̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌna. Biꞌ chaꞌ sca ti quiyaꞌ tsiyaꞌ ti nguaꞌni lyaá Cristo jiꞌna, loꞌo juaꞌa̱ ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chaꞌ ngulaá na jiꞌi̱ nu cuxi, xquiꞌya cña nu nguaꞌni Ni cuentya jiꞌna.
12 Quando Cristo veio e entrou, uma vez por todas, no Lugar Santíssimo , ele não levou consigo sangue de bodes ou de bezerros para oferecer como sacrifício. Pelo contrário, ele ofereceu o seu próprio sangue e conseguiu para nós a salvação eterna.
13 Nu ngua saꞌni la ni, si ntsuꞌu sca chaꞌ nu nguaꞌni chaꞌ ngaꞌaa lubii sca ñati̱, liꞌ nguscui̱ sti joꞌó tañi chivo tañi toro lo nguꞌ, chaꞌ caca lubii nguꞌ hichu̱ꞌ ti nguꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; juaꞌa̱ nguscui̱ sti joꞌó jii lo nguꞌ, jii jiꞌi̱ chqueru msta̱ nu cua ndyaqui̱ cuentya jiꞌi̱ nguꞌ.
13 O sangue de bodes e de touros e as cinzas da bezerra queimada são espalhados sobre as pessoas impuras , e elas ficam purificadas por fora.
14 Masi juaꞌa̱ nguaꞌni nguꞌ cña nu ngua liꞌ, pana tlyu la cña nu nguaꞌni Cristo juani, chaꞌ ndyalú tañi ycuiꞌ yu loꞌo ngujuii yu lo crusi cuentya jiꞌna. Xquiꞌya Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni, biꞌ chaꞌ ngua jiꞌi̱ Cristo ta yu tyucui ñaꞌa̱ ycuiꞌ ca yu, chaꞌ sca ti quiyaꞌ cati̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌna loꞌo ycuiꞌ Ndyosi; nu ycuiꞌ Cristo ni, ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ yu tsiyaꞌ ti, biꞌ chaꞌ taca cuaꞌni lubii Ni cresiya jiꞌna, nu loꞌo tyiꞌu tiꞌ na ñiꞌya̱ nu nguaꞌni Ni loꞌo ndyalú tañi ycuiꞌ Ni. Liꞌ cuityi̱ Ni lcaa chaꞌ cuxi nu ndyuꞌni ñuꞌu̱ tsa jiꞌna, juaꞌa̱ taca jiꞌna cuaꞌni na cña jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu luꞌú ca nde chalyuu liꞌ.
14 Se isso é assim, imaginem então quanto maior ainda é o poder do sangue de Cristo! Por meio do Espírito eterno ele se ofereceu a si mesmo a Deus como sacrifício sem defeito. E o seu sangue nos purifica por dentro, tirando as nossas culpas; assim podemos servir ao Deus vivo, pois já não praticamos cerimônias que não valem nada.
15 Biꞌ chaꞌ lacua, Cristo laca nu ngüiñi sca chaꞌ cucui jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱ chalyuu, masi loꞌo cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu cua ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱. Juaꞌa̱ nguaꞌni Cristo, nu loꞌo ngujuii yu, chaꞌ juaꞌa̱ ngulaá na jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuxi nu nguaꞌni na loꞌo tya ndaquiyaꞌ tsa na jiꞌi̱ chaꞌ cusuꞌ biꞌ. Nu juani taca tyacua lcaa chaꞌ nu cua nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti na jiꞌna chaꞌ tyacua jiꞌi̱ lcaa nguꞌ nu ngusubi Ni jiꞌi̱; ná ngaꞌa̱ chaꞌ culiji yuꞌu chaꞌ biꞌ jiꞌna tsiyaꞌ ti.
15 Portanto, é Cristo quem consegue fazer uma nova aliança , para que os que foram chamados por Deus possam receber as bênçãos eternas que o próprio Deus prometeu. Isso pode ser feito porque houve uma morte que livrou as pessoas dos pecados que praticaram enquanto a primeira aliança estava em vigor.
16 Sca quityi nu nclyo ñati̱ chaꞌ tyanu xi chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ loꞌo cua ngujuii nguꞌ ni, ndiꞌya̱ ndyaca chaꞌ jiꞌi̱ quityi biꞌ: ná caja chaꞌ tsoꞌo biꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ, si bilya cajaa nu ca jiꞌi̱ chaꞌ tsoꞌo biꞌ;
16 Onde há um testamento , é necessário provar que a pessoa que o fez já morreu.
17 ná cuaꞌnijoꞌo quityi biꞌ, si tya luꞌú nu ca jiꞌi̱ chaꞌ tsoꞌo biꞌ. Sca ti si cua ngujuii yu biꞌ, liꞌ cuaꞌnijoꞌo quityi biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ.
17 Pois o testamento não vale nada enquanto estiver vivo quem o fez; só depois da morte dessa pessoa é que o testamento tem valor.
18 Loꞌo juaꞌa̱ nu chaꞌ cusuꞌ nu ngua clyo biꞌ ni, nguaꞌni chaꞌ biꞌ cña cuentya jiꞌi̱ nguꞌ, xquiꞌya chaꞌ ndyujuii nguꞌ sca naꞌni nu ngua msta̱ chaꞌ cati̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ.
18 É por isso que a primeira aliança entrou em vigor somente com o uso do sangue de animais.
19 Nu ngua tya clyo ndachaꞌ jyoꞌo Moisés lcaa chaꞌ cusuꞌ biꞌ jiꞌi̱ lcaa nguꞌ quichi̱, ndachaꞌ yu lcaa cña nu cua ngulo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ. Liꞌ ngusñi yu xi tañi chqueru loꞌo tañi chivo nu ndyujuii ca nguꞌ, nguxiyaꞌ yu tañi biꞌ loꞌo xi hitya lubii. Liꞌ ntejeyaꞌ yu jiꞌi̱ sca sta̱ꞌ yaca nu ntsuꞌu quicha̱ꞌ xlyaꞌ nu ngaꞌa ñaꞌa̱ chu̱ꞌ; loꞌo quicha̱ꞌ xlyaꞌ biꞌ nguscui̱ yu tañi biꞌ lo nguꞌ quichi̱ biꞌ, juaꞌa̱ lo chaꞌ cusuꞌ biꞌ nu nscua lo quee cuajaꞌ.
19 Em primeiro lugar, Moisés anunciou ao povo todos os mandamentos conforme estavam na lei . Depois pegou o sangue dos bezerros e dos bodes, misturou com água e borrifou o livro da lei e todo o povo, usando lã tingida de vermelho e hissopo .
20 Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ biꞌ: “Loꞌo tañi re ndatsaa ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ cuaꞌni ma̱ lcaa lo cña nu cua ngulo Ni jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱, nu loꞌo ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ Ni loꞌo ma̱”, nacui̱ Moisés jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ.
20 Então disse: “Este é o sangue que sela a aliança, que Deus mandou vocês obedecerem.”
21 La cuiꞌ juaꞌa̱ nguscui̱ Moisés tañi lo chcuaꞌya biꞌ, juaꞌa̱ lo lcaa na nu ntucua ca su nduꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
21 Da mesma forma Moisés também borrifou sangue sobre a Tenda e sobre todos os objetos usados na adoração.
22 Cuentya jiꞌi̱ chaꞌ cusuꞌ biꞌ, xcuiꞌ loꞌo tañi sca naꞌni nu cua ndyujuii nguꞌ, juaꞌa̱ ngua lubii lcaa na; loꞌo juaꞌa̱ juani, sca ti ndyiji chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌna loꞌo ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ nu cua ngujuii Cristo cuentya jiꞌna.
22 De fato, de acordo com a lei, quase tudo é purificado com sangue. E, não havendo derramamento de sangue, não há perdão de pecados.
23 Nguaꞌni jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna juaꞌa̱ loꞌo nguaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi neꞌ laa nu ngua liꞌ, chaꞌ caca lubii lcaa na nu cuaꞌnijoꞌo jiꞌi̱ nguꞌ; nde chalyuu ti ntucua lcaa na biꞌ, masi ndiꞌi̱ biꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Pana tlyu la cña laca cati̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu ca slo ycuiꞌ Ndyosi, tsoꞌo la cña laca nu cuaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ ñati̱ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi biꞌ.
23 Essas coisas, que eram cópias das realidades celestiais, deviam ser purificadas desse modo; mas as próprias coisas celestiais exigem sacrifícios bem melhores.
24 Biꞌ chaꞌ ngaꞌaa ndyaa Cristo nde neꞌ laa nu ngüiñá ñati̱ nde chalyuu ti, masi ntucua biꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; na cua ndyaa liñi Ni ca slo ycuiꞌ Ndyosi ca nde cua̱. Ca biꞌ ntucua Ni juani, chaꞌ chcuiꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi cuentya jiꞌna.
24 Cristo não entrou num Lugar Santo feito por seres humanos, que é a cópia do verdadeiro Lugar. Ele entrou no próprio céu, onde agora aparece na presença de Deus para pedir em nosso favor.
25 Cuentya jiꞌi̱ chaꞌ cusuꞌ ni, sca ti quiyaꞌ sca yija̱ ndyaꞌa̱ sti joꞌó nu laca loo jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ judío neꞌ cuarto nu tacati tsa cuentya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ; ndyaꞌa̱ loꞌo nu cusuꞌ jiꞌi̱ tañi naꞌni nu cua ndyujuii ca ti nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ caca msta̱, chaꞌ cuityi̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱. Pana siꞌi tyu̱u̱ quiyaꞌ ndyaa Cristo ca slo ycuiꞌ Ndyosi nde cua̱.
25 O Grande Sacerdote entra, todos os anos, no Lugar Santíssimo , levando consigo sangue de um animal. Porém Cristo não entrou para se oferecer muitas vezes.
26 Si juaꞌa̱ ngua, ná tyiqueeꞌ cua tyu̱u̱ tsa quiyaꞌ cua ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Cristo lo crusi tya loꞌo ndyaꞌ chalyuu; pana siꞌi juaꞌa̱ ngua chaꞌ biꞌ, sca ti quiyaꞌ cua ya̱a̱ yu chalyuu nu ngua saꞌni xi loꞌo cua tye ti chalyuu cusuꞌ, chaꞌ cuityi̱ yu quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ lcaa ñati̱ loꞌo ngujuii yu lo crusi.
26 Se fosse assim, ele teria de sofrer muitas vezes desde a criação do mundo. Pelo contrário, uma vez por todas ele apareceu agora, quando os tempos estão chegando ao fim, para tirar os pecados por meio do sacrifício de si mesmo.
27 Cua ñaꞌa̱ ca na ndyijii na sca ti quiyaꞌ, loꞌo liꞌ nduꞌni cuayáꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna;
27 Cada pessoa tem de morrer uma vez só e depois ser julgada por Deus.
28 loꞌo juaꞌa̱ Cristo, sca ti quiyaꞌ ngujuii yu lo crusi, chaꞌ juaꞌa̱ ngüityi̱ yu quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ quiñaꞌa̱ tsa ñati̱. Tya ca̱a̱ Cristo chaca quiyaꞌ ca tiyaꞌ la; pana ngaꞌaa siꞌi chaꞌ cuityi̱ Ni quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ñati̱ ca̱a̱ Ni liꞌ, chaꞌ cua ndye nguaꞌni Ni cña biꞌ. Liꞌ cuaꞌni lyaá lyiji Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱ nu ntajatya tsa jiꞌi̱ Ni, ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ca̱a̱ Ni chaca quiyaꞌ.
28 Assim também Cristo foi oferecido uma só vez em sacrifício, para tirar os pecados de muitas pessoas. Depois ele aparecerá pela segunda vez, não para tirar pecados, mas para salvar as pessoas que estão esperando por ele.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.