Hebreus 12
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NTLH
1 Loꞌo juani, ¿ñiꞌya̱ cuaꞌni na lacua? Ndiꞌya̱ cuaꞌni na nde chalyuu: Ñiꞌya̱ si tya ndiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ biꞌ tsa tlyu ti loꞌo na, juaꞌa̱ cuaꞌni na, chaꞌ juaꞌa̱ tyiꞌu tsoꞌo tiꞌ na lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ tlyu nu nguaꞌni nguꞌ biꞌ tya saꞌni la, xquiꞌya chaꞌ jlya tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Nduꞌni chaꞌ xtyanu na lcaa chaꞌ nu ndacaꞌa jiꞌna chaꞌ ná xñi tsoꞌo na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús; xtyanu na lcaa chaꞌ cuxi nu tiji̱ꞌ tsa tiꞌ na jiꞌi̱, culochu̱ꞌ na chaꞌ biꞌ. Loꞌo liꞌ nguula tiꞌ tyiquee na cuaꞌni na chaꞌ tsoꞌo nde chalyuu, tsa lo cua tyempo nu tya ta ti Ni jiꞌna.
1 Assim nós temos essa grande multidão de testemunhas ao nosso redor. Portanto, deixemos de lado tudo o que nos atrapalha e o pecado que se agarra firmemente em nós e continuemos a correr, sem desanimar, a corrida marcada para nós.
2 Xcuiꞌ culacua tiꞌ na ñiꞌya̱ nguaꞌni Jesús; lcaa chaꞌ nu jlya tiꞌ na ni, Jesús laca su̱u̱ lcaa chaꞌ biꞌ; si juaꞌa̱, taca jlya tiꞌ na jiꞌi̱ Ni ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tye chalyuu. Nu ycuiꞌ Jesús ni, ná ngutaꞌa̱chu̱ꞌ yu jiꞌi̱ cña nu ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni yu, masi cua jlo tiꞌ yu chaꞌ cua cajaa ti yu lo crusi. Pana tiyaꞌ la liꞌ, nu loꞌo cua ntiji̱loo yu jiꞌi̱ nu cuxi, tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee yu liꞌ; biꞌ chaꞌ ná ngua tyujuꞌu tiꞌ yu tsiyaꞌ ti, masi nguxcubeꞌ nguꞌ jiꞌi̱ yu lo crusi. Loꞌo juani cua ndyaa tucua Jesús nde laꞌa tsuꞌ cui̱ su tlyu ca su ntucua ycuiꞌ Ndyosi Sti na.
2 Conservemos os nossos olhos fixos em Jesus, pois é por meio dele que a nossa fé começa, e é ele quem a aperfeiçoa. Ele não deixou que a cruz fizesse com que ele desistisse. Pelo contrário, por causa da alegria que lhe foi prometida, ele não se importou com a humilhação de morrer na cruz e agora está sentado do lado direito do trono de Deus.
3 Culacua tsoꞌo tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuxi nu ngua jiꞌi̱ Jesús tyempo biꞌ. Ndalo tsa tyiquee yu jiꞌi̱ chaꞌ cuxi biꞌ liꞌ, masi liyeꞌ tsa tiꞌ nguꞌ cuxi ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu. Biꞌ chaꞌ loꞌo cuꞌma̱ ni, ná ntsuꞌu chaꞌ ca ñuꞌu̱ tiꞌ ma̱ xquiꞌya Jesús, ná ntsuꞌu chaꞌ ca taja tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ Ni.
3 Pensem no sofrimento dele e como suportou com paciência o ódio dos pecadores. Assim, vocês, não desanimem, nem desistam.
4 Masi lye tsa nxu̱u̱ tyaꞌa ma̱ loꞌo lcaa chaꞌ cuxi, ni tsaca ma̱ bilya cujuii nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya Jesús.
4 Porque na luta contra o pecado vocês ainda não tiveram de combater até à morte.
5 Ná ngaꞌa̱ chaꞌ cjlyaa tiꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ, chaꞌ tsoꞌo tsa nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ma̱ ñiꞌya̱ si laca ma̱ sñiꞌ ycuiꞌ Ni. Ndiꞌya̱ nacui̱ Ni:
5 Será que vocês já esqueceram as palavras de encorajamento que Deus lhes disse, como se vocês fossem filhos dele? Pois ele disse: “Preste atenção, meu filho, quando o Senhor o castiga, e não se desanime quando ele o repreende.
6 Chaꞌ naꞌ laca̱ nu Xuꞌna ma̱, chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ cuꞌma̱, biꞌ chaꞌ xcubeꞌ naꞌ xi jiꞌi̱ ma̱, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi.
6 Pois o Senhor corrige quem ele ama e castiga quem ele aceita como filho.”
7 biꞌ chaꞌ talo ma̱ tyiqueeꞌ loꞌo chcubeꞌ ma̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti ma̱ lacua. Cua nchcubeꞌ ma̱ xi juani, biꞌ chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ laca ma̱ sñiꞌ ycuiꞌ Ni, si juaꞌa̱ nduꞌni ycuiꞌ Ni loꞌo ma̱. Lcaa ñati̱ nu ntsuꞌu sñiꞌ, ntsuꞌu quiyaꞌ ndyuꞌni tyaala jiꞌi̱ sñiꞌ; loꞌo ná ndaquiyaꞌ nu sube biꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ sti nguꞌ, nchcubeꞌ sti jiꞌi̱ sñiꞌ liꞌ. La cuiꞌ juaꞌa̱ nduꞌni Ni loꞌo na.
7 Suportem o sofrimento com paciência como se fosse um castigo dado por um pai, pois o sofrimento de vocês mostra que Deus os está tratando como seus filhos. Será que existe algum filho que nunca foi corrigido pelo pai?
8 Ngaꞌa̱ chaꞌ xcubeꞌ Ni jiꞌi̱ ma̱ ñiꞌya̱ nchcubeꞌ Ni jiꞌi̱ cua ñaꞌa̱ ca sñiꞌ Ni, chaꞌ taca ca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ chañi chaꞌ cua laca ma̱ sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi liꞌ; ná laca ma̱ sñiꞌ nu ngujui jiꞌi̱ ñati̱ nde calle ti.
8 Se vocês não são corrigidos como acontece com todos os filhos de Deus, então não são filhos de verdade, mas filhos ilegítimos.
9 Nde chalyuu nchcubeꞌ sti na jiꞌna, biꞌ chaꞌ ndaquiyaꞌ na jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ cusuꞌ jiꞌna loꞌo na. ¿Ha ná tsoꞌo si ta na chacuayáꞌ chaꞌ xcubeꞌ ycuiꞌ Ndyosi Sti na jiꞌna, chaꞌ tsoꞌo la tyiꞌi̱ tyiquee na nde loo la lacua?
9 No caso dos nossos pais humanos, eles nos corrigiam, e nós os respeitávamos. Então devemos obedecer muito mais ainda ao nosso Pai celestial e assim viveremos.
10 Cua laca ti tyempo nu nchcubeꞌ sti na jiꞌna nde chalyuu, tsa ñaꞌa̱ nu tsoꞌo cuentya jiꞌna nduꞌni nguꞌ, chaꞌ ca tsaꞌa̱ na ntiꞌ nguꞌ; la cuiꞌ ti chaꞌ ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ caca tsoꞌo jiꞌna, biꞌ chaꞌ nchcubeꞌ Ni jiꞌna juaꞌa̱. Nu loꞌo cati̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌna, liꞌ taca ca stuꞌba chaꞌ jiꞌna loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti na, nu ná ntsuꞌu chaꞌ cuxi jiꞌi̱ Ni tsiyaꞌ ti.
10 Os nossos pais humanos nos corrigiam durante pouco tempo, pois achavam que isso era certo; mas Deus nos corrige para o nosso próprio bem, para que participemos da sua santidade .
11 Ca xñiꞌi̱ tiꞌ na hora biꞌ loꞌo nchcubeꞌ na, siꞌi na chaa tiꞌ na liꞌ; pana tiyaꞌ la liꞌ taca cuaꞌni la na chaꞌ tsoꞌo, chaꞌ ti̱ ti taca tyiꞌi̱ tyiquee na nde chalyuu liꞌ, xquiꞌya chaꞌ cua ngusñi tsoꞌo la na chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu loꞌo cua nchcubeꞌ na.
11 Quando somos corrigidos, isso no momento nos parece motivo de tristeza e não de alegria. Porém, mais tarde, os que foram corrigidos recebem como recompensa uma vida correta e de paz.
12 Xaꞌ ta ma̱ juersa jiꞌi̱ tyucui ñaꞌa̱ ma̱ lacua, masi ngua cñaꞌ tsa ma̱; xaꞌ cuaꞌni chaꞌ nguula tiꞌ tyiquee ma̱, masi ngua taja tiꞌ ma̱ tsubiꞌ.
12 Portanto, levantem as suas mãos cansadas e fortaleçam os seus joelhos enfraquecidos.
13 Clyana la ma̱ tyucui̱i̱ liñi su tsaa ma̱, chaꞌ ná quiñuꞌu̱ la tyucui̱i̱ jiꞌi̱ xaꞌ la ñati̱ tyaꞌa ma̱ nu siyaꞌ la tyiquee nguꞌ; cuaꞌni ma̱ chaꞌ tyatí̱ la tiꞌ tyiquee ñati̱ biꞌ, chaꞌ siꞌi na caca ñuꞌu̱ la tiꞌ nguꞌ.
13 Andem por caminhos aplanados para que o pé aleijado não manque, mas seja curado.
14 Cuaꞌni cña tiꞌ ma̱ chaꞌ tsoꞌo ti tyiꞌi̱ ma̱ loꞌo lcaa ñati̱, cuaꞌni ma̱ chaꞌ caca lubii cresiya jiꞌi̱ ma̱; ni tsaca na, ná caca ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi si tya lyiji caca lubii cresiya jiꞌna.
14 Procurem ter paz com todos e se esforcem para viver uma vida completamente dedicada ao Senhor, pois sem isso ninguém o verá.
15 Cuiꞌya ma̱ cuentya chaꞌ ni tsaca nguꞌ tyaꞌa ma̱ ná xtyanu juaꞌa̱ ti lcaa chaꞌ tsoꞌo nu nduꞌni ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na. Loꞌo juaꞌa̱ cuiꞌya ma̱ cuentya chaꞌ ná cuaꞌni ñuꞌu̱ ma̱ jiꞌi̱ tyiquee xaꞌ la nguꞌ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús. Ñiꞌya̱ laca sca quixi̱ꞌ tyaala nu cuaꞌni ñuꞌu̱ jiꞌi̱ ñati̱ loꞌo coꞌo nguꞌ hitya biꞌ, juaꞌa̱ caca na jiꞌi̱ tyaꞌa na loꞌo ntsuꞌu sca chaꞌ cuxi jiꞌna.
15 Tomem cuidado para que ninguém abandone a graça de Deus. Cuidado, para que ninguém se torne como uma planta amarga que cresce e prejudica muita gente com o seu veneno.
16 Cuiꞌya ma̱ cuentya chaꞌ ni tsaca ma̱ ná caca ma̱ ñiꞌya̱ ngua jyoꞌo Esaú; nguaꞌni lyaꞌ tiꞌ yu biꞌ jiꞌi̱ ñati̱ jiꞌi̱ yu, loꞌo juaꞌa̱ ná ndube tiꞌ yu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Sñiꞌ clyo ngua yu, pana ndye ndyujuiꞌ yu lcaa chacuayáꞌ nu caja jiꞌi̱ yu nquichaꞌ, xquiꞌya chaꞌ ngua tiꞌ yu cacu yu masi sca ti caꞌña scuaa; nguñiloꞌo tyaꞌa ngula yu jiꞌi̱ yu liꞌ.
16 E tomem cuidado também para que ninguém se torne imoral ou perca o respeito pelas coisas sagradas, como Esaú, que, por causa de um prato de comida, vendeu os seus direitos de filho mais velho.
17 Cua jlo tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ ngua ca tiyaꞌ la: nu loꞌo ngua tiꞌ yu chaꞌ culacua̱ sti yu jiꞌi̱ yu, liꞌ ngaꞌaa ndaquiyaꞌ sti yu jiꞌi̱ chaꞌ nu nda yu loꞌo; ngaꞌaa ngujui ñiꞌya̱ nu tyaꞌa̱chu̱ꞌ yu jiꞌi̱ chaꞌ nu cua nguaꞌni yu, masi ngusiꞌya tsa yu loꞌo ngüijña yu chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ sti yu.
17 Como vocês sabem, depois ele quis receber a bênção do seu pai. Mas foi rejeitado porque não encontrou um modo de mudar o que havia feito, embora procurasse fazer isso até mesmo com lágrimas.
18 Loꞌo ndyuna ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi juani, ná ndyaca jiꞌi̱ ma̱ ñiꞌya̱ nu ngua jiꞌi̱ nguꞌ Israel nu ngua saꞌni la, nu loꞌo ngutu̱ nguꞌ biꞌ quiyaꞌ caꞌya Sinaí. Ná nchca tii ma̱ juani, ñiꞌya̱ nu ngua tiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌo lye tsa ndyaqui̱ siiꞌ caꞌya Sinaí biꞌ nu ngua liꞌ; talya tsa ñaꞌa̱ ngua liꞌ, ná ngua ñaꞌa̱ nguꞌ tsiyaꞌ ti, juaꞌa̱ lye tsa ngua cuiꞌi̱.
18 Vocês não foram como o povo de Israel. Vocês não chegaram perto de alguma coisa que se pode tocar, como o monte Sinai com o seu fogo destruidor, a escuridão e as trevas, a tempestade,
19 La cuiꞌ juaꞌa̱ ná ndyuna ma̱ loꞌo cui̱i̱ tsa nguañi ngulaꞌá cuiꞌchcua̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi liꞌ, nguañi nchcuiꞌ Ni loꞌo ñati̱ biꞌ liꞌ. Nu loꞌo ndyuna nguꞌ nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ, liꞌ lye tsa ngüijña nguꞌ jiꞌi̱ Ni, chaꞌ ngaꞌaa chcuiꞌ ycuiꞌ Ni loꞌo nguꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti.
19 o barulho de trombeta e o som de uma voz. Quando os israelitas ouviram a voz, pediram que ela não dissesse mais nada,
20 Ndyutsi̱i̱ tsa nguꞌ liꞌ, chaꞌ ngaꞌaa ndalo jyaca̱ nguꞌ cuna nguꞌ chaꞌ nu nda jyoꞌo Moisés loꞌo nguꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; ndiꞌya̱ nacui̱ Ni: “Ná ca̱a̱ ma̱ nde siiꞌ caꞌya re tsiyaꞌ ti; masi ca̱a̱ sca naꞌni jiꞌi̱ ma̱ nde siiꞌ caꞌya re, ngaꞌa̱ chaꞌ cujuii clya ma̱ jiꞌi̱ loꞌo quee”.
20 pois eles não podiam suportar a ordem que dizia: “Até um animal, se tocar o monte, deverá ser morto a pedradas.”
21 Lye tsa ñaꞌa̱ ngua chaꞌ biꞌ, hasta ycuiꞌ Moisés nacui̱ ndiꞌya̱: “Lye tsa nchcua̱ naꞌ chaꞌ ndyutsi̱i̱ naꞌ”.
21 O que estavam vendo era tão terrível, que Moisés disse: “Estou tremendo de medo!”
22 Pana ngaꞌaa siꞌi juaꞌa̱ ndyaca jiꞌi̱ ma̱ juani, chaꞌ chaca chalyuu tsaa ma̱ juani; la cuiꞌ ca su ntucua tyi ycuiꞌ Ndyosi ca nde cua̱, ndacua tsaa ma̱ juani. Ca biꞌ ndiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo tyu̱u̱ tsa mil tyaꞌa xca̱ jiꞌi̱ Ni. Tsoꞌo tsa ñaꞌa̱ ca biꞌ; ñiꞌya̱ si cua nscua chaca caꞌya Sión nde cua̱, ñiꞌya̱ si ca biꞌ ntucua chaca quichi̱ Jerusalén nu tsoꞌo la ñaꞌa̱, juaꞌa̱ laca biꞌ.
22 Pelo contrário, vocês chegaram ao monte Sião e à cidade do Deus vivo, a Jerusalém celestial com os seus milhares de anjos.
23 Loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu chaꞌ tsaa ma̱ slo lcaa tyaꞌa sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nu cua ndyaloꞌo Ni jiꞌi̱ ndejua tya saꞌni la, chaꞌ cua nscua xtañi jyoꞌo biꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nde cua̱. Tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee nguꞌ biꞌ ca su ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ. Na cua tsaa ti ma̱ la cuiꞌ slo ycuiꞌ Ndyosi nu nduꞌni cuayáꞌ jiꞌi̱ lcaa ñati̱, ca su ndiꞌi̱ lcaa ñati̱ jyoꞌo nu lubii cresiya jiꞌi̱ xquiꞌya Jesús, chaꞌ cua ndyaca cucui tyucui ñaꞌa̱ nguꞌ.
23 Vocês chegaram à reunião alegre dos filhos mais velhos de Deus, isto é, daqueles que têm o nome deles escrito no céu. Vocês chegaram até Deus, que é o juiz de todos, e chegaram também aos espíritos dos que são corretos e que foram aperfeiçoados.
24 Loꞌo juaꞌa̱ ca biꞌ ndiꞌi̱ Jesús, nu ngüiñi chaca chaꞌ nu tsoꞌo la jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni loꞌo na; tsoꞌo tsa ngua chaꞌ ndyalú tañi ycuiꞌ Jesús, chaꞌ xquiꞌya nu Jesús biꞌ ni, biꞌ chaꞌ cua nguti̱ chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌna. Pana nu loꞌo ndyalú tañi jyoꞌo Abel nu ngua saꞌni, liꞌ ntsuꞌu chaꞌ cajaa chaca yu nu cua ndyujuii jiꞌi̱ tyaꞌa; xcuiꞌ chaꞌ cuxi ndyuꞌu jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ liꞌ.
24 Vocês chegaram até Jesus, que fez a nova aliança e que borrifou o sangue que fala de coisas muito melhores do que o sangue de Abel.
25 Cuiꞌya ma̱ cuentya lacua, chaꞌ cuaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu cua nda Cristo loꞌo ma̱. Nguxcubeꞌ tsa ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna, nu loꞌo ná ntajaꞌa̱ nguꞌ cuaꞌa̱ jyaca̱ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ jyoꞌo Moisés loꞌo nguꞌ nde chalyuu chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; ná ngua xna nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. La cuiꞌ juaꞌa̱ tlyu la chaꞌ caca jiꞌna juani, si ná taquiyaꞌ na jiꞌi̱ Cristo nu ngutuꞌu ca slo ycuiꞌ Ndyosi ya̱a̱ nde lo yuu chalyuu, loꞌo juaꞌa̱ cua xaꞌ ndyaa tucua Ni ca slo ycuiꞌ Ndyosi chaca quiyaꞌ juani.
25 Portanto, tenham cuidado e não recusem ouvir aquele que fala. Aqueles que recusaram ouvir a pessoa que entregou a mensagem divina na terra não puderam escapar. Por isso muito menos escaparemos nós se rejeitarmos aquele que lá do céu nos fala.
26 Laja loꞌo nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱ saꞌni, la cuiꞌ hora biꞌ ngulacui̱ chalyuu; pana juani cua nchcuiꞌ Ni chaca quiyaꞌ ndiꞌya̱: “Chaca tya quiyaꞌ cuaꞌni naꞌ chaꞌ quiña lcaa lo yuu chalyuu, la cuiꞌ hora nu quiña lcaa chalyuu nu ntsuꞌu nde cua̱”, nacui̱ Ni.
26 Naquele tempo a voz de Deus fez com que a terra estremecesse, mas agora ele prometeu isto: “Mais uma vez farei com que trema não somente a terra, mas também o céu.”
27 Loꞌo nacui̱ Ni: “chaca tya quiyaꞌ”, juaꞌa̱ ca cuayáꞌ tiꞌ na chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ xquiña Ni tyucui ñaꞌa̱ lcaa chalyuu nu cua ngüiñá Ni, culotsuꞌ Ni jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ liꞌ. Tsa ñaꞌa̱ ti na nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ ti na nu tyanu liꞌ, xquiꞌya chaꞌ ná nchca clyiji na biꞌ tsiyaꞌ ti.
27 As palavras “mais uma vez” mostram bem que as coisas criadas serão abaladas e mudadas, para que as que não podem ser abaladas continuem como estão.
28 Loꞌo juaꞌa̱ ná taca chaꞌa̱ chalyuu cucui nu ngujui jiꞌna xquiꞌya Cristo, ná clyiji tsiyaꞌ ti biꞌ; biꞌ chaꞌ tsoꞌo tyuꞌu tyiquee na ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi lacua. Cuaꞌni chi̱ na loo ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ juaꞌa̱ ntiꞌ Ni chaꞌ cuaꞌni na; tyiꞌu tiꞌ na chaꞌ lcaa tsa̱ cuaꞌni tlyu na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, chaꞌ cube tsa tiꞌ na jiꞌi̱ Ni.
28 Por isso sejamos agradecidos, pois já recebemos um Reino que não pode ser abalado. Sejamos agradecidos e adoremos a Deus de um modo que o agrade, com respeito e temor .
29 La cuiꞌ Ndyosi nu nduꞌni tlyu na jiꞌi̱ Ni, chañi chaꞌ taca jiꞌi̱ Ni cuityi̱ Ni jiꞌna tsi tsiyaꞌ ca loꞌo sca quiiꞌ tlyu, si juaꞌa̱ ntiꞌ Ni.
29 Porque, na verdade, o nosso Deus é um fogo destruidor.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.