Gálatas 5
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NTLH
1 Cua nguaꞌni lyaá Cristo jiꞌna, chaꞌ taca tyiꞌi̱ tsoꞌo ti na chalyuu. Biꞌ chaꞌ ñaꞌa̱ ti tya tyiꞌi̱ tsoꞌo ti ma̱ chalyuu lacua; ngaꞌaa ta ma̱ tyempo chaꞌ caca loo xaꞌ ñati̱ jiꞌi̱ ma̱, ñiꞌya̱ si cua ngüiꞌya nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱ cña jiꞌi̱ nguꞌ.
1 Cristo nos libertou para que nós sejamos realmente livres. Por isso, continuem firmes como pessoas livres e não se tornem escravos novamente.
2 Cuaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱. Pablo laca naꞌ nu nda naꞌ chaꞌ re loꞌo ma̱. Ndiꞌya̱ nacui̱ naꞌ jiꞌi̱ ma̱: Ngaꞌaa caca xtyucua Cristo jiꞌi̱ ma̱ si ta ma̱ chacuayáꞌ chaꞌ siꞌyu nguꞌ quiji̱ ma̱ ñiꞌya̱ nu nduꞌni nguꞌ judío chaꞌ culacua̱ nguꞌ.
2 Prestem atenção! Eu, Paulo, afirmo que, se vocês deixarem que os circuncidem , então Cristo não tem nenhum valor para vocês.
3 Tya chcuiꞌ naꞌ chaꞌ biꞌ loꞌo ma̱ chaca quiyaꞌ: Loꞌo ngulacua̱ ma̱ ñiꞌya̱ si laca ma̱ sca nguꞌ judío, liꞌ ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni ma̱ lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ nu nscua lo quityi cusuꞌ cuentya jiꞌi̱ nguꞌ judío biꞌ.
3 Repito isto mais uma vez para qualquer homem que deixar que o circuncidem: esse homem é obrigado a obedecer a toda a lei .
4 Nu cuꞌma̱ nu jlya tsa tiꞌ ma̱ chaꞌ caca tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ ma̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi si nduꞌni tacati ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ cusuꞌ biꞌ, na cua ngulochu̱ꞌ ma̱ jiꞌi̱ Cristo; ngaꞌaa ndube tiꞌ ma̱ chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee ycuiꞌ Ndyosi ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ ma̱ si juaꞌa̱ nduꞌni ma̱.
4 Vocês que querem que Deus os aceite porque obedecem à lei estão separados de Cristo e não têm a graça de Deus.
5 Pana nu na ni, tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee na ndu̱ tiꞌ na chaꞌ cuaꞌni Ni chaꞌ ca tsoꞌo lijyi cresiya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, nu loꞌo tsaa na tsaa tyiꞌi̱ na loꞌo Ni. Biꞌ laca cña nu nduꞌni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni neꞌ cresiya jiꞌna, xquiꞌya chaꞌ ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Cristo.
5 Mas nós temos a esperança de que Deus nos aceitará, e é isso o que esperamos pelo poder do Espírito de Deus, que age por meio da nossa fé.
6 Loꞌo juaꞌa̱ si chañi chaꞌ stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jiꞌna loꞌo Jesucristo, liꞌ ná nduꞌni chaꞌ masi ngulacua̱ na, masi ná ngulacua̱ na. Sca ti chaꞌ ndulo tsa jiꞌna chaꞌ cuaꞌni na, chaꞌ xñi tsoꞌo la na chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni; loꞌo liꞌ caca cuaꞌni na chaꞌ tsoꞌo ti tyuꞌu tyiquee na ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ na.
6 Pois, quando estamos unidos com Cristo Jesus, não faz diferença nenhuma estar ou não estar circuncidado. O que importa é a fé que age por meio do amor.
7 Tsoꞌo tsa ndyuꞌni ma̱ nquichaꞌ. ¿Tilaca laca nu ndacu̱ꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ ngaꞌaa taquiyaꞌ la ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ liñi nu cua nda Cristo loꞌo ma̱?
7 Vocês estavam indo tão bem! Quem convenceu vocês a deixarem de seguir a verdade?
8 Ycuiꞌ Ndyosi ngusubi jiꞌi̱ ma̱ tya clyo, pana siꞌi ycuiꞌ Ni laca nu nguaꞌni chaꞌ nñiloꞌo nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ juani.
8 É claro que quem os convenceu não foi Deus, que os chamou .
9 Culacua xi tiꞌ ma̱ ni cña cuaꞌni xi ca ti scua̱ tiyeꞌ, nu loꞌo suꞌba nguꞌ jiꞌi̱ lo quiñaꞌa̱ catyá xlyá; la cuiꞌ juaꞌa̱ cña nu cuaꞌni chaꞌ cuxi nu nda nguꞌ biꞌ loꞌo ma̱.
9 Como dizem por aí: “Um pouco de fermento fermenta toda a massa.”
10 Cuentya jnaꞌ, ndyiꞌu tsa tiꞌ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya ycuiꞌ nu Xuꞌna na, chaꞌ jlya tiꞌ naꞌ chaꞌ stuꞌba ti ntsuꞌu tyiquee ma̱ loꞌo chaꞌ nu cua nchcuiꞌ ca naꞌ. Ná nduꞌni chaꞌ tilaca laca nu ndyaꞌa̱ nchcuiꞌ chaꞌ cuiñi loꞌo ma̱ chaꞌ xcutsi̱i̱ jiꞌi̱ ma̱, xcubeꞌ tsa ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ.
10 Mas eu ainda tenho confiança em vocês. A nossa união com o Senhor me dá a certeza de que vocês voltarão a pensar da maneira certa. E também tenho certeza de que o homem que está perturbando vocês, seja ele quem for, será castigado por Deus.
11 Cuꞌma̱ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Cristo, jlo tiꞌ ma̱ chaꞌ ngaꞌaa cuaꞌni lyaꞌ tiꞌ nguꞌ judío ꞌna si cachaꞌ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ culacua̱ ma̱ ñiꞌya̱ nduꞌni nguꞌ biꞌ; pana ñaꞌa̱ ti tiꞌí tiꞌ nguꞌ biꞌ jnaꞌ, xquiꞌya chaꞌ ná nda naꞌ chaꞌ biꞌ loꞌo ma̱, chaꞌ sca ti nchcuiꞌ naꞌ loꞌo cuꞌma̱ ñiꞌya̱ ndyuꞌu chaꞌ loꞌo ngujuii Jesús lo crusi.
11 Porém, irmãos, se é verdade que eu continuo a anunciar que a circuncisão é necessária, por que é que sou perseguido? Se eu anunciasse isso, então a minha pregação a respeito da cruz de Cristo não causaria dificuldade para ninguém.
12 Nu nguꞌ nu ndyaꞌa̱ ndatsaa jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ culacua̱ ma̱ cuentya jiꞌi̱ nguꞌ, tsoꞌo la masi tye cuañaꞌ ycuiꞌ ca nguꞌ siꞌyu nguꞌ, si juaꞌa̱ ntiꞌ nguꞌ.
12 E, quanto a esses homens que andam perturbando vocês, eu gostaria que se castrassem de uma vez!
13 Cua ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ caca tyiꞌi̱ tsoꞌo ti ma̱ chalyuu. Tsa biꞌ ti chaꞌ, tii ti tiꞌ ma̱ tyiꞌi̱ ma̱ chalyuu; ná clyana ma̱ chaꞌ cuxi nu cuaꞌni ma̱ laja loꞌo ndiꞌi̱ tsoꞌo ti ma̱, chaꞌ siꞌi na ndiꞌi̱ tsoꞌo ti na chaꞌ culiji na na nu ntsuꞌu jiꞌna juaꞌa̱ ti. Ntsuꞌu chaꞌ xtyucua na jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ na xquiꞌya chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee na ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ nguꞌ, biꞌ chaꞌ ndiꞌi̱ tsoꞌo ti na.
13 Porém vocês, irmãos, foram chamados para serem livres. Mas não deixem que essa liberdade se torne uma desculpa para permitir que a natureza humana domine vocês. Pelo contrário, que o amor faça com que vocês sirvam uns aos outros.
14 Liꞌ taca cuaꞌni na lcaa cña nu ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni na, si taquiyaꞌ na jiꞌi̱ sca ti chaꞌcña nu nchcuiꞌ ndiꞌya̱: “Ngaꞌa̱ chaꞌ tsoꞌo ti tyuꞌu tyiquee na ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ xaꞌ la ñati̱, ñiꞌya̱ nu tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee na ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ti na”.
14 Pois a lei inteira se resume em um mandamento só: “Ame os outros como você ama a você mesmo.”
15 Pana si xcuiꞌ chaꞌ cusu̱u̱ ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱, si xcuiꞌ na cuaꞌni ñuꞌu̱ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱ ntiꞌ ma̱, ná tyiqueeꞌ tye chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱ tsiyaꞌ ti. Ngaꞌa̱ chaꞌ cuiꞌya ma̱ cuentya chaꞌ ná cuaꞌni ma̱ juaꞌa̱.
15 Mas, se vocês agem como animais selvagens, ferindo e prejudicando uns aos outros, então cuidado para não acabarem se matando!
16 Ndiꞌya̱ chaꞌ ta naꞌ loꞌo ma̱: Ta ma̱ chacuayáꞌ chaꞌ caca Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱ ca su ndiꞌi̱ ma̱; liꞌ ngaꞌaa jña tiꞌ tyiquee ma̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱ cua ñaꞌa̱ ca chaꞌ cuxi nu ndiya tiꞌ ma̱, chaꞌ laca ma̱ ñati̱ chalyuu.
16 Quero dizer a vocês o seguinte: deixem que o Espírito de Deus dirija a vida de vocês e não obedeçam aos desejos da natureza humana.
17 Nu chaꞌ cuxi nu ndiya tiꞌ na ni, nxu̱u̱ tyaꞌa chaꞌ biꞌ loꞌo chaꞌ nu nda Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ tyanu neꞌ cresiya jiꞌna. Loꞌo juaꞌa̱ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi ni, biꞌ laca nu nxu̱u̱ tyaꞌa loꞌo chaꞌ cuxi nu ndiya tiꞌ na chaꞌ cuaꞌni na, chaꞌ laca na ñati̱ chalyuu. Ná stuꞌba chaꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti; biꞌ chaꞌ ngaꞌaa caca cuaꞌni ma̱ cua ñaꞌa̱ ca chaꞌ cuxi nu ndiya tiꞌ ma̱, nu nguaꞌni ma̱ cua tsubiꞌ la.
17 Porque o que a nossa natureza humana quer é contra o que o Espírito quer, e o que o Espírito quer é contra o que a natureza humana quer. Os dois são inimigos, e por isso vocês não podem fazer o que vocês querem.
18 Loꞌo taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nda Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ tyanu neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱, liꞌ ngaꞌaa siꞌi chaꞌ cusuꞌ nu nda ñati̱ ti nu caca loo jiꞌi̱ ma̱ liꞌ.
18 Porém, se é o Espírito de Deus que guia vocês, então vocês não estão debaixo da lei .
19 Ndiꞌya̱ laca chaꞌ cuxi nu ndiya tiꞌ ñati̱ chalyuu, si ná ta nguꞌ chacuayáꞌ chaꞌ caca Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ: xcuiꞌ na nñiloꞌo ti nguꞌ jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱, xcuiꞌ na nduꞌni subaꞌ nguꞌ loꞌo ñati̱, cuxi tsa nduꞌni nguꞌ loꞌo tyaꞌa ñati̱ nguꞌ;
19 As coisas que a natureza humana produz são bem-conhecidas. Elas são: a imoralidade sexual, a impureza, as ações indecentes,
20 juaꞌa̱ nduꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ lcui̱ joꞌó; juaꞌa̱ nduꞌni cuchaꞌa̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ nguꞌ, loꞌo juaꞌa̱ liyeꞌ tiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ nguꞌ, lye tsa nxu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ; juaꞌa̱ ndacui tsa tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ nguꞌ, chaꞌ xi ndaca tsa nchca ñasi̱ꞌ nguꞌ; ná ntajaꞌa̱ nguꞌ tsiyaꞌ ti tyaꞌa̱ tyiquee nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ nguꞌ, tsa cuꞌ ti ndyaꞌa̱ tyiquee nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca nguꞌ; juaꞌa̱ nclyana tsa nguꞌ chaꞌ cusu̱u̱ loꞌo tyaꞌa ñati̱ nguꞌ, ndatsaa nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ nguꞌ chaꞌ ná cuaꞌni stuꞌba chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo xaꞌ la tyaꞌa nguꞌ;
20 a adoração de ídolos, as feitiçarias, as inimizades, as brigas, as ciumeiras, os acessos de raiva, a ambição egoísta, a desunião, as divisões,
21 la cuiꞌ juaꞌa̱ xcuiꞌ na nxlyaá ti nguꞌ na nu ntsuꞌu jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ nguꞌ, ndujuii nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ; xcuiꞌ na cuꞌbi ti nguꞌ, loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu nguꞌ nu chcu̱ꞌ tsa ndacu, chaꞌ quiñaꞌa̱ tsa na ntiꞌ nguꞌ biꞌ cacu nguꞌ; loꞌo juaꞌa̱ tya ntsuꞌu xaꞌ la chaꞌ cuxi nu nduꞌni nguꞌ. Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo ma̱ juani ñiꞌya̱ nu ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ tya tsubiꞌ la, chaꞌ ná caca tyuꞌu chaꞌ jiꞌna loꞌo ycuiꞌ Ndyosi nu loꞌo caca ycuiꞌ Ni loo ca nde loo la, si tsa cuꞌ ti cuaꞌni na chaꞌ cuxi juaꞌa̱.
21 as invejas, as bebedeiras, as farras e outras coisas parecidas com essas. Repito o que já disse: os que fazem essas coisas não receberão o Reino de Deus .
22 Xaꞌ ñaꞌa̱ cña nduꞌni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi neꞌ cresiya jiꞌna: nduꞌni Ni chaꞌ tyuꞌu tyiquee na ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ na; juaꞌa̱ nduꞌni Ni chaꞌ chaa tiꞌ na cuentya jiꞌi̱ Ni, chaꞌ ti̱ ti tyiꞌi̱ tyiquee na, chaꞌ talo tyiquee na jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ na; juaꞌa̱ nduꞌni Ni chaꞌ ca tyaꞌna tiꞌ na ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ ñati̱, chaꞌ xcuiꞌ tsoꞌo ti cuaꞌni na loꞌo ñati̱, chaꞌ liñi ti cuaꞌni na loꞌo ñati̱;
22 Mas o Espírito de Deus produz o amor, a alegria, a paz, a paciência, a delicadeza, a bondade, a fidelidade,
23 juaꞌa̱ nduꞌni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na chaꞌ ná quiñaꞌa̱ chaꞌ ntsuꞌu tyiquee na cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ ca na, nduꞌni Ni chaꞌ taca jiꞌna cuaꞌa na jiꞌi̱ ycuiꞌ ca na liꞌ. Ngaꞌaa ntsuꞌu chaꞌ sta ycuiꞌ Ndyosi quiꞌya jiꞌna, si cuaꞌni na juaꞌa̱.
23 a humildade e o domínio próprio. E contra essas coisas não existe lei.
24 Cua ngujuii Cristo lo crusi chaꞌ cati̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌna; biꞌ chaꞌ cua nguaꞌni tye na jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌna tya tsubiꞌ la, lcaa na nu ndacui tiꞌ na jiꞌi̱ nquichaꞌ, nguaꞌni tye na jiꞌi̱ xquiꞌya chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ jiꞌna loꞌo ycuiꞌ Cristo. Loꞌo juaꞌa̱ lcaa chaꞌ nu tiji̱ꞌ tiꞌ na jiꞌi̱, cua nguxtyanu na jiꞌi̱ chaꞌ cuxi biꞌ juani.
24 As pessoas que pertencem a Cristo Jesus crucificaram a natureza humana delas, junto com todas as paixões e desejos dessa natureza.
25 Tya loꞌo ngusñi na chaꞌ biꞌ clyo, liꞌ ngujui chalyuu tsoꞌo jiꞌna xquiꞌya Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi. Juani tsoꞌo la si taquiyaꞌ na chaꞌ nu nda Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na chaꞌ tyanu neꞌ cresiya jiꞌna lcaa seꞌi̱ su ndiꞌi̱ na.
25 Que o Espírito de Deus, que nos deu a vida, controle também a nossa vida!
26 La cuiꞌ ti ná tsoꞌo si chcuiꞌ tyucuaa tiꞌ na loꞌo ñati̱, chaꞌ juaꞌa̱ caja quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ cusu̱u̱ jiꞌna loꞌo tyaꞌa ñati̱ na liꞌ, chaꞌ tyixi tyiquee na. Loꞌo juaꞌa̱ ná tsoꞌo si ñaꞌa̱ tiꞌí na jiꞌi̱ tyaꞌa na.
26 Nós não devemos ser orgulhosos, nem provocar ninguém, nem ter inveja uns dos outros.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Gálatas 5, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.