Gálatas 3
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs ACF
1 Na tonto tsa ma̱, cuꞌma̱ nguꞌ gálatas, chaꞌ nduna ma̱ chaꞌ nu nda nu nguꞌ cuiñi biꞌ; laca ma̱ ñiꞌya̱ si ntsuꞌu nu nguaꞌni cuchaꞌa̱ jiꞌi̱ ma̱. Biꞌ chaꞌ juani ngaꞌaa ntiꞌ ma̱ xñi la ma̱ chaꞌ liñi nu cua nda Cristo loꞌo na. Pana loꞌo nda ya chaꞌ jiꞌi̱ Cristo loꞌo ma̱ tya clyo, liꞌ nguluꞌu tsa ya jiꞌi̱ ma̱ ñiꞌya̱ ngua loꞌo ngujuii Jesucristo lo crusi xquiꞌya na; juaꞌa̱ nguluꞌu ya jiꞌi̱ ma̱ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ngua cuayáꞌ tsoꞌo tiꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ.
1 Ó insensatos gálatas! quem vos fascinou para não obedecerdes à verdade, a vós, perante os olhos de quem Jesus Cristo foi evidenciado, crucificado, entre vós?
2 Xacui̱ ma̱ chaꞌ ꞌna lacua: ¿Ha cua ndyanu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱ juani? ¿Ñiꞌya̱ ngua jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ ngujui Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ma̱ lacua? ¿Ha ngujui Xtyiꞌi Ni jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya chaꞌ cua nguaꞌni ma̱ cña nu nscua lo chaꞌ cusuꞌ biꞌ chaꞌ cuaꞌni ma̱? Siꞌi. Cua jlo tiꞌ ma̱ chaꞌ ngujui Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ ma̱ loꞌo ngusñi ma̱ chaꞌ liñi nu cua nda ya loꞌo ma̱, chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Cristo.
2 Só quisera saber isto de vós: recebestes o Espírito pelas obras da lei ou pela pregação da fé?
3 ¿Ni chaꞌ laca tonto tsa nclyacua tiꞌ ma̱ juani? Xquiꞌya cña nu ndyuꞌni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ma̱, biꞌ chaꞌ nguxana ca ti ma̱ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi nquichaꞌ; pana nu juani ni, xquiꞌya chaꞌ lye tsa cuaꞌni cña tiꞌ ycuiꞌ ca ma̱, juaꞌa̱ ntiꞌ ma̱ chaꞌ caca jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ma̱ quiñi tsoꞌo chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo ycuiꞌ Ni.
3 Sois vós tão insensatos que, tendo começado pelo Espírito, acabeis agora pela carne?
4 Masi nguaꞌni Ni quiñaꞌa̱ chaꞌ tlyu ca slo ma̱ tya tsubiꞌ la, ntsuꞌu quiyaꞌ nclyacua tiꞌ naꞌ chaꞌ ná ngua tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ ma̱ tsiyaꞌ ti, nu loꞌo ñaꞌa̱ naꞌ ñiꞌya̱ nu ndyuꞌni ma̱. Pana jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ ngua tsoꞌo la xi cresiya jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya chaꞌ tlyu biꞌ.
4 Será em vão que tenhais padecido tanto? Se é que isso também foi em vão.
5 Na cua nda ycuiꞌ Ndyosi Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni chaꞌ tyanu neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱, loꞌo xquiꞌya nu biꞌ cua ngujui ñiꞌya̱ caca tyu̱u̱ lo chaꞌ tlyu nu ndyuꞌni ycuiꞌ Ndyosi nde su ndiꞌi̱ cuꞌma̱. Loꞌo nduꞌni Ni juaꞌa̱, siꞌi xquiꞌya chaꞌ ndaquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ cusuꞌ biꞌ; pana nduꞌni Ni juaꞌa̱, xquiꞌya chaꞌ jlya tiꞌ ma̱ loꞌo ndyuna ma̱ chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ cña nu cua nguaꞌni Jesús cuentya jiꞌna.
5 Aquele, pois, que vos dá o Espírito, e que opera maravilhas entre vós, o faz pelas obras da lei, ou pela pregação da fé?
6 Nu jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ ya, nu Abraham biꞌ ni, cua jlya tsa tiꞌ nu cusuꞌ biꞌ lcaa chaꞌ nu cua nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo yu. Xquiꞌya chaꞌ cua jlya tiꞌ yu chaꞌ biꞌ, liꞌ ntucuá Ni chaꞌ jiꞌi̱ yu ñiꞌya̱ si ngua yu sca ñati̱ nu nduꞌni xcuiꞌ chaꞌ tsoꞌo.
6 Assim como Abraão creu em Deus, e isso lhe foi imputado como justiça.
7 Loꞌo juaꞌa̱ ngaꞌa̱ chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ Cristo, chañi chaꞌ laca ñati̱ biꞌ ñiꞌya laca nguꞌ judío, chaꞌ ndyuꞌni nguꞌ biꞌ la cuiꞌ ñiꞌya̱ nu nguaꞌni jyoꞌo Abraham, masi tyempo juani.
7 Sabei, pois, que os que são da fé são filhos de Abraão.
8 Cua nscua lo quityi cusuꞌ chaꞌ ndiꞌya̱ nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nu Abraham biꞌ nu ngua saꞌni: “Caca tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ lcaa ñati̱ nu ndiꞌi̱ xaꞌ tsuꞌ xquiꞌya nuꞌu̱”, nacui̱ Ni jiꞌi̱ Abraham. Ycuiꞌ Ndyosi laca nu cua nda chaꞌ biꞌ loꞌo jyoꞌo biꞌ yala la, chaꞌ juaꞌa̱ loꞌo cuꞌma̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ caca tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ ma̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nde loo la, nu loꞌo xñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni.
8 Ora, tendo a Escritura previsto que Deus havia de justificar pela fé os gentios, anunciou primeiro o evangelho a Abraão, dizendo: Todas as nações serão benditas em ti.
9 Tsoꞌo ti ntiꞌ Ni ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ Abraham nu ngua saꞌni, xquiꞌya chaꞌ ngusñi nu cusuꞌ biꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ Ni loꞌo yu; biꞌ chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ na chaꞌ tsoꞌo ntiꞌ Ni ñaꞌa̱ Ni jiꞌna, cua ñaꞌa̱ ca na nu xñi na chaꞌ jiꞌi̱ Cristo.
9 De sorte que os que são da fé são benditos com o crente Abraão.
10 Pana cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu tsa biꞌ ti cña ntiꞌ chaꞌ taquiyaꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cusuꞌ nu nguscua jyoꞌo Moisés, tyanu yabeꞌ hichu̱ꞌ ñati̱ biꞌ, chaꞌ ndiꞌya̱ nchcuiꞌ quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi: “Tyanu yabeꞌ hichu̱ꞌ lcaa ñati̱ si ná taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ lcaa ca chaꞌ nu nscua lo quityi biꞌ”.
10 Todos aqueles, pois, que são das obras da lei estão debaixo da maldição; porque está escrito: Maldito todo aquele que não permanecer em todas as coisas que estão escritas no livro da lei, para fazê-las.
11 Biꞌ chaꞌ caca jlo tiꞌ na chaꞌ ná nchca ca lubii cresiya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ndaquiyaꞌ ti na jiꞌi̱ cña nu nda chaꞌ cusuꞌ biꞌ, chaꞌ ná nchca tyiꞌu tiꞌ na lcaa ca chaꞌ biꞌ. Chaca chaꞌ nchcuiꞌ quityi biꞌ: “Caca tsoꞌo cresiya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi xquiꞌya chaꞌ ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni; liꞌ taca caja sca chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye tsiyaꞌ ti jiꞌna”.
11 E é evidente que pela lei ninguém será justificado diante de Deus, porque o justo viverá pela fé.
12 Pana loꞌo xcuiꞌ ndaquiyaꞌ na jiꞌi̱ chaꞌ cusuꞌ biꞌ, liꞌ ná ntsuꞌu sca chaꞌ jiꞌi̱ Cristo nu ngaꞌa̱ chaꞌ xñi na hasta ca neꞌ cresiya jiꞌna, chaꞌ ndiꞌya̱ nchcuiꞌ chaꞌ cusuꞌ biꞌ loꞌo na: “Sca ti si cuaꞌni na lcaa ca cña nu culo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna, caca tyiꞌi̱ tsoꞌo ti na chalyuu liꞌ”, nacui̱ quityi biꞌ.
12 Ora, a lei não é da fé; mas o homem, que fizer estas coisas, por elas viverá.
13 Cua ngulo Cristo jiꞌna jiꞌi̱ yabeꞌ nu ngusta ycuiꞌ Ndyosi hichu̱ꞌ na xquiꞌya chaꞌ ná ndaquiyaꞌ na jiꞌi̱ lcaa chaꞌ tsiyaꞌ ti nu nda Ni loꞌo na; yabeꞌ nu ntsuꞌu jiꞌna biꞌ cua ndyanu hichu̱ꞌ ycuiꞌ Jesús liꞌ. Ndiꞌya̱ nscua chaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi: “Si tlyu tsa yabeꞌ ntsuꞌu jiꞌi̱ sca ñati̱, ntsuꞌu chaꞌ cujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ ñaꞌa̱ luꞌú ti lo sca yaca ndu̱ chaꞌ cajaa yu”.
13 Cristo nos resgatou da maldição da lei, fazendo-se maldição por nós; porque está escrito: Maldito todo aquele que for pendurado no madeiro;
14 Juaꞌa̱ ngua chaꞌ loꞌo nguꞌ xaꞌ tsuꞌ caja chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ nguꞌ xquiꞌya Jesucristo, chaꞌ tsoꞌo nu cua ngüiñi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nu jyoꞌo Abraham biꞌ nu ngua saꞌni. Liꞌ caca jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ ñiꞌya̱ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo Abraham, chaꞌ caja Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ lcaa na nu loꞌo xñi na chaꞌ jiꞌi̱ Cristo.
14 Para que a bênção de Abraão chegasse aos gentios por Jesus Cristo, e para que pela fé nós recebamos a promessa do Espírito.
15 Cuꞌma̱ tyaꞌa ntsuꞌu chaꞌ jiꞌna loꞌo Cristo, ta naꞌ sca cui̱i̱ loꞌo ma̱ juani cuentya jiꞌi̱ sca ñati̱ nu ntiꞌ quiñi sca chaꞌ jiꞌi̱ yu loꞌo tyaꞌa yu. Clyo culo nguꞌ sca quityi. Loꞌo cua ndye ngua stuꞌba chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, liꞌ ngaꞌaa caca jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ tacu̱ꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ; ngaꞌaa caca xcutsaꞌa̱ la nguꞌ chaꞌ biꞌ.
15 Irmãos, como homem falo; se a aliança de um homem for confirmada, ninguém a anula nem a acrescenta.
16 Juaꞌa̱ nguaꞌni ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nu Abraham biꞌ; cua ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ Ni loꞌo jyoꞌo cusuꞌ biꞌ, juaꞌa̱ loꞌo sca ñati̱ nu tyuꞌu jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ biꞌ tyempo nde loo la. Ná nacui̱ quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ quiñi chaꞌ jiꞌi̱ Ni loꞌo tyu̱u̱ tyaꞌa ñati̱ biꞌ. “Na cua ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo sca ti ñati̱ nu tyuꞌu jiꞌi̱ Abraham nde loo la”, nacui̱ quityi. Loꞌo nu sca ti ñati̱ biꞌ ni, Cristo laca biꞌ.
16 Ora, as promessas foram feitas a Abraão e à sua descendência. Não diz: E às descendências, como falando de muitas, mas como de uma só: E à tua descendência, que é Cristo.
17 Ndiꞌya̱ chaꞌ ntiꞌ naꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱: Cua ngua stuꞌba chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo Abraham nu ngua liꞌ; cua ndyaꞌa jacua siyento ntucua calaa tyii yija̱ tya loꞌo cua ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni loꞌo nu cusuꞌ biꞌ, loꞌo liꞌ nda ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ loꞌo Moisés chaꞌ culo yu cña jiꞌi̱ nguꞌ cuentya jiꞌi̱ Ni. Biꞌ chaꞌ ná ngua jiꞌi̱ chaꞌ nu nda Moisés biꞌ tacu̱ꞌ lo chaꞌ nu cua ngüiñi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo Abraham nu ngua saꞌni la, chaꞌ ná taca cuaꞌa nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti.
17 Mas digo isto: Que tendo sido a aliança anteriormente confirmada por Deus em Cristo, a lei, que veio quatrocentos e trinta anos depois, não a invalida, de forma a abolir a promessa.
18 Si ntsuꞌu chaꞌ taquiyaꞌ na jiꞌi̱ lcaa cña nu ngulo Moisés jiꞌna, chaꞌ juaꞌa̱ clyaá na jiꞌi̱ nu cuxi, liꞌ ngaꞌaa ntiꞌ chaꞌ jlya tiꞌ na chaꞌ nu cua ngüiñi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na chaꞌ cuaꞌni lyaá Ni jiꞌna. Pana chaꞌ liñi laca chaꞌ cua ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni loꞌo Abraham, chaꞌ cuaꞌni Ni sca chaꞌ xlyaꞌbe loꞌo na nu loꞌo cuaꞌni lyaá Ni jiꞌna.
18 Porque, se a herança provém da lei, já não provém da promessa; mas Deus pela promessa a deu gratuitamente a Abraão.
19 ¿Ni chaꞌ laca ngulo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi̱ nu jyoꞌo Moisés biꞌ, chaꞌ nguscua yu cña biꞌ lo quityi cuentya jiꞌi̱ Ni lacua? Tiyaꞌ la ngua chaꞌ nda Ni chaꞌ biꞌ loꞌo Moisés, chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ na ñiꞌya̱ nu nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ laca scaa chaꞌ cuxi. Pana xti ti tyempo ndalo chaꞌ biꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ndyalaa Cristo, la cuiꞌ tyaꞌa ñati̱ jiꞌi̱ jyoꞌo Abraham; na cua nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ jiꞌi̱ nu Cristo biꞌ nu loꞌo cua ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni loꞌo jyoꞌo cusuꞌ Abraham biꞌ tya clyo. Nu loꞌo nda Ni chaꞌ biꞌ loꞌo nu jyoꞌo Moisés biꞌ ni, loꞌo xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni ndu̱ lo xlya caꞌya biꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ chcuiꞌ loꞌo nu cusuꞌ Moisés biꞌ. Claꞌbe la biꞌ ngutu̱ jyoꞌo Moisés biꞌ chaꞌ chcuiꞌ yu loꞌo ñati̱, chaꞌ tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ngua nu cusuꞌ biꞌ.
19 Logo, para que é a lei? Foi ordenada por causa das transgressões, até que viesse a posteridade a quem a promessa tinha sido feita; e foi posta pelos anjos na mão de um medianeiro.
20 Pana juani ná nduꞌni chaꞌ caja sca ñati̱ chalyuu nu caca tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ chcuiꞌ Ni loꞌo na. Cua ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ Ni loꞌo na nu ngua saꞌni si jlya tiꞌ na jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ, la cuiꞌ chaꞌ nu cua nguaꞌni Jesús cuentya jiꞌna juani.
20 Ora, o medianeiro não o é de um só, mas Deus é um.
21 Tsoꞌo si cuaꞌni na cña nu nscua lo quityi cusuꞌ chaꞌ cuaꞌni na lacua. Loꞌo juaꞌa̱ nduꞌni tsa chaꞌ xñi na lcaa chaꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱. Pana masi taquiyaꞌ na jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cusuꞌ biꞌ, ná taca caja chalyuu cucui biꞌ jiꞌna juaꞌa̱ ti; ná taca ca tsoꞌo cresiya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni xquiꞌya chaꞌ ndyuꞌni ti na lcaa cña nu nscua lo quityi cusuꞌ biꞌ chaꞌ cuaꞌni na; ná caca juaꞌa̱ tsiyaꞌ ti.
21 Logo, a lei é contra as promessas de Deus? De nenhuma sorte; porque, se fosse dada uma lei que pudesse vivificar, a justiça, na verdade, teria sido pela lei.
22 Cua nchcuiꞌ quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ nu cuxi laca loo la jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chalyuu, ñiꞌya̱ si na cua laca na preso jiꞌi̱. Si jlo tiꞌ na chaꞌ nu cuxi laca loo jiꞌna, liꞌ taca jiꞌi̱ Ni cuaꞌni lyaá Ni jiꞌna; ta Ni chalyuu cucui jiꞌna liꞌ, nu loꞌo xñi na chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Jesucristo. Biꞌ laca nu chaꞌ tsoꞌo nu cua ngüiñi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni loꞌo na.
22 Mas a Escritura encerrou tudo debaixo do pecado, para que a promessa pela fé em Jesus Cristo fosse dada aos crentes.
23 Loꞌo tya lyiji ca̱a̱ Jesucristo ni, tya lyiji caja ñiꞌya̱ jlya tsoꞌo tiꞌ na chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni; biꞌ chaꞌ ngua chaꞌ cusuꞌ biꞌ loo jiꞌna, ñaꞌa̱ cuayáꞌ caca jlya tsoꞌo tiꞌ na jiꞌi̱ Ni xquiꞌya Cristo.
23 Mas, antes que a fé viesse, estávamos guardados debaixo da lei, e encerrados para aquela fé que se havia de manifestar.
24 Laca chaꞌ cusuꞌ biꞌ loo jiꞌna ñiꞌya̱ ntiꞌ si laca na sca nu sube; nguluꞌu chaꞌ cusuꞌ biꞌ xi chaꞌ liñi jiꞌna ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ñaa ycuiꞌ Cristo. Pana juani cuaꞌni Cristo chaꞌ caca tsoꞌo cresiya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ñiꞌya̱ nu ntiꞌ ycuiꞌ Ni chaꞌ caca na nu loꞌo jlya tiꞌ na jiꞌi̱ nu Cristo biꞌ.
24 De maneira que a lei nos serviu de aio, para nos conduzir a Cristo, para que pela fé fôssemos justificados.
25 Loꞌo juani taca jlya tsoꞌo tiꞌ na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi xquiꞌya Jesucristo, ngaꞌaa siꞌi chaꞌ cusuꞌ nu laca loo jiꞌna.
25 Mas, depois que veio a fé, já não estamos debaixo de aio.
26 Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca lcaa cuꞌma̱ juani loꞌo ngusñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Jesucristo, xquiꞌya chaꞌ cua ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo Ni.
26 Porque todos sois filhos de Deus pela fé em Cristo Jesus.
27 Loꞌo ngua stuꞌba chaꞌ jiꞌna loꞌo Ni, liꞌ cua ntyucuatya nguꞌ jiꞌi̱ lcaa na chacuayáꞌ jiꞌi̱ Cristo, chaꞌ juaꞌa̱ cua ndyanu lcaa chaꞌ jiꞌi̱ Cristo neꞌ cresiya jiꞌna, ñiꞌya̱ ntiꞌ si cua laca chaꞌ biꞌ sca lateꞌ nu quixi̱i̱ chu̱ꞌ na.
27 Porque todos quantos fostes batizados em Cristo já vos revestistes de Cristo.
28 Nu loꞌo cua ngua stuꞌba chaꞌ jiꞌna loꞌo Jesucristo, la cuiꞌ tyempo biꞌ ngua stuꞌba chaꞌ jiꞌna loꞌo tyaꞌa ñati̱ na; biꞌ chaꞌ ngaꞌaa chcuiꞌ na chaꞌ nguꞌ judío laca ya, chaꞌ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ laca ma̱; ngaꞌaa chcuiꞌ na chaꞌ msu nu ngüiꞌya ñati̱ laca ma̱, chaꞌ ñati̱ nu ndiꞌi̱ tsoꞌo ti laca na; ngaꞌaa chcuiꞌ na chaꞌ quiꞌyu laca na, chaꞌ cunaꞌa̱ laca ma̱. Lcaa na, stuꞌba chaꞌ jiꞌna loꞌo tyaꞌa na juani.
28 Nisto não há judeu nem grego; não há servo nem livre; não há macho nem fêmea; porque todos vós sois um em Cristo Jesus.
29 Nu loꞌo ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Cristo, liꞌ la cuiꞌ juaꞌa̱ laca na ñati̱ nu ndyuꞌu jiꞌi̱ jyoꞌo Abraham, masi tiyaꞌ la ñaa na chalyuu. Su cua ndye, liꞌ tyanu chaꞌ jiꞌna, lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ nu cua ngüiñi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nu Abraham biꞌ cua saꞌni la chaꞌ tyacua jiꞌna.
29 E, se sois de Cristo, então sois descendência de Abraão, e herdeiros conforme a promessa.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Gálatas 3, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.