1 Timóteo 6

Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Lcaa ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo nu laca msu nu ngüiꞌya ñati̱ ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni chi̱ nguꞌ loo xuꞌna nguꞌ, masi tiꞌi̱ tsa cña nu nda xuꞌna jiꞌi̱. Liꞌ ná caca chcuiꞌ cuxi nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi xquiꞌya msu biꞌ, ni ná caca chcuiꞌ cuxi nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ jiꞌi̱ Jesucristo nu ncluꞌu na.
1 Aqueles que são escravos devem tratar o seu dono com todo o respeito, para que ninguém fale mal do nome de Deus e dos nossos ensinamentos.
2 Ñati̱ nu laca msu nu cua ngüiꞌya tyaꞌa ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo saꞌni la ni, ná tsoꞌo si cuaꞌni tyixi msu biꞌ loꞌo xuꞌna nguꞌ, chaꞌ stuꞌba ntsuꞌu tyiquee nguꞌ loꞌo Jesucristo; ntsuꞌu chaꞌ lye la cuaꞌni chi̱ msu biꞌ loo xuꞌna nguꞌ, tsoꞌo la cuaꞌni msu biꞌ cña jiꞌi̱ xuꞌna nguꞌ, chaꞌ nu tyaꞌa ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús laca nguꞌ juani, loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu tyiquee nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ. Stuꞌba ti ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesucristo, biꞌ chaꞌ culuꞌu nuꞌu̱ chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, loꞌo juaꞌa̱ culo nuꞌu̱ cña jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ lcaa lo chaꞌ nu nscua lo quityi re.
2 E os escravos que têm dono cristão não devem perder o respeito por ele por ser seu irmão na fé. Pelo contrário, devem trabalhar para ele melhor ainda, pois o dono, que recebe os seus serviços, é cristão e irmão amado. Ensine e recomende estas coisas:
3 Liñi tsa chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Jesucristo nu Xuꞌna na; cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu ncluꞌu xi xaꞌ la chaꞌ jiꞌi̱ ma̱, ná liñi ndyuꞌni nu ñati̱ biꞌ, ná ntajaꞌa̱ nguꞌ tsiyaꞌ ti taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ liñi biꞌ.
3 Se alguém ensina alguma doutrina diferente e não concorda com as verdadeiras palavras do nosso Senhor Jesus Cristo e com os ensinamentos da nossa religião,
4 Na ncluꞌu nguꞌ biꞌ xaꞌ la chaꞌ xquiꞌya chaꞌ ná jlo tiꞌ nguꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti, chaꞌ tyixi tsa tyiquee nguꞌ. Ná tsoꞌo tyiquee nguꞌ biꞌ, chaꞌ xcuiꞌ na ndiya tsa tiꞌ nguꞌ xu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ cuentya jiꞌi̱ scaa chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ; ná tsoꞌo cña nu nduꞌni nguꞌ biꞌ, chaꞌ juaꞌa̱ caca liyeꞌ tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ, loꞌo juaꞌa̱ xu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ biꞌ liꞌ, chaꞌ xcuiꞌ cuentyu chcuiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ, loꞌo juaꞌa̱ sta nguꞌ quiꞌya laja ti jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ liꞌ.
4 essa pessoa está cheia de orgulho e não sabe nada. Discutir e brigar a respeito de palavras é como uma doença nessas pessoas. E daí vêm invejas, brigas, insultos, desconfianças maldosas
5 Lye tsa nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ, xquiꞌya chaꞌ ná ngusñi tsoꞌo nguꞌ chaꞌ liñi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, juaꞌa̱ ngaꞌaa nclyacua tsoꞌo tiꞌ nguꞌ biꞌ; chaꞌ cuiñi ti nduꞌni tlyu nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ caja cñi jiꞌi̱ nguꞌ, ntiꞌ nguꞌ. Ná tyaꞌa̱ nuꞌu̱ stuꞌba ti loꞌo nguꞌ biꞌ.
5 e discussões sem fim, como costumam fazer as pessoas que perderam o juízo e não têm mais a verdade. Essa gente pensa que a religião é um meio de enriquecer.
6 Chañi chaꞌ ntsuꞌu xi chaꞌ tsoꞌo nu tyacua jiꞌna xquiꞌya ycuiꞌ Ndyosi, si cuaꞌni tlyu na jiꞌi̱ Ni tyucui tyiquee na; pana sca ti si nguaalaꞌ tiꞌ na loꞌo lcaa chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu jiꞌna nde chalyuu.
6 É claro que a religião é uma fonte de muita riqueza, mas só para a pessoa que se contenta com o que tem.
7 Ná sca na loꞌo jiꞌna nu loꞌo ngula na chalyuu, loꞌo juaꞌa̱ ná sca na tyaloꞌo na loꞌo cajaa na.
7 O que foi que trouxemos para o mundo? Nada! E o que é que vamos levar do mundo? Nada!
8 Cuayáꞌ jiꞌna nde chalyuu si ntsuꞌu na cacu na, si ntsuꞌu steꞌ na;
8 Portanto, se temos comida e roupas, fiquemos contentes com isso.
9 pana ntsuꞌu ñati̱ nu ntiꞌ tsa chaꞌ caca culiyaꞌ nguꞌ. Ná tsoꞌo chaꞌ biꞌ, chaꞌ liꞌ cuaꞌni cuayáꞌ nu xñaꞌa̱ jiꞌi̱ nguꞌ si caca tyuꞌu chaꞌ cuxi tyiquee nguꞌ; tye chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ, chcunaꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ.
9 Porém os que querem ficar ricos caem em pecado, ao serem tentados, e ficam presos na armadilha de muitos desejos tolos, que fazem mal e levam as pessoas a se afundarem na desgraça e na destruição.
10 Loꞌo ntsuꞌu tsa tyiquee ñati̱ jiꞌi̱ cñi, biꞌ laca su̱u̱ quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ cuxi. Ntsuꞌu ñati̱ nu tiji̱ꞌ tsa tiꞌ jiꞌi̱ cñi, biꞌ chaꞌ cua ngulochu̱ꞌ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nu Xuꞌna na, chaꞌ ngaꞌaa taquiyaꞌ nguꞌ biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Ni. Xñiꞌi̱ tsa tiꞌ ndiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ, chaꞌ nchcubeꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca nguꞌ.
10 Pois o amor ao dinheiro é uma fonte de todos os tipos de males. E algumas pessoas, por quererem tanto ter dinheiro, se desviaram da fé e encheram a sua vida de sofrimentos.
11 Loꞌo nuꞌu̱ Timoteo, ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca nuꞌu̱, biꞌ chaꞌ xtyanu nuꞌu̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuxi biꞌ; xcuiꞌ chaꞌ liñi cuaꞌni nuꞌu̱, cua ñaꞌa̱ ca lo chaꞌ tsoꞌo nu ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni na. Tya nxñi tsoꞌo nuꞌu̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, juaꞌa̱ cuaꞌni nuꞌu̱ chaꞌ tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee nuꞌu̱ ñaꞌa̱ nuꞌu̱ jiꞌi̱ lcaa ñati̱; talo nuꞌu̱ masi xcubeꞌ nguꞌ jinuꞌu̱, juaꞌa̱ cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ ñati̱.
11 Mas você, homem de Deus, fuja de tudo isso. Viva uma vida correta, de dedicação a Deus, de fé, de amor, de perseverança e de respeito pelos outros.
12 Tyucui tyiquee nuꞌu̱ cuaꞌni nuꞌu̱ cña jiꞌi̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na, xquiꞌya chaꞌ ngusñi tsoꞌo nuꞌu̱ chaꞌ jiꞌi̱ Ni. Cua jlo tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu jinuꞌu̱, chaꞌ ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jinuꞌu̱, loꞌo liꞌ cua nda nuꞌu̱ chaꞌ loꞌo tyu̱u̱ tyaꞌa ñati̱ ñiꞌya̱ ngua loꞌo ngusñi nuꞌu̱ chaꞌ jiꞌi̱ Jesucristo; siꞌi sca chaꞌ cuaana ti ngua biꞌ.
12 Corra a boa corrida da fé e ganhe a vida eterna. Pois foi para essa vida que Deus o chamou quando você deu o seu belo testemunho de fé na presença de muitas testemunhas .
13 Culo naꞌ cña jinuꞌu̱ juani chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu nduꞌni cuꞌú jiꞌi̱ lcaa na luꞌú nu ntsuꞌu chalyuu; la cuiꞌ juaꞌa̱ culo naꞌ cña jinuꞌu̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ Jesucristo nu tsoꞌo tsa nguxacui̱ chaꞌ jiꞌi̱ Poncio Pilato nu laca loo nu loꞌo ngua cuayáꞌ jiꞌi̱ Jesús. Ná ntsi̱i̱ yu nguxacui̱ yu chaꞌ cuentya jiꞌi̱ cña nu ndyaca jiꞌi̱ yu chaꞌ nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca yu.
13 Agora, diante de Deus, que dá vida a todas as criaturas, e diante de Cristo Jesus, que deu o seu belo testemunho de fé em frente de Pôncio Pilatos, eu ordeno a você o seguinte:
14 Culo naꞌ cña jinuꞌu̱ chaꞌ xcuiꞌ tsoꞌo ti cuaꞌni nuꞌu̱, chaꞌ cuaꞌni lyiji nuꞌu̱ lcaa chaꞌ nu nguscua naꞌ lo quityi re, loꞌo juaꞌa̱ ná ta nuꞌu̱ tyempo nu caja ñiꞌya̱ sta nguꞌ quiꞌya jinuꞌu̱. Na ntajatya na jiꞌi̱ Jesucristo nu Xuꞌna na ñaꞌa̱ cuayáꞌ tya̱a̱ Ni chaca quiyaꞌ,
14 Cumpra a sua missão com fidelidade, para que ninguém possa culpá-lo de nada, e continue assim até o dia em que o nosso Senhor Jesus Cristo aparecer.
15 chaꞌ tsa̱ nu ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ca̱a̱ Jesús, liꞌ tyuꞌu tucua Ni chaca quiyaꞌ. Nu ycuiꞌ Ndyosi ni, tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee Ni tyucui tyempo, loꞌo juaꞌa̱ ycuiꞌ Ni laca loo tsiyaꞌ ti; laca Ni rey nu tlyu la, nu Xuꞌna nu laca loo la.
15 Quando chegar o tempo certo, Deus fará com que isso aconteça, o mesmo Deus que é o bendito e único Rei, o Rei dos reis e o Senhor dos senhores,
16 Ná ntsuꞌu chaꞌ cajaa ycuiꞌ Ndyosi tsiyaꞌ ti, ná tye chaꞌ jiꞌi̱ Ni. Ndubi tsa ñaꞌa̱ xee ca su ntucua ycuiꞌ Ndyosi, ni ná ntsuꞌu ñati̱ nu caca tsaa ca slo Ni juaꞌa̱ ti xquiꞌya xee tlyu biꞌ. La cuiꞌ juaꞌa̱ ná ntsuꞌu ñati̱ nu cua naꞌa̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ ná nchca ñaꞌa̱ ñati̱ jiꞌi̱ Ni nde chalyuu. Biꞌ chaꞌ cuaꞌni chi̱ na loo ycuiꞌ Ndyosi lacua, chaꞌ laca Ni nu tlyu la. Juaꞌa̱ laca chaꞌ tuꞌni.
16 o único que é imortal . Ele vive na luz, e ninguém pode chegar perto dela. Ninguém nunca o viu, nem poderá ver. A ele pertencem a honra e o poder eterno! Amém !
17 Loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu chaꞌ culo nuꞌu̱ cña jiꞌi̱ nguꞌ culiyaꞌ tyaꞌa ngusñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, chaꞌ ná cuaꞌni tyucuaa tiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ. Ná tsoꞌo si xcuiꞌ culacua tsa tiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ cñi jiꞌi̱ nguꞌ; la cuiꞌ ti ná culacua tsa tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ yala ti ndye cñi jiꞌna. Tsoꞌo la si cube tiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu luꞌú ca, chaꞌ cua nda Ni lcaa lo na nu ntsuꞌu jiꞌna chaꞌ caca tsoꞌo tyiquee na nde chalyuu.
17 Aos que têm riquezas neste mundo ordene que não sejam orgulhosos e que não ponham a sua esperança nessas riquezas, pois elas não dão segurança nenhuma. Que eles ponham a sua esperança em Deus, que nos dá todas as coisas em grande quantidade, para o nosso prazer!
18 Culo nuꞌu̱ cña jiꞌi̱ nguꞌ culiyaꞌ biꞌ ndiꞌya̱: Xcuiꞌ chaꞌ tsoꞌo cuaꞌni nguꞌ; cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱, loꞌo juaꞌa̱ tyiꞌu tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi, chaꞌ ta nguꞌ na nu lyiji jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi biꞌ.
18 Mande que façam o bem, que sejam ricos em boas ações, que sejam generosos e estejam prontos para repartir com os outros aquilo que eles têm.
19 Juaꞌa̱ ti caca culiyaꞌ nguꞌ slo ycuiꞌ Ndyosi xquiꞌya chaꞌ tsoꞌo nu nguaꞌni nguꞌ ca nde, xquiꞌya chaꞌ ngusñi nguꞌ chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni. Ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ.
19 Desse modo eles juntarão para si mesmos um tesouro que será uma base firme para o futuro. E assim conseguirão receber a vida, a verdadeira vida.
20 Loꞌo nuꞌu̱ Timoteo, cuaꞌni tyacaꞌa nuꞌu̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu ntsuꞌu chaꞌ culuꞌu nuꞌu̱ jiꞌi̱ ñati̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Ná taquiyaꞌ nuꞌu̱ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu nchcuiꞌ nu nguꞌ cuiñi biꞌ. Jlo tsa tiꞌ ycuiꞌ ca nguꞌ, juaꞌa̱ ntiꞌ nu nguꞌ cuiñi biꞌ; pana ná nda nguꞌ biꞌ cuentya tsiyaꞌ ti ñiꞌya̱ laca sca chaꞌ liñi.
20 Timóteo, guarde bem aquilo que foi entregue aos seus cuidados. Evite os falatórios que ofendem a Deus e as discussões tolas a respeito daquilo que alguns, de modo errado, chamam de “conhecimento”.
21 Ntsuꞌu nguꞌ nu jlya tiꞌ chaꞌ cuiñi nu nchcuiꞌ nguꞌ cuiñi biꞌ, pana juani ngaꞌaa ndyaꞌa̱ stuꞌba nguꞌ biꞌ loꞌo nguꞌ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
21 Algumas pessoas, afirmando que tinham esse “conhecimento”, se desviaram do caminho da fé. Que a

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Timóteo 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.