1 Pedro 3
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs VC
1 Loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ nguꞌ cunaꞌa̱ ni, ntsuꞌu chaꞌ taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ clyoꞌo ma̱, chaꞌ nu quiꞌyu laca loo jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱, masi tya lyiji taquiyaꞌ nu quiꞌyu biꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni. Pana loꞌo ñaꞌa̱ nu nguꞌ quiꞌyu clyoꞌo ma̱ lcaa chaꞌ tsoꞌo nu nduꞌni ma̱, liꞌ xñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, masi bilya chcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ;
1 — ausente —
2 loꞌo ñaꞌa̱ clyoꞌo ma̱ chaꞌ nduna ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ nguꞌ loꞌo ma̱, chaꞌ lubii cresiya jiꞌi̱ ma̱, ná tyiqueeꞌ taquiyaꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ chaꞌ liñi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi liꞌ.
2 having witnessed your pure conversation {carried out} in fear;
3 Lcaa cuꞌma̱ nguꞌ cunaꞌa̱ ni, tsoꞌo si ñaꞌa̱si̱i̱ ma̱ jiꞌi̱ quicha̱ꞌ hique ma̱; pana ná ntiꞌ chaꞌ culiji quiñaꞌa̱ tsa hora jiꞌi̱ ma̱, ni ná ntiꞌ chaꞌ culiji quiñaꞌa̱ tsa cñi jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ cuaꞌni choꞌo ma̱ quicha̱ꞌ hique ma̱. Ná ntsuꞌu chaꞌ tyacui chcua̱ jyaca̱ ma̱ nu quiñaꞌa̱ tsa ntsuꞌu loo, ni ná ntsuꞌu chaꞌ cacuꞌ ma̱ lateꞌ nu quiñaꞌa̱ tsa ngaꞌa̱. Siꞌi na cacuꞌ nu cunaꞌa̱ nu cuaꞌni chaꞌ ndiya la tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱.
3 whose adorning let it not be that outward one of tressing of hair, and wearing gold, or putting on apparel;
4 Pana ycuiꞌ Ndyosi ndiya la tiꞌ jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ nu tsoꞌo tsa chaꞌ ntsuꞌu tyiquee nguꞌ; si ná liyeꞌ tiꞌ nguꞌ, si ná tyaala nguꞌ, biꞌ laca nguꞌ cunaꞌa̱ nu ndiya tiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱. Ñiꞌya̱ laca sca na nu tsoꞌo tsa ñaꞌa̱, nu quiñaꞌa̱ tsa ngaꞌa̱, juaꞌa̱ laca nguꞌ cunaꞌa̱ nu ná cuxi tyiquee tsiyaꞌ ti cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni.
4 but the hidden man of the heart, in the incorruptible {ornament} of a meek and quiet spirit, which in the sight of God is of great price.
5 Ná cuxi tyiquee tsiyaꞌ ti jyoꞌo maꞌ cusuꞌ nu ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi nu ngua cua saꞌni. Tsoꞌo tsa ñaꞌa̱ maꞌ cusuꞌ biꞌ, chaꞌ nguaꞌni tlyu maꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, loꞌo juaꞌa̱ ndaquiyaꞌ maꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ clyoꞌo maꞌ.
5 For thus also the holy women who have hoped in God heretofore adorned themselves, being subject to their own husbands;
6 Jyoꞌo maꞌ Sara nguaꞌni maꞌ juaꞌa̱, chaꞌ ndaquiyaꞌ maꞌ biꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo Abraham nu ngua clyoꞌo maꞌ; “xuꞌna naꞌ”, nacui̱ maꞌ biꞌ jiꞌi̱. Loꞌo cuꞌma̱ ni, ñiꞌya̱ si laca ma̱ sñiꞌ maꞌ Sara biꞌ, juaꞌa̱ laca cuꞌma̱ nguꞌ cunaꞌa̱ juani, si xcuiꞌ chaꞌ tsoꞌo nduꞌni ma̱. Ngaꞌaa ntsuꞌu chaꞌ cutsi̱i̱ ma̱, ngaꞌaa ntsuꞌu chaꞌ culacua tsa tiꞌ ma̱ liꞌ.
6 as Sarah obeyed Abraham, calling him lord; whose children ye have become, doing good, and not fearing with any kind of consternation.
7 Loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ nguꞌ quiꞌyu ni, tsoꞌo ti tyiꞌi̱ ma̱ loꞌo clyoꞌo ma̱, cuaꞌni tyacaꞌa ma̱ jiꞌi̱ clyoꞌo ma̱; masi xtyi la juersa ntsuꞌu jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱, pana stuꞌba ti laca tyucuaa ma̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ cua nda Ni chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ tyucuaa ma̱. Si cuaꞌni ma̱ tsoꞌo juaꞌa̱, tsoꞌo ti tyiꞌi̱ ma̱ toꞌ tyi ma̱; liꞌ ná caja sca chaꞌ cuxi nu cuaꞌa jiꞌi̱ ma̱, nu cuaꞌni chaꞌ ná chcuiꞌ ma̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi.
7 {Ye} husbands likewise, dwell with {them} according to knowledge, as with a weaker, {even} the female, vessel, giving {them} honour, as also fellow-heirs of {the} grace of life, that your prayers be not hindered.
8 Lcaa cuꞌma̱ ni, ngaꞌa̱ chaꞌ caca stuꞌba tyiquee ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱, chaꞌ tyaꞌa ngusñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Cristo laca ma̱; ngaꞌa̱ chaꞌ cube tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱, ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni tyacaꞌa ma̱ jiꞌi̱ lcaa tyaꞌa ma̱. Loꞌo juaꞌa̱ cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱, ná cuaꞌni liyeꞌ tiꞌ ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
8 — ausente —
9 Ná cuaꞌni cuxi ma̱ loꞌo tyaꞌa ñati̱ ma̱, masi nguaꞌni cuxi nguꞌ loꞌo ma̱; loꞌo juaꞌa̱ ná chcuiꞌ tyaala ma̱ loꞌo tyaꞌa̱ ñati̱ ma̱, masi tyaala tsa nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo ma̱. Na cua ngusubi ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ xtyucua Ni jiꞌi̱ cuꞌma̱, biꞌ chaꞌ tsoꞌo la si chcuiꞌ ma̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ xtyucua Ni jiꞌi̱ nguꞌ tyaala biꞌ.
9 not rendering evil for evil, or railing for railing; but on the contrary, blessing {others}, because ye have been called to this, that ye should inherit blessing.
10 Ndiꞌya̱ nscua chaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi:
10 For he that will love life and see good days, let him cause his tongue to cease from evil and his lips that they speak no guile.
11 Ntsuꞌu chaꞌ tyaatsuꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ ngaꞌaa cuaꞌni nguꞌ chaꞌ cuxi biꞌ.
11 And let him avoid evil, and do good; let him seek peace and pursue it;
12 Tsoꞌo la si juaꞌa̱ cuaꞌni nguꞌ; cuaꞌni tyacaꞌa ycuiꞌ nu Xuꞌna na jiꞌi̱ nu ñati̱ nu tsoꞌo tyiquee biꞌ liꞌ,
12 because {the} eyes of {the} Lord {are} on {the} righteous, and his ears towards their supplications; but {the} face of {the} Lord {is} against them that do evil.
13 Ná ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni cuxi nguꞌ loꞌo ma̱, si xcuiꞌ chaꞌ tsoꞌo ti cuaꞌni ma̱.
13 And who shall injure you if ye have become imitators of that which {is} good?
14 Pana si ntsuꞌu quiyaꞌ nu cuaꞌni lyaꞌ tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya sca chaꞌ tsoꞌo nu ndyuꞌni ma̱, tsoꞌo la si ná caca xñiꞌi̱ tiꞌ tyiquee ma̱ liꞌ; ná cube tiꞌ ma̱, ná cutsi̱i̱ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
14 E até sereis felizes, se padecerdes alguma coisa por causa da justiça!
15 Tyucui tyiquee ma̱ cuaꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱ Cristo, chaꞌ chañi chaꞌ laca Ni nu Xuꞌna na. Loꞌo juaꞌa̱ culacua xi tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ caca xacui̱ ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo xcuane nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ ndiꞌya̱: ¿Ni chaꞌ laca ndu̱ tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ nu Cristo biꞌ? Tsoꞌo ti xacui̱ ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, ná cuaꞌni tyixi ma̱ loꞌo nguꞌ biꞌ.
15 Portanto, não temais as suas ameaças e não vos turbeis. Antes santificai em vossos corações Cristo, o Senhor. Estai sempre prontos a responder para vossa defesa a todo aquele que vos pedir a razão de vossa esperança, mas fazei-o com suavidade e respeito.
16 Xcuiꞌ chaꞌ tsoꞌo cuaꞌni ma̱ loꞌo nguꞌ lacua, chaꞌ taca tyanu lubii cresiya jiꞌi̱ ma̱; liꞌ caca tyujuꞌu tiꞌ nu nguꞌ cuiñi biꞌ, nguꞌ nu nchcuiꞌ cuentyu jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya chaꞌ tsoꞌo nu ndyuꞌni ma̱ cuentya jiꞌi̱ Cristo.
16 Tende uma consciência reta a fim de que, mesmo naquilo em que dizem mal de vós, sejam confundidos os que desacreditam o vosso santo procedimento em Cristo.
17 Si ntsuꞌu chaꞌ chcubeꞌ na, tsoꞌo la xcubeꞌ nguꞌ jiꞌna xquiꞌya sca chaꞌ tsoꞌo nu ndyuꞌni na, si ta ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ jiꞌi̱ nguꞌ; pana si nguaꞌni na sca chaꞌ cuxi, liñi tsa ndyuꞌu chaꞌ si xcubeꞌ nguꞌ jiꞌna liꞌ.
17 Aliás, é melhor padecer, se Deus assim o quiser, por fazer o bem do que por fazer o mal.
18 Ycuiꞌ Cristo ngujuii xquiꞌya quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌna, masi lubii tsiyaꞌ ti cresiya jiꞌi̱ yu; nchcubeꞌ yu cuentya jiꞌna, chaꞌ cuxi tsa tyiquee na. Loꞌo juani taca tyalaa na slo ycuiꞌ Ndyosi xquiꞌya nu Cristo biꞌ. Sca ti quiyaꞌ ngua chaꞌ tiꞌí biꞌ jiꞌi̱ Cristo, ndye cña jiꞌi̱ yu nde loyuu chalyuu liꞌ. Ndyujuii nguꞌ jiꞌi̱ nu ñati̱ nu naa Jesucristo biꞌ, pana nguaꞌni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ndyuꞌú yu chaca quiyaꞌ.
18 Pois também Cristo morreu uma vez pelos nossos pecados - o Justo pelos injustos - para nos conduzir a Deus. Padeceu a morte em sua carne, mas foi vivificado quanto ao espírito.
19 Xtyiꞌi ycuiꞌ Cristo ngua nu ndyaa neꞌ niꞌi̱ chcua̱ su ntsuꞌu nguꞌ jyoꞌo ca bilyaa, chaꞌ chcuiꞌ Ni loꞌo nguꞌ jyoꞌo biꞌ.
19 É neste mesmo espírito que ele foi pregar aos espíritos que eram detidos no cárcere, àqueles que outrora, nos dias de Noé, tinham sido rebeldes,
20 Ná ntajaꞌa̱ nguꞌ, ná ndaquiyaꞌ nguꞌ jyoꞌo biꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cua saꞌni la loꞌo ngutiꞌi̱ nguꞌ chalyuu. Ntsuꞌu xi nguꞌ jyoꞌo biꞌ nu ngutiꞌi̱ tyempo loꞌo ngüiñá jyoꞌo Noé yaca niꞌi̱ biꞌ. Ngujuatya ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, ngua tiꞌ Ni chaꞌ taquiyaꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Ni, loꞌo ná ntajaꞌa̱ nguꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti; biꞌ chaꞌ snuꞌ tyaꞌa ti ñati̱ ngulaá neꞌ yaca niꞌi̱ biꞌ loꞌo nguaꞌya tyo clyaa tyempo biꞌ.
20 quando Deus aguardava com paciência, enquanto se edificava a arca, na qual poucas pessoas, isto é, apenas oito se salvaram através da água.
21 Ñiꞌya̱ nu nguaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ nguꞌ nu ngutaꞌa̱ neꞌ yaca niꞌi̱ biꞌ lo hitya nu ngua saꞌni la, chaꞌ ndaquiyaꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ Ni; juaꞌa̱ clyaá ma̱ juani, chaꞌ cua ndaquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ Ni. Cua ndyaa ma̱ lo hitya chaꞌ tyucuatya ma̱ liꞌ. Siꞌi na caata ti na chcu laca chaꞌ biꞌ, siꞌi chaꞌ cuuꞌ cuañaꞌ na, biꞌ chaꞌ tyucuatya na liꞌ; ndiꞌya̱ laca chaꞌ: na cua ndijña na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni lubii Ni jiꞌi̱ cresiya jiꞌna xquiꞌya chaꞌ cua ndyuꞌú Jesucristo chaca quiyaꞌ, biꞌ chaꞌ ntyucuatya na.
21 Esta água prefigurava o batismo de agora, que vos salva também a vós, não pela purificação das impurezas do corpo, mas pela que consiste em pedir a Deus uma consciência boa, pela ressurreição de Jesus Cristo.
22 Na cua ndyaa Jesucristo nde cua̱, loꞌo juani ndiꞌi̱ yu laꞌa tsuꞌ cui̱ ca su ntucua ycuiꞌ Ndyosi. Nu Jesucristo biꞌ ni, laca yu loo jiꞌi̱ lcaa xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, jiꞌi̱ lcaa nguꞌ nu laca cña, jiꞌi̱ lcaa cuiꞌi̱ tsoꞌo nu nchca xi jiꞌi̱; laca yu loo tsiyaꞌ ti.
22 Esse Jesus Cristo, tendo subido ao céu, está assentado à direita de Deus, depois de ter recebido a submissão dos anjos, dos principados e das potestades.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Pedro 3, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.