Mateus 19
Tataltepec Chatino NT (CTA_WBT) vs NVT
1 Loꞌo ndye nchcuiꞌ Jesús chaꞌ biꞌ loꞌo nguꞌ, liꞌ nduꞌu yu loyuu su cuentya Galilea biꞌ, ndyaa yu nde loyuu su cuentya Judea. Nteje tacui Jesús staꞌa̱ Jordán,
1 Quando Jesus terminou de dizer essas coisas, deixou a Galileia e foi para a região da Judeia, a leste do rio Jordão.
2 loꞌo quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ ndyaꞌa̱ lcaꞌa̱ jiꞌi̱ yu chaꞌ cuaꞌni yu joꞌo jiꞌi̱ lcaa nu quicha nu lijya̱ loꞌo nguꞌ biꞌ; nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ quicha biꞌ, ngua tsoꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ.
2 Grandes multidões o seguiram, e ele curou os enfermos.
3 Laja liꞌ lijya̱ xi nguꞌ fariseo slo Jesús chaꞌ chcuiꞌ cuayáꞌ nguꞌ loꞌo yu si caca tyiji̱loo nguꞌ jiꞌi̱ yu, ngua tiꞌ nguꞌ. ―¿Ha ntsuꞌu chacuayáꞌ cuentya jiꞌna chaꞌ xtyanu sca ñati̱ jiꞌi̱ clyoꞌo yu tsiyaꞌ ti, si ngaꞌaa ntiꞌ yu jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús.
3 Alguns fariseus apareceram e tentaram apanhar Jesus numa armadilha, perguntando: “Deve-se permitir que um homem se divorcie de sua mulher por qualquer motivo?”.
4 ―¿Ha bilya chcuiꞌ ma̱ lo quityi chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. “Clyo ngüiñá Ni jiꞌi̱ ñati̱, sca nu quiꞌyu loꞌo sca nu cunaꞌa̱”, juaꞌa̱ nscua lo quityi biꞌ.
4 “Vocês não leram as Escrituras?”, respondeu Jesus. “Elas registram que, desde o princípio, o Criador ‘os fez homem e mulher’
5 Loꞌo juaꞌa̱ ndiꞌya̱ nacui̱ Ni: “Biꞌ chaꞌ tyuꞌutsuꞌ sca nu quiꞌyu slo sti yu, slo xtyaꞌa̱ yu, chaꞌ caja clyoꞌo loꞌo sca nu cunaꞌa̱, chaꞌ caca nguꞌ sca ti xtañi tyucuaa nguꞌ”.
5 e disse: ‘Por isso o homem deixa pai e mãe e se une à sua mulher, e os dois se tornam um só’.
6 Ngaꞌaa siꞌi tucua tyaꞌa ñati̱ laca nguꞌ, cua laca jiꞌi̱ nguꞌ ñiꞌya̱ si laca nguꞌ sca ti ñati̱. Biꞌ chaꞌ ná tsoꞌo xtyanu nguꞌ jiꞌi̱ clyoꞌo nguꞌ, chaꞌ cua nda ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ clyoꞌo jiꞌi̱ nguꞌ.
6 Uma vez que já não são dois, mas um só, que ninguém separe o que Deus uniu.”
7 Liꞌ nguxacui̱ nguꞌ biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús: ―¿Ni chaꞌ laca ngulo jyoꞌo Moisés cña jiꞌna lacua? Chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ sca nu quiꞌyu, nacui̱ jyoꞌo cusuꞌ biꞌ, si culo yu sca quityi chaꞌ xtyanu yu jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ nu laca clyoꞌo yu.
7 Eles perguntaram: “Então por que Moisés disse na lei que o homem poderia dar à esposa um certificado de divórcio e mandá-la embora?”.
8 Xaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ: ―Ná ndaquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tsiyaꞌ ti, biꞌ chaꞌ nda jyoꞌo Moisés chacuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ xtyanu ma̱ jiꞌi̱ clyoꞌo ma̱ loꞌo sca quityi ti ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Pana siꞌi juaꞌa̱ ngua tiꞌ ycuiꞌ Ni tya loꞌo ngüiñá Ni chalyuu.
8 Jesus respondeu: “Moisés permitiu o divórcio apenas como concessão, pois o coração de vocês é duro, mas não era esse o propósito original.
9 Cuentya jnaꞌ ni, ta naꞌ sca cui̱i̱ loꞌo ma̱ juani: Si ntsuꞌu sca ñati̱ nu nguxtyanu jiꞌi̱ clyoꞌo chaꞌ caja clyoꞌo loꞌo xaꞌ nu cunaꞌa̱, nguaꞌni tyucuaa tiꞌ yu loꞌo nu cunaꞌa̱ clyoꞌo yu. Sca ti si clyoꞌo yu nguaꞌni subaꞌ loꞌo xaꞌ nu quiꞌyu, liñi chaꞌ xtyanu yu jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ liꞌ. La cuiꞌ juaꞌa̱, nu cunaꞌa̱ nu cua nguxtyanu clyoꞌo jiꞌi̱ biꞌ, si xaꞌ caja clyoꞌo loꞌo chaca ñati̱, chaꞌ subaꞌ cuaꞌni nguꞌ biꞌ liꞌ.
9 E eu lhes digo o seguinte: quem se divorciar de sua esposa, o que só poderá fazer em caso de imoralidade, e se casar com outra, cometerá adultério”.
10 Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ loꞌo Jesús: ―Tsoꞌo la si ná caja clyoꞌo na tsiyaꞌ ti, si juaꞌa̱ laca chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ quiꞌyu loꞌo clyoꞌo nguꞌ ―nacui̱ nguꞌ.
10 Os discípulos de Jesus disseram: “Se essa é a condição do homem em relação à sua mulher, é melhor não casar!”.
11 ―Ntsuꞌu tsa nguꞌ quiꞌyu nu ná talo nguꞌ chaꞌ ntucua nguꞌ ycuiꞌ ti nguꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ liꞌ―. Sca ti si culo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi̱ sca ñati̱ chaꞌ ná caja clyoꞌo, liꞌ talo yu chaꞌ ná calaꞌ jiꞌi̱ sca nu cunaꞌa̱ tsiyaꞌ ti, si xtyucua ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ yu biꞌ.
11 “Nem todos têm como aceitar esse ensino”, disse Jesus. “Só aqueles que recebem a ajuda de Deus.
12 Ntsuꞌu tyu̱u̱ lo chaꞌ nu nduꞌni chaꞌ ná nchca caja clyoꞌo sca nu quiꞌyu: ntsuꞌu nguꞌ nu quicha nguꞌ tya loꞌo ngula nguꞌ; loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu xi nguꞌ nu quicha nguꞌ xquiꞌya chaꞌ nguaꞌni ñuꞌu̱ ñati̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ; loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu xi nguꞌ nu cua ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ cña jiꞌi̱ Ni, biꞌ chaꞌ tsoꞌo la masi ná caja clyoꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ, ntiꞌ nguꞌ, chaꞌ sca ti ycuiꞌ Ndyosi caca loo jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ, ntiꞌ nguꞌ. Nu quiꞌyu biꞌ ni, ycuiꞌ yu nda yu cuentya si caca jiꞌi̱ yu tyiꞌi̱ yu ycuiꞌ ti yu; tsoꞌo si talo yu biꞌ tyiꞌi̱ yu ycuiꞌ ti yu lacua.
12 Alguns nascem eunucos, alguns foram feitos eunucos por outros e alguns a si mesmos se fazem eunucos por causa do reino dos céus. Quem puder, que aceite isso.”
13 Loꞌo liꞌ ngua sca quiyaꞌ ñaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ tyu̱u̱ tyaꞌa nu sube ca su ngaꞌa̱ Jesús. Ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ sta yaꞌ ycuiꞌ Jesús hique nu sube biꞌ, chaꞌ chcuiꞌ yu loꞌo ycuiꞌ Ndyosi cuentya jiꞌi̱ nu sube biꞌ. Liꞌ nguaꞌni tyaala nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ,
13 Certo dia, trouxeram crianças para que Jesus pusesse as mãos sobre elas e orasse em seu favor, mas os discípulos repreendiam aqueles que as traziam.
14 pana hora ti nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ liꞌ: ―Ta ma̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ nu sube chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ slo naꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. Ná cuaꞌa ma̱ jiꞌi̱ nu sube biꞌ. Ñiꞌya̱ laca loꞌo jlya tiꞌ nu sube jiꞌi̱ sti nguꞌ, la cuiꞌ juaꞌa̱ ntsuꞌu chaꞌ jlya tiꞌ ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu loꞌo caca Ni loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ.
14 Jesus, porém, disse: “Deixem que as crianças venham a mim. Não as impeçam, pois o reino dos céus pertence aos que são como elas”.
15 Liꞌ ngusta yaꞌ Jesús hique nu sube biꞌ. Loꞌo liꞌ nduꞌu Jesús ndyaa.
15 Então, antes de ir embora, pôs as mãos sobre a cabeça delas e as abençoou.
16 Ca tiyaꞌ la liꞌ ñaa sca nu quiꞌyu cuañiꞌ slo Jesús. ―Mstru, tsoꞌo tsa nduꞌni nuꞌu̱ ―nacui̱ yu jiꞌi̱ Jesús―. Cuaꞌni nuꞌu̱ chaꞌ tsoꞌo cachaꞌ nuꞌu̱ jnaꞌ: ¿Na laca nu tsoꞌo cuaꞌni naꞌ chaꞌ caja chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye ꞌna? ―nacui̱ yu.
16 Um homem veio a Jesus com a seguinte pergunta: “Mestre, que boas ações devo fazer para obter a vida eterna?”.
17 Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo yu: ―¿Ni chaꞌ nchcuiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ tsoꞌo tsa nduꞌni naꞌ? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ yu biꞌ―. Sca ti ycuiꞌ Ndyosi laca nu chañi chaꞌ tsoꞌo laca Ni. Pana taquiyaꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ lcaa cña nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ma̱, si ntiꞌ nuꞌu̱ caja chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jinuꞌu̱.
17 “Por que você me pergunta sobre o que é bom?”, perguntou Jesus. “Há somente um que é bom. Se você deseja entrar na vida eterna, guarde os mandamentos.”
18 ―¿Ñiꞌya̱ nu laca cña biꞌ ntiꞌ nuꞌu̱? ―nacui̱ yu cuañiꞌ biꞌ jiꞌi̱. Liꞌ nguluꞌu Jesús xi chaꞌ jiꞌi̱ yu biꞌ: ―Ná cujuii ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱. Ná cuaꞌni ma̱ chaꞌ subaꞌ loꞌo clyoꞌo xaꞌ ñati̱, ni ná cuaana ma̱ chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱. Ná chcuiꞌ ma̱ cuentyu jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱.
18 “Quais?”, perguntou o homem. Jesus respondeu: “Não mate. Não cometa adultério. Não roube. Não dê falso testemunho.
19 Loꞌo juaꞌa̱ cuaꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱ sti ma̱, jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ ma̱. Cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱, ñiꞌya̱ laca si nduꞌni tyaꞌna tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ti ma̱.
19 Honre seu pai e sua mãe. Ame o seu próximo como a si mesmo”.
20 Liꞌ nguxacui̱ yu biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús: ―Tya loꞌo cuañiꞌ naꞌ ndaquiyaꞌ naꞌ jiꞌi̱ lcaa cña biꞌ lcaa tsa̱ ―nacui̱ yu cuañiꞌ biꞌ jiꞌi̱ Jesús―. ¿Ha tya ntsuꞌu la chaꞌ nu tya lyiji cuaꞌni naꞌ lacua? ―nacui̱.
20 “Tenho obedecido a todos esses mandamentos”, disse o homem. “O que mais devo fazer?”
21 ―¿Ha chañi chaꞌ ntiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ ca lubii cresiya jiꞌnuꞌu̱, chaꞌ caja chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jinuꞌu̱? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ yu biꞌ―. Si chañi chaꞌ nu nchcuiꞌ nuꞌu̱, yaa clya cujuiꞌ nuꞌu̱ lcaa chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu jinuꞌu̱; tyuꞌu cñi chaꞌ ta nuꞌu̱ jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi liꞌ. Loꞌo liꞌ sta ycuiꞌ Ndyosi sca chaꞌ tsoꞌo nu tyacua jinuꞌu̱ ca su ntucua ycuiꞌ Ni. Loꞌo cua nguaꞌni nuꞌu̱ chaꞌ biꞌ, liꞌ ca̱a̱ nuꞌu̱ slo naꞌ chaꞌ tyaꞌa̱ nuꞌu̱ loꞌo naꞌ.
21 Jesus respondeu: “Se você quer ser perfeito, vá, venda todos os seus bens e dê o dinheiro aos pobres. Então você terá um tesouro no céu. Depois, venha e siga-me”.
22 Loꞌo ndyuna yu cuañiꞌ biꞌ chaꞌ nu nda Jesús loꞌo yu, nduꞌu yu ndyaa yu liꞌ; xñiꞌi̱ xi tiꞌ yu chaꞌ nchcuiꞌ Jesús chaꞌ biꞌ, chaꞌ culiyaꞌ tsa yu.
22 Quando o rapaz ouviu isso, foi embora triste, porque tinha muitos bens.
23 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱: ―Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani ―nacui̱―, tucui tsa caca jiꞌi̱ nguꞌ culiyaꞌ chaꞌ tyatí̱ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ caca Ni loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ.
23 Então Jesus disse a seus discípulos: “Eu lhes digo a verdade: é muito difícil um rico entrar no reino dos céus.
24 Lasa la cña tyeje tacui sca naꞌni quiyaꞌ cuxa, masi sca naꞌni tonu ñiꞌya̱ ntiꞌ sca camello, lasa la chaꞌ biꞌ; tucui la tyalaa sca nguꞌ culiyaꞌ ca su laca ycuiꞌ Ni loo.
24 Digo também: é mais fácil um camelo passar pelo buraco de uma agulha que um rico entrar no reino de Deus”.
25 Ndube tsa tiꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ biꞌ. ―¿Tilaca laca nu taca jiꞌi̱ clyaá jiꞌi̱ nu cuxi nu ntsuꞌu chalyuu chaꞌ tyalaa ca slo ycuiꞌ Ndyosi lacua? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ.
25 Ao ouvir isso, os discípulos ficaram perplexos e perguntaram: “Então quem pode ser salvo?”.
26 ―Biꞌ laca sca chaꞌ nu ná nchca cuaꞌni ni sca ñati̱ chalyuu; pana ycuiꞌ Ndyosi ni, nchca jiꞌi̱ Ni cuaꞌni chaꞌ tyalaa nguꞌ slo Ni ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ.
26 Jesus olhou atentamente para eles e respondeu: “Para as pessoas isso é impossível, mas tudo é possível para Deus”.
27 Liꞌ nchcuiꞌ Pedro xi loꞌo Jesús: ―Loꞌo cuare ni, cua nguxtyanu ya lcaa na nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ya chaꞌ tyaꞌa̱ ya loꞌo nuꞌu̱, ñiꞌya̱ nu nacui̱ nuꞌu̱ chaꞌ cuaꞌni ya ―nacui̱ Pedro jiꞌi̱ Jesús―. ¿Na laca caja jiꞌi̱ ya nde loo la liꞌ?
27 Então Pedro disse: “Deixamos tudo para segui-lo. Qual será nossa recompensa?”.
28 ―Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―, chaꞌ nu loꞌo caca chalyuu cucui biꞌ ni, liꞌ ca̱a̱ naꞌ nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱; tsaa tucua naꞌ ca su tsoꞌo tsa ñaꞌa̱ ca biꞌ, chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chalyuu liꞌ. Loꞌo cuꞌma̱ nu ndyaꞌa̱ ma̱ loꞌo naꞌ, tiyaꞌ la tyucua ma̱ lo tii tyucuaa tyaꞌa yaca nu tsoꞌo tsa ñaꞌa̱, chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱, nu tii tyucuaa tyaꞌa taju nguꞌ Israel biꞌ.
28 Jesus respondeu: “Eu lhes garanto que, quando o mundo for renovado e o Filho do Homem se sentar em seu trono glorioso, vocês, que foram meus seguidores, também se sentarão em doze tronos para julgar as doze tribos de Israel.
29 Loꞌo juaꞌa̱ cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu ntsuꞌu chaꞌ tsaa tyijyuꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ cña cuentya jnaꞌ, nu nguxtyanu lcaa na nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ndyuꞌni nguꞌ cña biꞌ, ná xtyanu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ juaꞌa̱ ti; masi tyi nguꞌ, masi tyaꞌa ngula nguꞌ, masi sti nguꞌ, masi xtyaꞌa̱ nguꞌ, masi sñiꞌ nguꞌ, masi yuu nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ, masi xtyanu nguꞌ lcaa chaꞌ biꞌ, pana caja chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ xaꞌ caja quiñaꞌa̱ la chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, tsa ñaꞌa̱ nu ngunaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ngua tiꞌ nguꞌ.
29 E todos que tiverem deixado casa, irmãos, irmãs, pai, mãe, filhos ou propriedades por minha causa receberão em troca cem vezes mais e herdarão a vida eterna.
30 Pana nu nguꞌ nu tyuꞌu tucua loꞌo cua tye ti chaꞌ biꞌ laca nguꞌ nu caca nde loo la; nu nguꞌ nu nduꞌu tucua clyo, biꞌ nguꞌ laca nu tyanu nde chu̱ꞌ la liꞌ.
30 Contudo, muitos primeiros serão os últimos, e muitos últimos serão os primeiros.”
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.