João 19
Tataltepec Chatino NT (CTA_WBT) vs NVT
1 Liꞌ ngulo Pilato cña chaꞌ tyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, chaꞌ tiꞌí tsa quijiꞌi̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu loꞌo juata.
1 Então Pilatos mandou açoitar Jesus.
2 Ngüiñá nguꞌ sendaru sca sneꞌ quicheꞌ chaꞌ sta nguꞌ hique Jesús, liꞌ nda nguꞌ sca lateꞌ cuaa ñaꞌa̱ chaꞌ cacuꞌ yu, ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ si laca yu rey.
2 Os soldados fizeram uma coroa de espinhos e a colocaram em sua cabeça, e depois puseram nele um manto vermelho.
3 Liꞌ luꞌba ti, luꞌba ti ndyaa nguꞌ slo yu chaꞌ chcuichaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ yu; na cuiñi ti nguꞌ chaꞌ ndyuꞌni chi̱ nguꞌ loo yu. ―Tsoꞌo ti tyiꞌi̱ nuꞌu̱, cusuꞌ, chaꞌ nuꞌu̱ laca rey nu laca loo jiꞌi̱ nguꞌ judío ―nduꞌni nguꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ. Loꞌo liꞌ ngujuiꞌi̱ yaꞌ nguꞌ loo Jesús.
3 Zombavam dele, dizendo: “Salve, rei dos judeus!”, e batiam em seu rosto.
4 Chaca quiyaꞌ ngutuꞌu Pilato niꞌi̱ ndyaa su ndiꞌi̱ nguꞌ judío. ―Cua lijya̱ yu jua ―nacui̱ Pilato―, lijya̱ loꞌo naꞌ jiꞌi̱ yu jua slo ma̱ chaca quiyaꞌ, chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ yu cuentya jnaꞌ.
4 Pilatos saiu outra vez e disse ao povo: “Agora vou trazê-lo aqui para vocês, mas que fique bem claro: eu o considero inocente”.
5 Liꞌ ngutuꞌu Jesús loꞌo sneꞌ quicheꞌ ntucua hique yu, loꞌo lateꞌ cuaa ñaꞌa̱ lacuꞌ yu. ―Ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ yu cua ñaꞌa̱ ―nacui̱ Pilato liꞌ.
5 Então Jesus saiu com a coroa de espinhos e o manto vermelho. “Vejam, aqui está o homem!”, disse Pilatos.
6 Loꞌo sti joꞌó nu laca loo loꞌo msu jiꞌi̱ nguꞌ ni, cui̱i̱ ngusiꞌya loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Pilato loꞌo naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús lijya̱. ―¡Cujuii clya ma̱ jiꞌi̱ yu! ¡Cujuii clya ma̱ jiꞌi̱ yu jua! ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱. Nchcuiꞌ Pilato loꞌo nguꞌ liꞌ: ―Ycuiꞌ ca ma̱ yaa loꞌo ma̱ jiꞌi̱ yu chaꞌ cujuiꞌi̱ caꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ lo crusi ―nacui̱ Pilato jiꞌi̱ nguꞌ―. Cuentya jnaꞌ ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ yu.
6 Quando os principais sacerdotes e os guardas do templo o viram, começaram a gritar: “Crucifique-o! Crucifique-o!”. “Levem-no vocês e crucifiquem-no”, disse Pilatos. “Eu o considero inocente.”
7 Liꞌ nguxacui̱ nguꞌ judío chaꞌ jiꞌi̱ Pilato biꞌ: ―Ntsuꞌu sca chaꞌ jiꞌi̱ cuare ―nacui̱ nguꞌ―. Cuentya jiꞌi̱ ya ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ yu, chaꞌ nacui̱ yu chaꞌ laca yu nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi; xquiꞌya chaꞌ biꞌ ntsuꞌu chaꞌ cajaa yu.
7 Os líderes judeus responderam: “Pela nossa lei ele deve morrer, pois chamou a si mesmo de Filho de Deus”.
8 Loꞌo ndyuna Pilato chaꞌ biꞌ, ndyutsi̱i̱ tsa yu liꞌ.
8 Quando Pilatos ouviu isso, ficou ainda mais amedrontado.
9 Xaꞌ nguxtyu̱u̱ Pilato ndyaa nde niꞌi̱ jiꞌi̱, nchcuane jiꞌi̱ Jesús: ―¿Macala ngutuꞌu nuꞌu̱ lijya̱? Ná nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ tsiyaꞌ ti liꞌ.
9 Levou Jesus de volta para dentro do palácio e lhe perguntou: “De onde você vem?”. Jesus, porém, não respondeu.
10 ―¿Ni chaꞌ laca ná ntiꞌ nuꞌu̱ chcuiꞌ loꞌo naꞌ? ―nacui̱ Pilato jiꞌi̱ Jesús―. Cua jlo tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ ntsuꞌu chacuayáꞌ ꞌna chaꞌ cuaꞌni lyaá naꞌ jinuꞌu̱, loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu chacuayáꞌ ꞌna chaꞌ cujuii naꞌ jinuꞌu̱ lo crusi.
10 “Por que você se nega a falar comigo?”, perguntou Pilatos. “Não sabe que tenho autoridade para soltá-lo ou crucificá-lo?”
11 ―Ná ntsuꞌu chacuayáꞌ jinuꞌu̱ tsiyaꞌ ti chaꞌ caca nuꞌu̱ loo jnaꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Pilato―. Ycuiꞌ Ndyosi nu laca loo la, biꞌ laca nu ta chacuayáꞌ jiꞌna; biꞌ chaꞌ tlyu la quiꞌya ntsuꞌu jiꞌi̱ yu nu cua ndyujuiꞌ cresiya ꞌna jinuꞌu̱.
11 Jesus disse: “Você não teria autoridade alguma sobre mim se esta não lhe fosse dada de cima. Portanto, aquele que me entregou a você tem um pecado maior”.
12 Liꞌ nguxana ndyuꞌni cña tiꞌ Pilato, si caja ñiꞌya̱ nu cuaꞌni lyaá yu jiꞌi̱ Jesús. Pana ñaꞌa̱ ti nduꞌni nu nguꞌ judío biꞌ, cui̱i̱ ngusiꞌya loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Pilato: ―Si cuaꞌni lyaá nuꞌu̱ jiꞌi̱ nu quiꞌyu jua ni, liꞌ ngaꞌaa tsoꞌo nuꞌu̱ cuentya jiꞌi̱ César nu laca xuꞌna cuꞌma̱ nguꞌ romano ―nacui̱ nguꞌ―. Cua nacui̱ nu quiꞌyu jua chaꞌ sca rey laca yu, biꞌ chaꞌ tyaꞌa cusu̱u̱ yu jiꞌi̱ César nu laca xuꞌna ma̱.
12 Então Pilatos tentou libertá-lo, mas os líderes judeus gritavam: “Se o senhor soltar este homem, não é amigo de César! Quem se declara rei se rebela contra César”.
13 Loꞌo ndyuna Pilato ñiꞌya̱ nacui̱ nguꞌ judío biꞌ, liꞌ nduꞌu yu ndyaa tucua yu ca su nduꞌni cuayáꞌ yu jiꞌi̱ nguꞌ. Liꞌ ngulo yu cña chaꞌ ca̱a̱ loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús ca su ntucua yu, la cuiꞌ seꞌi̱ su ntsiya quee cuajaꞌ nu ngua naa Gabata chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ judío.
13 Ao ouvir isso, Pilatos trouxe Jesus para fora novamente e se sentou no tribunal, na plataforma chamada “Pavimento de Pedras” (em aramaico, Gábata ).
14 Nde hora ngua biꞌ, tsa̱ taꞌa si̱i̱ jiꞌi̱ taꞌa pascua. Loꞌo liꞌ nacui̱ Pilato jiꞌi̱ nguꞌ judío: ―Yu re laca rey nu laca loo jiꞌi̱ ma̱.
14 Era por volta de meio-dia, no dia da preparação para a Páscoa. E Pilatos disse ao povo: “Vejam, aqui está o seu rei!”.
15 Lye tsa nchcuiꞌ nguꞌ judío loꞌo Pilato liꞌ: ―¡Yaa loꞌo ma̱ jiꞌi̱ yu! ¡Yaa loꞌo ma̱ jiꞌi̱ yu! Cujuii clya ma̱ jiꞌi̱ yu lo crusi. ―¿Ha ntiꞌ ma̱ chaꞌ cujuii ya jiꞌi̱ rey nu laca loo jiꞌi̱ ma̱? ―nacui̱ Pilato jiꞌi̱ nguꞌ. ―Ngaꞌaa ntsuꞌu chaca rey nu laca loo jiꞌna ―nguxacui̱ nguꞌ jiꞌi̱―. Sca ti César laca loo jiꞌna.
15 “Fora com ele!”, gritaram. “Fora com ele! Crucifique-o!” “O quê? Crucificar o seu rei?”, perguntou Pilatos. Em resposta, os principais sacerdotes gritaram: “Não temos outro rei além de César!”.
16 Biꞌ chaꞌ juaꞌa̱ ngua liꞌ. Ngulo Pilato cña jiꞌi̱ sendaru chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, chaꞌ cujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu lo crusi liꞌ.
16 Então Pilatos lhes entregou Jesus para ser crucificado. E eles levaram Jesus.
17 Liꞌ ndayaꞌ sendaru jiꞌi̱ Jesús, ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús ca su cajaa yu. Ngüiꞌya Jesús jiꞌi̱ crusi nu jiꞌi̱ ycuiꞌ ca yu, ndyaa yu liꞌ. Ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ yu nde su naa Gólgota chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ judío, nu juaꞌa̱ ntiꞌ tyuꞌu chaꞌcña biꞌ: Su nscua tyijya̱ hique jyoꞌo.
17 Carregando a própria cruz, Jesus foi ao local chamado Lugar da Caveira (em aramaico, Gólgota ).
18 Ca biꞌ ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús lo crusi, loꞌo tya tyucuaa tyaꞌa ñati̱ tyaꞌa ndyujuii nguꞌ jiꞌi̱ loꞌo Jesús; laꞌa tsuꞌ cui̱ nguxtyu̱ nguꞌ crusi jiꞌi̱ tsaca yu, laꞌa tsuꞌ coca nguxtyu̱ nguꞌ crusi jiꞌi̱ chaca yu liꞌ. Crusi jiꞌi̱ Jesús nguxtyu̱ nguꞌ claꞌbe la.
18 Ali eles o pregaram na cruz. Outros dois foram crucificados com Jesus, um de cada lado e ele no meio.
19 Liꞌ ngulo Pilato cña chaꞌ ndiꞌya̱ scua sca chaꞌ hique crusi biꞌ: “Nu nde laca Jesús Nazaret, rey jiꞌi̱ nguꞌ judío”. Juaꞌa̱ chaꞌ nguscua biꞌ.
19 Pilatos colocou no alto da cruz uma placa que dizia: “Jesus, o nazareno, Rei dos judeus”.
20 Quiñaꞌa̱ tsa nguꞌ judío naꞌa̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nscua hique crusi biꞌ, chaꞌ ná tyijyuꞌ, toꞌ quichi̱ ti ngua su ndyujuii nguꞌ jiꞌi̱ Jesús lo crusi. Sna lo chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ nscua chaꞌ biꞌ hique crusi: chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ judío nscua biꞌ, chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ latín nscua biꞌ, loꞌo chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ griego nscua biꞌ.
20 O lugar onde Jesus foi crucificado ficava perto da cidade, e a placa estava escrita em aramaico, latim e grego, de modo que muitos judeus podiam ler a inscrição.
21 Biꞌ chaꞌ ndyaa sti joꞌó nu laca loo jiꞌi̱ nguꞌ judío, ndyaa cachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Pilato: ―Ná tsoꞌo chaꞌ nguscua nuꞌu̱ chaꞌ rey laca yu biꞌ, chaꞌ laca yu loo jiꞌi̱ cuare nguꞌ judío ―nacui̱ nguꞌ―. Tsoꞌo la si scua nuꞌu̱ chaꞌ ycuiꞌ yu nacui̱ yu chaꞌ laca yu rey jiꞌi̱ nguꞌ judío.
21 Os principais sacerdotes disseram a Pilatos: “Mude a inscrição de ‘Rei dos judeus’ para ‘Ele disse: Eu sou o rei dos judeus’”.
22 Liꞌ nguxacui̱ Pilato chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ: ―Tyanu chaꞌ biꞌ ñiꞌya̱ nu nscua ti, na cua nscua juani ―nacui̱.
22 Pilatos respondeu: “O que escrevi, escrevi”.
23 Loꞌo cua ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ sendaru jiꞌi̱ Jesús lo crusi, liꞌ ndayaꞌ sendaru biꞌ steꞌ yu. Ndiꞌi̱ jacua tyaꞌa sendaru ca biꞌ loꞌo cua ngusaꞌbe nguꞌ steꞌ Jesús chaꞌ caja xi ndaca jiꞌi̱ ca taꞌa jacua nguꞌ. Loꞌo lateꞌ tyucui̱ jiꞌi̱ Jesús ndayaꞌ nguꞌ jiꞌi̱. Ñaꞌa̱ tsa cuꞌ ti ngalya lateꞌ biꞌ, ná ntsuꞌu su ngujyacua̱ lateꞌ biꞌ.
23 Depois que os soldados crucificaram Jesus, repartiram suas roupas em quatro partes, uma para cada um deles. Também pegaram sua túnica, mas ela era sem costura, tecida numa única peça, de alto a baixo.
24 Biꞌ chaꞌ nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ: ―Ná cusaaꞌ na lateꞌ re. Quijya na loꞌo tyaꞌa na chaꞌ quije chaꞌ jiꞌna tilaca nu ca jiꞌi̱ lateꞌ re. Loꞌo juaꞌa̱ ngua cuayáꞌ tiꞌ na chaꞌ chañi chaꞌ nu nscua lo quityi cusu cuaꞌ saꞌni, nu nchcuiꞌ ndiꞌya̱: “Cua ngusaꞌbe nguꞌ steꞌ naꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ, cua ngüijya nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ chaꞌ quije chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ tilaca nu ca jiꞌi̱ lateꞌ biꞌ”. Juaꞌa̱ nacui̱ lo quityi biꞌ, loꞌo la cuiꞌ juaꞌa̱ nguaꞌni nguꞌ sendaru biꞌ liꞌ.
24 Por isso disseram: “Em vez de rasgá-la, vamos tirar sortes para ver quem ficará com ela”. Isso cumpriu as Escrituras que dizem: “Repartiram minhas roupas entre si e lançaram sortes por minha veste”. E foi o que fizeram.
25 Laja liꞌ ndu̱ xtyaꞌa̱ Jesús cacua ti su ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu lo crusi biꞌ. Ndu̱ loꞌo sca nu cunaꞌa̱ tyaꞌa ngula, loꞌo María clyoꞌo Cleofas, loꞌo María Magdalena.
25 Perto da cruz estavam a mãe de Jesus, a irmã dela, Maria, esposa de Clopas, e Maria Madalena.
26 Naꞌa̱ Jesús jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ yu, loꞌo juaꞌa̱ naꞌa̱ yu jiꞌi̱ sca nu quiꞌyu nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ nu tyacaꞌa tsa jiꞌi̱ Jesús biꞌ, naꞌa̱ yu chaꞌ stuꞌba ti ndu̱ nguꞌ cacua ti slo crusi. Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ yu: ―Maꞌa̱ ―nacui̱―, yu cua caca sñiꞌ nuꞌu̱ juani.
26 Quando Jesus viu sua mãe ali, ao lado do discípulo a quem ele amava, disse-lhe: “Mulher, este é seu filho”.
27 Loꞌo juaꞌa̱ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu quiꞌyu biꞌ: ―Maꞌ cusuꞌ cua caca xtyaꞌa̱ nuꞌu̱ juani. Liꞌ ndyaa loꞌo nu quiꞌyu biꞌ jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ Jesús, nda su tyiꞌi̱ maꞌ ca toniꞌi̱ jiꞌi̱ liꞌ.
27 E, ao discípulo, disse: “Esta é sua mãe”. Daquele momento em diante, o discípulo a recebeu em sua casa.
28 Juaꞌa̱ ngua loꞌo cua ngua tii Jesús chaꞌ cua ngua lcaa chaꞌ nu ntsuꞌu chaꞌ caca jiꞌi̱ ycuiꞌ yu, liꞌ nacui̱ yu ñiꞌya̱ nu nacui̱ sca chaꞌ nu nscua lo quityi cusuꞌ: ―Nguityi tsa naꞌ hitya ―nacui̱ yu.
28 Jesus sabia que sua missão havia terminado e, para cumprir as Escrituras, disse: “Estou com sede”.
29 Nde jua ndu̱ sca teꞌí̱ vino tiyeꞌ. Liꞌ ngujuiꞌi̱ nguꞌ sca quiche neꞌ teꞌí̱ su ntsuꞌu vino biꞌ, ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ngutsaꞌ tsoꞌo ti; ngusta nguꞌ quiche biꞌ si̱ꞌ chcua̱ cha, ngusicua̱ nguꞌ jiꞌi̱ quiche ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tyalaa ca su ntucua tuꞌba Jesús.
29 Havia ali uma vasilha com vinagre, de modo que ensoparam uma esponja no vinagre, a colocaram na ponta de um caniço de hissopo e a ergueram até os lábios de Jesus.
30 Loꞌo cua nguxcui Jesús vino biꞌ, liꞌ nacui̱ yu: ―Cua ngua lcaa chaꞌ. Liꞌ nguaꞌya tacui hique yu, ngujuii yu liꞌ.
30 Depois de prová-la, Jesus disse: “Está consumado”. Então, inclinou a cabeça e entregou o espírito.
31 Taꞌa si̱i̱ pascua ngua, loꞌo juaꞌa̱ ná ntiꞌ nu nguꞌ judío biꞌ, chaꞌ tyanu jyoꞌo lo crusi chaca tsa̱. Ndube tsa tiꞌ nguꞌ chaꞌ tacati tsa tsa̱ taꞌa biꞌ; biꞌ chaꞌ ndyaa nguꞌ slo Pilato, ngüijña nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nu cusuꞌ chaꞌ culaꞌa sendaru tyijya̱ quiyaꞌ nguꞌ nu ndacui lo crusi, chaꞌ cajaa clya nguꞌ liꞌ. Hasta liꞌ caja ñiꞌya̱ nu caca taꞌya nguꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo biꞌ lo yuu.
31 Era o Dia da Preparação, e os líderes judeus não queriam que os corpos ficassem pendurados ali até o dia seguinte, que seria um sábado muito especial. Por isso pediram a Pilatos que mandasse quebrar as pernas dos crucificados e removê-los.
32 Biꞌ chaꞌ ndyaa sendaru ca su ndu̱ crusi jiꞌi̱ tyaꞌa ngujuii Jesús; ngulaꞌa nguꞌ quiyaꞌ su ndyaa nguꞌ clyo, liꞌ ngulaꞌa nguꞌ quiyaꞌ nu chaca.
32 Assim, os soldados vieram e quebraram as pernas dos dois homens crucificados com Jesus.
33 Pana loꞌo ndyaa nguꞌ ca su ndu̱ crusi jiꞌi̱ Jesús, liꞌ naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ cua laca ngujuii yu, biꞌ chaꞌ ngaꞌaa ngulaꞌa nguꞌ quiyaꞌ Jesús.
33 Mas, quando chegaram a Jesus, viram que ele já estava morto e, portanto, não quebraram suas pernas.
34 Ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ndyojoꞌ sca sendaru chcua̱ cha siiꞌ Jesús, liꞌ tsiyaꞌ ca ndyalú tañi nguxaꞌ loꞌo hitya lubii.
34 Um dos soldados, porém, furou seu lado com uma lança e, no mesmo instante, correu sangue com água.
35 Loꞌo naꞌ nu nscua̱ quityi re, Juan laca naꞌ, naꞌa̱ naꞌ chaꞌ juaꞌa̱ ñaꞌa̱ ngua chaꞌ biꞌ. Chañi chaꞌ jlo tiꞌ naꞌ, biꞌ chaꞌ nchcuiꞌ naꞌ chaꞌ liñi loꞌo cuꞌma̱, chaꞌ loꞌo ma̱ taca jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ.
35 Essa informação provém de uma testemunha ocular. Ela diz a verdade para que vocês também creiam.
36 Cua ngua juaꞌa̱, ñiꞌya̱ nu nscua chaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ndiꞌya̱: “Ná catsa ni tsaca tyijya̱ yu”.
36 Essas coisas aconteceram para que se cumprissem as Escrituras que dizem: “Nenhum dos seus ossos será quebrado”,
37 Loꞌo ntsuꞌu chaca chaꞌ nu nscua lo quityi biꞌ nu nchcuiꞌ ndiꞌya̱: “Ndyojoꞌ ñati̱ chcua̱ cha siiꞌ yu, loꞌo liꞌ nguxñaꞌa̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ nu quicha biꞌ”.
37 e “Olharão para aquele a quem transpassaram”.
38 Nde ngusi̱i̱ la ndyaa tsaca yu nu naa José Arimatea slo nu Pilato biꞌ. La cuiꞌ ñati̱ nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús laca biꞌ, masi cuaana ti ndyaca tsaꞌa̱ nu José biꞌ. Ntsi̱i̱ yu si ca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ judío tyaꞌa quichi̱ tyi yu chaꞌ ndyaca tsaꞌa̱ yu jiꞌi̱ Jesús. Ndyaa yu ngüijña yu chacuayáꞌ jiꞌi̱ Pilato chaꞌ tsaa loꞌo yu jiꞌi̱ jyoꞌo Jesús chaꞌ tyatsiꞌ, loꞌo liꞌ nda Pilato chacuayáꞌ tyaa loꞌo yu jiꞌi̱. Liꞌ ndyaa José ca su ndu̱ crusi, ndyaa ndyiquiꞌya jiꞌi̱ jyoꞌo Jesús, chaꞌ tsaa loꞌo yu jiꞌi̱ ca toꞌ cuaá.
38 Depois disso, José de Arimateia, que tinha sido discípulo secreto de Jesus porque temia os líderes judeus, pediu autorização a Pilatos para tirar da cruz o corpo de Jesus. Quando Pilatos lhe deu permissão, José veio e levou o corpo.
39 Loꞌo Nicodemo nguxtyucua jiꞌi̱ yu, la cuiꞌ Nicodemo nu ndyaa slo Jesús talya tya saꞌni xi biꞌ. Ndyaa loꞌo Nicodemo sca yuꞌba styiꞌ yaca nu tyixi xtyiꞌi; mirra naa sca lo styiꞌ yaca biꞌ, nguxaꞌ loꞌo chaca nu naa áloes. Calaa tyii kilo cuayáꞌ tiꞌi̱ yuꞌba biꞌ.
39 Estava com ele Nicodemos, o homem que tinha ido conversar com Jesus à noite. Nicodemos trouxe cerca de 35 litros de óleo perfumado feito com mirra e aloés.
40 Ngusta nguꞌ na tyixi xtyiꞌi biꞌ lo sca lateꞌ lati loo, liꞌ ngüixi̱i̱ nguꞌ lateꞌ biꞌ tyucui ñaꞌa̱ hichu̱ꞌ jyoꞌo Jesús, ñiꞌya̱ nu nduꞌni nguꞌ judío nu loꞌo nxatsiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo nu ndyijii jiꞌi̱ nguꞌ.
40 Seguindo os costumes judaicos de sepultamento, envolveram o corpo de Jesus em lençóis compridos de linho, junto com essas especiarias.
41 Ca su ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ lo crusi, ca biꞌ ntsuꞌu sca loꞌo su ndiꞌi̱ yaca tyacalaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ. Neꞌ loꞌo biꞌ ntsuꞌu sca tyuquee nu ngulu ca ti nguꞌ siiꞌ cuaꞌa̱ chaꞌ caca cuaá jiꞌi̱ nguꞌ. Bilya tyatsiꞌ nguꞌ neꞌ cuaá biꞌ.
41 O local da crucificação ficava próximo a um jardim, onde havia um túmulo novo que nunca tinha sido usado.
42 Cacua ti ntucua tyuquee biꞌ, biꞌ chaꞌ ndacua ti nguxatsiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo Jesús liꞌ, chaꞌ cua ca talya ti taꞌa si̱i̱ pascua, cuentya jiꞌi̱ nguꞌ judío.
42 Como era o Dia da Preparação para a Páscoa judaica, e uma vez que o túmulo ficava perto, colocaram Jesus ali.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.