João 6
Tinaung Takluem (CSY) vs NTLH
1 Hi teng zawkciang in, Jesus sia Galilee tuili ah pai hi, tua mun sia Tiberias tuili a hihi.
1 Depois disso, Jesus atravessou o lago da Galileia, que também é chamado de Tiberíades.
2 Taciang mihon tampi in Ama zui uh hi, banghangziam cile cina te tungah a vawt nalamdang te a mu uh hang a hihi.
2 Uma grande multidão o seguia porque eles tinham visto os milagres que Jesus tinha feito, curando os doentes.
3 Jesus mual tungah kato a, tua mun ah nungzui te taw to khawm uh hi.
3 Ele subiu um monte e sentou-se ali com os seus discípulos.
4 Taciang Judah te paisanpoai hong nai zo hi.
4 A Páscoa , a festa principal dos judeus, estava perto.
5 Jesus khua a dak ciang in mihon tampi Ama kungah hongpai mu a, Philip kungah, Hi te i neak tu anluum koisung pan lei tu ziam? ci hi.
5 Jesus olhou em volta de si e viu que uma grande multidão estava chegando perto dele. Então disse a Filipe:
6 Hibang in a ci sia Philip a ze-et nop hang a hihi: banghangziam cile Ama in bang ka seam tu ci hekhol zo hi.
6 Ele sabia muito bem o que ia fazer, mas disse isso para ver qual seria a resposta de Filipe.
7 Philip in, mi khatsim in tawm tek ne tu ahizong, dangka za ni man anluum zong kicing zo ngawl tu hi, ci zo hi.
7 Filipe respondeu assim: — Para cada pessoa poder receber um pouco de pão, nós precisaríamos gastar mais de duzentas moedas de prata .
8 A nungzui te sung pan khat, Simon Peter suapui pa Andrew in,
8 Então um dos discípulos, André, irmão de Simão Pedro, disse:
9 Hiak ah patang khat om a, ama in bali anluum nga le ngasa no ni nei hi: ahihang mihing tam mama sungah, bang son thamman tu ziam? ci hi.
9 — Está aqui um menino que tem cinco pães de cevada e dois peixinhos. Mas o que é isso para tanta gente?
10 Jesus in, Mipi te tosak vun, ci hi. Tua mun ah lopa tam mama om hi. Tua ahikom mipite to uh a, tul nga bang pha uh hi.
10 Jesus disse: Então todos se sentaram. (Havia muita grama naquele lugar.) Estavam ali quase cinco mil homens.
11 Jesus in anluum te la a; lungdam a ko zawkciang in, a nungzui te kungah hawmsak hi, taciang a nungzui te in a to te hawmsak hi; tasia bangma in ngasa te zong amate dei za in hawmsak hi.
11 Em seguida Jesus pegou os pães, deu graças a Deus e os repartiu com todos; e fez o mesmo com os peixes. E todos comeram à vontade.
12 Amate a kham zawk uh ciang, Jesus in a nungzui te kungah, Bangma bo thong ngawl tu in a omlai teng kaikhawm tavun, ci hi.
12 Quando já estavam satisfeitos, ele disse aos discípulos:
13 Tua ahikom bali anluum nga a neak zawk uh ciang in a neak mong uh teng amate in tawm uh a, a kaikhop uh ciang in, bawm sawm le bawm ni dim hi.
13 Eles ajuntaram os pedaços e encheram doze cestos com o que sobrou dos cinco pães.
14 Amate in Jesus i sep nalamdang te a mu uh ciang in, leitung ah hongpai tu hi, a kici kamsang sia Ama tatak hi, ci uh hi.
14 Os que viram esse milagre de Jesus disseram: — De fato, este é o
15 Tua ahikom Jesus in, amate hongpai in zawthawk thu taw kumpi hong seamsak tu hi, ci a heak ciang in, mualtung ah ama nguak pai hi.
15 Jesus ficou sabendo que queriam levá-lo à força para o fazerem rei; então voltou sozinho para o monte.
16 Nitak sang ciang in, Jesus a nungzui te tuili sangah tuaksuk uh hi,
16 De tardinha, os discípulos de Jesus desceram até o lago.
17 Ngunkuang sungah to uh a, tuili ngalkhat Capernaum sangah pai uh hi. Taciang khua hong zing hikale Jesus sia amate kungah hongpai ngawl lai hi.
17 Subiram num barco e começaram a atravessar o lago na direção da cidade de Cafarnaum. Quando já estava escuro, Jesus ainda não tinha vindo se encontrar com eles.
18 Hui nasiatak in hong va ahikom, tuihual te kilok ngawp hi.
18 De repente, um vento forte começou a soprar e a levantar as ondas.
19 Tua ahikom amate in ngunkuang sia tai thum tai li bang a hot zawk uh ciang, Jesus tuitung ah lampai in, ngunkuang sangah hong nai va-ial a mu uh ciang in amate lau mama uh hi.
19 Os discípulos já tinham remado uns cinco ou seis quilômetros, quando viram Jesus andando em cima da água e chegando perto do barco. E ficaram com muito medo.
20 Ahihang Jesus in amate tung ah, Keima khi hi; lau heak vun, ci hi.
20 Mas Jesus disse:
21 Tuazawkciang in amate in Jesus lungdamtak in ngunkuang sungah tosak uh hi: taciang ngunkuang zong amate pai natu ngam ah tawmvei sung in theng hi.
21 Então eles o receberam com prazer no barco e logo chegaram ao lugar para onde estavam indo.
22 A zingciang in, tuili ngalkhat sangah a ding te in Jesus nungzui te i to na simngawl, ngunkuang dang om ngawl hi, ci mu uh hi, taciang Jesus a nungzui te taw ngunkuang sungah tum ngawl hi, ahihang a nungzui te amate bek pai uh hi;
22 No dia seguinte a multidão que estava no lado leste do lago viu que ali só havia um barco pequeno. Sabiam que Jesus não tinha embarcado com os discípulos, pois estes haviam saído sozinhos.
23 Ahihang Topa in lungdam a ko zawkciang in, anluum a neak tekna uh Tiberias nai pan in ngunkuang dangte hongpai hi.
23 Enquanto isso, outros barcos chegaram da cidade de Tiberíades e encostaram perto do lugar onde a multidão tinha comido pão depois de o Senhor Jesus ter dado graças.
24 Tua ahikom, mite in Jesus le a nungzui te tua mun ah om ngawl hi, ci a mu uh ciang in, amate zong ngunkuang to uh a, Jesus zong tu in Capernaum ah pai tek uh hi.
24 Quando viram que Jesus e os seus discípulos não estavam ali, subiram nos barcos e saíram para Cafarnaum a fim de procurá-lo.
25 Amate in tuili ngalkhat ah, Jesus a mu uh ciang in, Rabbi, hiak ah bang hun in pai ni ziam? ci uh hi.
25 A multidão encontrou Jesus no lado oeste do lago, e perguntaram a ele: — Mestre, quando foi que o senhor chegou aqui?
26 Jesus in, A tatak in kong ci hi, nalamdang na mu uh hang bek in hong zong na hi bua uh a, anluum khamteak in na neak uh hang in hong zong nu hi.
26 Jesus respondeu:
27 A kisia thei an atu in naseam heak vun, ahihang tawntung nuntakna ciangdong a kho tu, mihing Tapa in note tungah hongpiak tu an atu in seam zaw vun: banghangziam cile Pa Pathian in ceptena khen zo hi, ci hi.
27 Não trabalhem a fim de conseguir a comida que se estraga, mas a fim de conseguir a comida que dura para a vida eterna. O
28 Tuazawkciang in amate in, Pathian nasep te ka sep thei natu uh in bang seam tu khu ziam? ci uh hi.
28 — O que é que Deus quer que a gente faça? — perguntaram eles.
29 Jesus in amate tung ah, A ki sawl pa na um uh le Pathian naseam na hi uh hi, ci in zo hi.
29 — Ele quer que vocês creiam naquele que ele enviou! — respondeu Jesus.
30 Amate in, mu in ka up thei natu uh in, bang musakna hong lak tu ni ziam? a bang vawt tu ni ziam?
30 Eles disseram: — Que milagre o senhor vai fazer para a gente ver e crer no senhor? O que é que o senhor pode fazer?
31 Laithiangtho sungah a ki atsa bang in, ka pa te uh in senneal ngam ah mana ne ngei uh hi; ama in neak tu in vanpan in anluum pia hi, ci uh hi.
31 Os nossos antepassados comeram o maná no deserto, como dizem as Escrituras Sagradas : “Do céu ele deu pão para eles comerem.”
32 Jesus in, A tatak in kong ci hi, Moses in van pan in anluum hong pia ngawl hi; ahihang ka Pa in van pan in anluum tatak note hong pia hi.
32 Jesus disse:
33 Banghangziam cile Pathian i hongpiak anluum sia vantung pan in tuaksuk a, leitung nuntakna pia tu pa a hihi, ci hi.
33 Porque o pão que Deus dá é aquele que desce do céu e dá vida ao mundo.
34 Amate in, Topa awng, hi anluum sia a tawntung in hong pia tan, ci uh hi.
34 — Queremos que o senhor nos dê sempre desse pão! — pediram eles.
35 Jesus in amate tung ah, Keima sia nuntakna anluum ka hihi: ka kung hongpai peuma a ngilkial kik nawn ngawl tu hi; keima hong um peuma a dangtak kik nawn ngawl tu hi.
35 Jesus respondeu:
36 Ahihang ka sonsa bang in, note in hong mu zo napi, hong um ngawl nu hi.
36 Mas eu já disse que vocês não creem em mim, embora estejam me vendo.
37 Pa in hongpiak theampo ka kungah hongpai tu hi; taciang ka kung hongpai peuma ka hawlkhia ngei batu hi.
37 Todos aqueles que o Pai me dá virão a mim; e de modo nenhum jogarei fora aqueles que vierem a mim.
38 Banghangziam cile keima deina bang seam tu in vantung pan kong tuaksuk bua hi, ahihang hong sawlpa deina seam tu in hong tuaksuk ka hihi.
38 Pois eu desci do céu para fazer a vontade daquele que me enviou e não para fazer a minha própria vontade.
39 Keima hongpiak theampo khatzong bosua ngawl tu in, ni tawpkhak ni ciang, thawkiksak tu sia keima hong sawlpa i deina a hihi.
39 E a vontade de quem me enviou é esta: que nenhum daqueles que o Pai me deu se perca, mas que eu ressuscite todos no último dia.
40 Tapa a mu peuma in ama um a, tawntung nuntakna nei tu le ni tawpkhak ni ciang in keima in ka thawkiksak tu sia keima hong sawlpa i deina a hihi, ci hi.
40 Pois a vontade do meu Pai é que todos os que veem o Filho e creem nele tenham a vida eterna; e no último dia eu os ressuscitarei.
41 Keima sia vantung pan hong tuaksuk anluum ka hihi, a ci hu in Judah mite phun uh hi.
41 Eles começaram a criticar Jesus porque ele tinha dito: “Eu sou o pão que desceu do céu.”
42 Taciang amate in, hi Jesus sia Joseph i tapa hi ngawl ziam, a pa le a nu te zong i heak hi ngawl ziam? bangbang in van pan in hong tuaksuk khi hi, ci thei ziam? ci uh hi.
42 E diziam: — Este não é Jesus, filho de José? Por acaso nós não conhecemos o pai e a mãe dele? Como é que agora ele diz que desceu do céu?
43 Tua ahikom Jesus in, Note sungah phun teaptup heak vun,
43 Jesus respondeu:
44 Keima hong sawlpa in hong kai bale, kuama ka kungah hongpai thei ngawl hi: taciang keima in ni tawpkhak ni ciang in ka thokiksak tu hi.
44 Só poderão vir a mim aqueles que forem trazidos pelo Pai, que me enviou, e eu os ressuscitarei no último dia.
45 Kamsang te laibu sungah, amate a vekpi in Pathian i hil te hi tu uh hi. Tua ahikom a za peuma le Pa kung pan a sin te ka kungah hongpai hi, ci in atkhol hi.
45 Nos
46 Hibang ka ci ciang in, khatpo in Pa mu zo hi, cinopna hi ngawl hi, Pathian kung pan in hongpaipa bekma in Pa a mu hi.
46 Isso não quer dizer que alguém já tenha visto o Pai, a não ser aquele que vem de Deus; ele já viu o Pai.
47 A tatak in kong ci hi, keima hong um peuma in tawntung nuntakna nei hi.
47 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem crê tem a vida eterna.
48 Keima sia tua nuntakna anluum ka hihi.
48 Eu sou o pão da vida.
49 Na pa te uh in senneal ngamsung ah mana ne napi uh a, thi siat veve hi.
49 Os antepassados de vocês comeram o maná no deserto, mas morreram.
50 Hisia in vantung pan hong tuaksuk anluum a hihi, tua anluum a ne peuma a thi bua tu hi.
50 Aqui está o pão que desce do céu; e quem comer desse pão nunca morrerá.
51 Keima in vantung pan hongpai a nungta anluum ka hihi. Khat po in hi anluum a ne le nungta tawntung tu hi, taciang ka piak tu anluum zong ka taksa hi a, tua in leitung mite nuntakna atu ka piak a hihi, ci in zo hi.
51 Eu sou o pão vivo que desceu do céu. Se alguém comer desse pão, viverá para sempre. E o pão que eu darei para que o mundo tenha vida é a minha carne.
52 Tua ahikom Judah mite in, hisia pa in bangbang in a taksa sia neak tu in hong pia thei tu ziam? ci in amate le amate ki nial uh hi.
52 Aí eles começaram a discutir entre si. E perguntavam: — Como é que este homem pode dar a sua própria carne para a gente comer?
53 Tuazawkciang in Jesus in amate tung ah, A tatak in kong ci hi, mihing Tapa i taksa na ne bua uh a, a thisan na dawn bua uh le, na sung uh ah nuntakna na nei bua uh hi.
53 Então Jesus disse:
54 A kuamapo in ka taksa ne a, ka thisan a dawn peuma in, tawntung nuntakna nei hi; taciang ni tawpkhak ni ciang in ka thokiksak tu hi.
54 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue tem a vida eterna, e eu o ressuscitarei no último dia.
55 Banghangziam cile ka taksa sia an tatak hi a, ka thisan sia dawn tu tatak a hihi.
55 Pois a minha carne é a comida verdadeira, e o meu sangue é a bebida verdadeira.
56 Ka taksa ne a, ka thisan a dawn peuma, keima sungah om hi, taciang keima zong ama sungah ka om hi.
56 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue vive em mim, e eu vivo nele.
57 A nungta Pa in kei hong sawl a, taciang Pa hang in ka nungta hi: tua ahikom ka taksa a ne peuma, keima hang in nungta tu hi.
57 O Pai, que tem a vida, foi quem me enviou, e por causa dele eu tenho a vida. Assim, também, quem se alimenta de mim terá vida por minha causa.
58 Hi thu sia vantung pan hong tuaksuk anluum a hihi: na pate uh mana ne a, a thi uh bang hi ngawl hi: hi anluum a ne peuma a tawntung in nungta tu hi, ci hi.
58 Este é o pão que desceu do céu. Não é como o pão que os antepassados de vocês comeram e mesmo assim morreram. Quem come deste pão viverá para sempre.
59 Hi thu te Capernaum khua synagogue sungah thu a hil lai in, ahil thu a hihi.
59 Jesus disse isso quando estava ensinando na sinagoga de Cafarnaum.
60 Tua ahikom a nungzui tampi te in hi thu a zak uh ciang in, hi thu haksa lei hi; a kua in ngai zo tu ziam? ci uh hi.
60 Muitos seguidores de Jesus ouviram isso e reclamaram: — O que ele ensina é muito difícil! Quem pode aceitar esses ensinamentos?
61 Jesus in a nungzui te phun uh hi, ci a heak ciang in, amate tung ah, Hi thu in hong puksak ziam?
61 Não disseram nada a Jesus, mas ele sabia que eles estavam resmungando contra ele. Por isso perguntou:
62 Mihing Tapa ama omna ah a kato mu le uhte, bang na ci tu uh ziam?
62 E o que aconteceria se vocês vissem o
63 Nuntakna a pia sia Pathian i Thaa a hihi; cilesa sia bangma phattuamna nei ngawl hi: note tungah kong son kammal te sia, thaa le nuntakna a hihi.
63 O Espírito de Deus é quem dá a vida, mas o ser humano não pode fazer isso. As palavras que eu lhes disse são espírito e vida,
64 Ahihang note sungah mi pawlkhat te in na um bua uh hi, ci hi. Banghangziam cile Jesus in a kipatcil pan kipan in a um ngawl te le, ama a leheak tu sia a heakkholsa hi zo hi.
64 mas mesmo assim alguns de vocês não creem. Jesus disse isso porque já sabia desde o começo quem eram os que não iam crer nele e sabia também quem ia traí-lo.
65 Tua ahikom kong ci hi, Pa in hongpiak te simngawl kuama ka kungah hongpai thei ngawl hi, ci hi.
65 Jesus continuou:
66 Tua hun pan kipan in nungzui tampi te heakkik uh a, Ama taw ki thawl nawn ngawl uh hi.
66 Por causa disso muitos seguidores de Jesus o abandonaram e não o acompanhavam mais.
67 Tuazawkciang in Jesus in a nungzui sawmleni te kungah, Note zong nong paisan nuam uh ziam? ci hi.
67 Então ele perguntou aos doze discípulos:
68 Simon Peter in, Topa awng, a kua kungah pai tu khu ziam? nangma in tawntung nuntakna kammal te na nei hi.
68 Simão Pedro respondeu: — Quem é que nós vamos seguir? O senhor tem as palavras que dão vida eterna!
69 Nangma sia a nungta Pathian Tapa Christ na hihi, ci um in ka he uh hi, ci in zo hi.
69 E nós cremos e sabemos que o senhor é o Santo que Deus enviou.
70 Jesus in, Sawmle ni hong teal hi ngawl khi ziam? taciang note sungah khat sia doai a hihi, ci in zo hi.
70 Jesus disse:
71 Ama in Simon tapa Judah Iscariot thu a son a hihi: banghangziam cile nungzui sawmleni sung pan khat hi napi, Ama a leheak pa a hihi.
71 Ele estava falando de Judas, filho de Simão Iscariotes. Pois Judas, embora fosse um dos doze discípulos, ia trair Jesus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.