João 4
Tinaung Takluem (CSY) vs NTLH
1 Tua ahikom Jesus in John sang in nungzui tam koi zaw a, tuiphumna pia hi, ci thu Pharisee te in zazo uh hi, ci Topa in a heak ciang in,
1 Os fariseus ouviram dizer que Jesus estava ganhando mais discípulos e batizava mais pessoas do que João.
2 Jesus Ama vateak in tuiphumna pia ngawl hi, ahihang a nungzui te bek in pia hi,
2 (De fato, não era Jesus quem batizava, e sim os seus discípulos.)
3 Judah ngam nusia in Galilee ngam sungah paikik uh hi.
3 Quando Jesus ficou sabendo disso, saiu da Judeia e voltou para a Galileia.
4 Taciang Jesus sia Samaria ngamsung a kantan ngawl phamaw hi.
4 No caminho, ele tinha de passar pela região da Samaria.
5 Sychar a kici, Samaria ngam khuapi khat, Jacob in a tapa Joseph a piak lo ngam nai na ah Jesus theng hi.
5 Ele chegou a uma cidade da Samaria, chamada Sicar, que ficava perto das terras que Jacó tinha dado ao seu filho José.
6 Tua mun ah Jacob tuikhuk om hi. Jesus sia a khualhaw na toi ahikom in, tuikhuk hui ah to hi: tua hun sia sun nai sawm le nai ni pawl a hihi.
6 Ali ficava o poço de Jacó. Era mais ou menos meio-dia quando Jesus, cansado da viagem, sentou-se perto do poço.
7 Samaria numei khat tuitoai tu in hongpai a: Jesus in a kungah, Ka dawn tu hong pia tan, ci hi.
7 Uma mulher samaritana veio tirar água, e Jesus lhe disse:
8 Banghangziam cile a nungzui te khuapi sungah an lei tu in pai uh hi.
8 (Os discípulos de Jesus tinham ido até a cidade comprar comida.)
9 Taciang in Samaria numei nu in, nang sia Judah mi na hi a, kei sia Samaria numei ka hihi, bangbang in tui dawn tu hong ngen ni ziam? ci hi. Banghangziam cile Judah te in Samaria te taw ki pawlkhawm ngei ngawl uh hi.
9 A mulher respondeu: — O senhor é judeu, e eu sou samaritana. Então como é que o senhor me pede água? (Ela disse isso porque os judeus não se dão com os samaritanos.)
10 Jesus in a kungah hibang in ci hi, Pathian i letsong le nangma hong paupui sia kua ci he le te, Ama kungah, tui dawn tu hongpia tan, ci in ngen zawsap tu ni hi; taciang Ama in nuntakna tui hongpia tu hi, ci in zo hi.
10 Então Jesus disse:
11 Numei nu in, Topa awng, tuitoai natu le bangma na nei bua a, tuikhuk zong thuk mama si hi: koisungpan tua nuntakna tui nei tu ni ziam?
11 Ela respondeu: — O senhor não tem balde para tirar água, e o poço é fundo. Como é que vai conseguir essa água da vida?
12 Nangma in ka pa uh Jacob sang in lianzaw ni ziam? ama in tuikhuk hong pia a, ama tatak ma, a tate le nganno te zong in dawn hi, ci hi.
12 Nosso antepassado Jacó nos deu este poço. Ele, os seus filhos e os seus animais beberam água daqui. Será que o senhor é mais importante do que Jacó?
13 Jesus in a kungah, A kuamapo hi tui a dawn peuma dangtak kik tu hi:
13 Então Jesus disse:
14 Ahihang keima i ka piak tu tui a dawn peuma a dangtak kik nawn ngawl tu hi; ahihang ka piak tu tui sia ama sungah tawntung nuntakna a piangsak ciktui hi tu hi, ci hi.
14 mas a pessoa que beber da água que eu lhe der nunca mais terá sede. Porque a água que eu lhe der se tornará nela uma fonte de água que dará vida eterna.
15 Numei nu in, Topa awng, dangtak ngawl tu le hi mun ah tuitoai pai kul ngawl tu in, hi tui hong pia tan, ci hi.
15 Então a mulher pediu: — Por favor, me dê dessa água! Assim eu nunca mais terei sede e não precisarei mais vir aqui buscar água.
16 Jesus in, Pai in, na pasal sam tan a hi mun ah hongpai tan, ci hi.
16 — Vá chamar o seu marido e volte aqui! — ordenou Jesus.
17 Numei nu in, pasal ka nei bua hi, ci in zo hi. Jesus in, Pasal nei ngawl khi hina ci sia pha hi:
17 — Eu não tenho marido! — respondeu a mulher. Então Jesus disse:
18 Banghangziam cile pasal nga na nei zo hi; taciang tu in na nei sia zong na pasal hi ngawl hi: tua thu ah a mantak in na son hi, ci hi.
18 pois já teve cinco, e este que você tem agora não é, de fato, seu marido. Sim, você falou a verdade.
19 Numei nu in, Topa awng, nangma sia kamsang ni hi, ci hong he khi hi.
19 A mulher respondeu: — Agora eu sei que o senhor é um
20 Ka pa te uh in hi mual tungah biakpia uh hi; taciang note in Jerusalem ah na biak tu uh a hihi, na ci uh hi, ci hi.
20 Os nossos antepassados adoravam a Deus neste monte , mas vocês, judeus, dizem que Jerusalém é o lugar onde devemos adorá-lo.
21 Jesus in ama tung ah, Numei awng, hong um tan, Pa sia hi mualtung ah ahizong, Jerusalem ah ahizong, na biak ngawl uh hun hong theng tu hi.
21 Jesus disse:
22 Na biak uh sia bang ziam, ci na he bua uh hi: kote in bang bia khu ziam, ci ka he uh hi: banghangziam cile ngupna sia Judah mite kung pan in hongpai hi.
22 Vocês, samaritanos, não sabem o que adoram, mas nós sabemos o que adoramos porque a salvação vem dos judeus.
23 Ahihang a mantak in a bia te in, Pa sia thaa le thutak taw a biak tu uh hun hong theng tu hi, tu in tua hun hong theng zo hi: banghangziam cile Pa in tabang in Ama a bia te zong hi.
23 Mas virá o tempo, e, de fato, já chegou, em que os verdadeiros adoradores vão adorar o Pai em espírito e em verdade. Pois são esses que o Pai quer que o adorem.
24 Pathian sia Thaa a hihi: taciang a bia peuma in thaa le thutak taw a biak tu uh a hihi, ci hi.
24 Deus é Espírito, e por isso os que o adoram devem adorá-lo em espírito e em verdade.
25 Numei nu in a kungah, Christ a kici Messiah sia hongpai tu a: hongpai ciang in, Ama in na theampo hong son tu hi, ci hi.
25 A mulher respondeu: — Eu sei que o
26 Jesus in, Na kungah nang hong paupui sia, tua pa ka hihi, ci hi.
26 Então Jesus afirmou:
27 Taciang in a nungzui te hongpai uh a, numei nu taw a ki paupui uh lamdangsa mama uh ahihang: kuama in bang zong ni ziam? a hibale, banghang in numei nu taw ki paupui ni ziam? a ci bua uh hi.
27 Naquele momento chegaram os seus discípulos e ficaram admirados, pois ele estava conversando com uma mulher. Mas nenhum deles perguntou à mulher o que ela queria. E também não perguntaram a Jesus por que motivo ele estava falando com ela.
28 Tua numei nu in a tuibeal nusia in, khuasung ah pai a, mite tung ah,
28 Em seguida, a mulher deixou ali o seu pote, voltou até a cidade e disse a todas as pessoas:
29 Ka sep theampo hong son pa sia pai vun a, en vun: hi sia in Christ hi ngawl ziam? ci hi.
29 — Venham ver o homem que disse tudo o que eu tenho feito. Será que ele é o Messias?
30 Tabang in khuasung pan pusuak uh a, Jesus kungah hongpai hon uh hi.
30 Muitas pessoas saíram da cidade e foram para o lugar onde Jesus estava.
31 Tua laitak in a nungzui te in, Syapa awng, an ne in, ci uh hi.
31 Enquanto isso, os discípulos pediam a Jesus: — Mestre, coma alguma coisa!
32 Ahihang ama in, Note i heak ngawl an neak tu ka nei hi, ci hi.
32 Jesus respondeu:
33 Tua ahikom khatpo in neak tu puak a hi tam? ci in a nungzui te khat le khat ki dong uh hi.
33 Então os discípulos começaram a perguntar uns aos outros: — Será que alguém já trouxe comida para ele?
34 Jesus in amate kungah, Keima hong sawlpa deina bang sep tu le Ama nasep ka zaw tu sia keima an a hihi.
34 — A minha comida — disse Jesus — é fazer a vontade daquele que me enviou e terminar o trabalho que ele me deu para fazer.
35 Tu zo tha li ciang in anlak hun hong theng tu hi, ci hi ngawl nu ziam? dak vun a, lo te en vun; amate ang zo a, anlak hun zo hi, kong ci hi.
35 Vocês costumam dizer: “Daqui a quatro meses teremos a colheita.” Mas olhem e vejam bem os campos: o que foi plantado já está maduro e pronto para a colheita.
36 Taciang anla peuma in sep thaman nga tu a, tawntung nuntakna atu in thing nga te kaikhawm tu hi: taciang thaici a poai te le anla te lungdam khawm tu uh hi.
36 Quem colhe recebe o seu salário, e o resultado do seu trabalho é a vida eterna para as pessoas. E assim tanto o que semeia como o que colhe se alegrarão juntos.
37 Khat in thaici poai a, a dang khat in anla hi, a ci sia a thuman a hihi.
37 Porque é verdade o que dizem: “Um semeia, e outro colhe.”
38 Na sep ngawl na uh lo sungah anla tu in kong sawl hi: midang te in seam uh a, taciang midang te sepnasa sungah note na tum uh hi, ci hi.
38 Eu mandei vocês colherem onde não trabalharam; outros trabalharam ali, e vocês aproveitaram o trabalho deles.
39 Numei nu in, ka sep theampo Ama in hong son hi, ci in son ahikom, Samaria khua sung mi tampi te in Jesus um uh hi.
39 Muitos samaritanos daquela cidade creram em Jesus porque a mulher tinha dito: “Ele me disse tudo o que eu tenho feito.”
40 A kungah Samaria mite hongpai ciang in, amate taw om tu in kun uh a: tua mun ah ni ni sung taam hi.
40 Quando os samaritanos chegaram ao lugar onde Jesus estava, pediram a ele que ficasse com eles, e Jesus ficou ali dois dias.
41 Jesus Ama kammal vateak hang in a um mihing hong tam seseam hi;
41 E muitos outros creram por causa da mensagem dele.
42 Taciang numei nu kungah, tu in nangma son bek taw hi ngawl in, koma vateak in ka zak uh hu in um khu hi, taciang Ama sia leitung ngum tu Christ a hihi, ci ka he uh hi, ci uh hi.
42 Eles diziam à mulher: — Agora não é mais por causa do que você disse que nós cremos, mas porque nós mesmos o ouvimos falar. E sabemos que ele é, de fato, o Salvador do mundo.
43 Ni ni zawkciang in, Jesus tua mun pan in pusuak a, Galilee ah pai hi.
43 Depois de ficar dois dias ali, Jesus foi para a região da Galileia.
44 Banghangziam cile Jesus ama vateak in, kamsang sia ama ngam ah ki zakta ngawl hi, ci in tettipang hi.
44 Pois, como ele mesmo disse: “Um profeta não é respeitado na sua própria terra.”
45 Galilee ah hongpai ciang in, Galilee mite in Ama sang uh hi, banghangziam cile Jerusalem poai ah amate pai uh a: a sep theampo mu uh hi.
45 Quando chegou à Galileia, os moradores dali o receberam bem. É que eles tinham ido à Festa da Páscoa , em Jerusalém, e tinham visto tudo o que Jesus havia feito lá.
46 Tua ahikom Jesus in tui pan sapittui a suasak na mun, Galilee huam Cana khua ah paikik hi. Tua khua ah ulian khat om a, a tapa Capernaum khua ah a cina hi.
46 Jesus voltou a Caná da Galileia, onde havia transformado água em vinho. Estava ali um alto funcionário público que morava em Cafarnaum. Ele tinha em casa um filho doente.
47 Jesus sia Judah ngam pan in pusuak a, Galilee ah om hi, ci a zak ciang in, a kungah pai hi, Capernaum khua ah pai in, a tapa damsak tu in ngen hi: banghangziam cile a tapa thi dektak hi.
47 Quando ouviu dizer que Jesus tinha vindo da Judeia para a Galileia, foi pedir a ele que fosse a Cafarnaum e curasse o seu filho, que estava morrendo.
48 Jesus in ama kungah, Musakna te le nalamdang te na mu bua uh le, na um bua uh hi, ci hi.
48 Jesus disse ao funcionário:
49 Tua ulian pa in, Topa awng, ka tapa a thi ma hongpai tan, ci hi.
49 Ele respondeu: — Senhor, venha depressa, antes que o meu filho morra!
50 Jesus in ama kungah, Va pai tan, na tapa nungta hi, ci hi. Tua pa in Jesus kammal um in pai hi.
50 — Volte para casa! O seu filho vai viver! — disse Jesus. Ele creu nas palavras de Jesus e foi embora.
51 A pai laitak in, a naseam te in dawntua a, na tapa nungta hi, ci son hi.
51 No caminho encontrou-se com os seus empregados, que disseram: — O seu filho está vivo!
52 Ama in a tapa bang hun laitak in damzaw ziam, ci dong hi. A naseam te in sun nai khat pawl in a cisa dam hi, ci uh hi.
52 Então ele perguntou a que horas o filho havia começado a melhorar. Os empregados responderam: — Ontem, à uma da tarde, a febre passou.
53 Tua hun sia Jesus in, Na tapa nungta hi, a ci lian laitak hi, ci a pa in he hi: taciang ama vateak le a innkuan bup in um uh hi.
53 Aí o pai lembrou que havia sido naquela mesma hora que Jesus tinha dito: “O seu filho vai viver.” Então ele e toda a família creram em Jesus.
54 Hi thu sia Judah ngam pan in Galilee huam ah Jesus a paizawk nalamdang a vawt ni vei na a hihi.
54 Esse foi o segundo milagre que Jesus fez depois de ter ido da Judeia para a Galileia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.