João 10
El Nayar Presidio De Los Reyes Cora NT (CRN_WBT) vs NVT
1 ’Ayee nu yeehui tejáꞌamuaꞌixaateꞌe tzáahuatiꞌiraꞌa jɨmeꞌe. Tɨ́ puaꞌa jaꞌatɨ́ aꞌuun aꞌuteárute cáneꞌaxɨ tihuaꞌacúraa, tɨ puaꞌa caí aꞌuun aꞌuteárute aꞌutɨ́ eꞌiténineꞌi sino tɨ puaꞌa ancuréꞌaraꞌani ɨ́ tejcuá jetze, aꞌɨ́ɨ pu nahuaꞌari púꞌeen, ajta tɨ tíꞌitecuiꞌica.
1 “Eu lhes digo a verdade: quem entra no curral das ovelhas às escondidas, por sobre a cerca, em vez de passar pela porta, é certamente ladrão e assaltante!
2 ’Mɨ́ ajta, aꞌɨ́ɨn tɨ yeehui aꞌuun aꞌuteárute aꞌu tɨ éꞌepueerta, aꞌii pu aꞌɨ́ɨn púꞌeen tɨ huáꞌajyeꞌemua ɨ́ cáneꞌaxɨ.
2 Mas quem entra pela porta é o pastor das ovelhas.
3 Ajta aꞌɨ́ɨn tɨ tíꞌichaꞌɨɨ aꞌu tɨ éꞌepueerta, aꞌɨ́ɨ pu tiraꞌantácuuneꞌesin tɨ́ꞌij aꞌuun aꞌuteárute aꞌɨ́jna tɨ huáꞌajyeꞌemua. Majta aꞌɨ́ɨme ɨ́ cáneꞌaxɨ, aꞌɨ́ɨ mú yeehui ranamua i niúucareꞌaraꞌan. Ajta aꞌɨ́ɨn jaꞌatɨ́ ayén huáꞌajee aꞌij mej ánteaꞌarua seɨj ajta seɨj. Aꞌɨ́ɨ pu ajta huaꞌirájajpua.
3 O porteiro lhe abre a porta, e as ovelhas reconhecem sua voz e se aproximam. Ele chama suas ovelhas pelo nome e as conduz para fora.
4 ’Tɨ́ꞌɨj ari naíjmiꞌica huirajáapuan ɨ́ ruyeꞌemua, aꞌɨ́ɨ pu huáꞌa cujtaꞌa auuméꞌe aꞌame. Majta aꞌɨ́ɨme amuacaí mú huajúꞌun muáꞌajuꞌun ɨ́ jemin aꞌiné aꞌɨ́ɨ mú ráꞌaste aꞌij tɨ aꞌɨ́ɨn tihuáꞌixaateꞌe.
4 Depois de reuni-las, vai adiante delas, e elas o seguem porque conhecem sua voz.
5 Camu jaꞌanáj miyen huajúꞌu muáꞌajuꞌu jemin seɨ́j ɨ́ mej caí ramuaꞌate. Camu xaa neꞌu, sino muataúuruuna ɨ́ jemin aꞌiné camu yeehui ramuaꞌate ɨ́ niúucareꞌaraꞌan aꞌɨ́jna ɨ́ jaꞌatɨ ɨ́ mej caí ramuaꞌate.
5 Nunca seguirão um desconhecido; antes, fugirão dele, pois não reconhecem sua voz.”
6 Ayee pu tihuaꞌutáꞌixaa ɨ́ Jesús aꞌɨ́jna jɨmeꞌe ɨ́ niuucari. Majta aꞌɨ́ɨme, camu yaúꞌitɨee muáꞌaraa aꞌij tɨ aꞌɨ́ɨn tihuaꞌutáꞌixaa.
6 Os que ouviram Jesus usar essa ilustração não entenderam o que ele quis dizer,
7 Aꞌɨ́j pu jɨ́n, Jesús ayén tihuaꞌutáꞌixaa tɨjɨ́n: ―Ayee nu tejáꞌamuaꞌixaateꞌe tzáahuatiꞌiraꞌa jɨmeꞌe. Nee nu yeehui neꞌɨ́n púꞌeen ɨ́ taꞌanténineꞌi ɨ́ mej jetzen uteárute ɨ́ cáneꞌaxɨ u cúrajtaꞌa.
7 por isso ele a explicou: “Eu lhes digo a verdade: eu sou a porta das ovelhas.
8 Matɨ́j menaꞌa mej miyen amuacaí huataseíjre necaí inee, aꞌɨ́ɨ mú nahuaꞌari púꞌeeneꞌe, majta mej tíꞌitecuiꞌica. Mɨ́ ajta, aꞌɨ́ɨme ɨ́ cáneꞌaxɨ, camu yeehui huáꞌunamuajriꞌi aꞌij mej tiuꞌutaxájtacaꞌa.
8 Todos que vieram antes de mim eram ladrões e assaltantes, mas as ovelhas não os ouviram.
9 ’Nee nu yeehui neꞌɨ́n púꞌeen ɨ́ taꞌanténineꞌi. Aꞌatɨ́ tɨ naꞌa tɨ ayén aꞌuun aꞌuteárute aꞌɨ́jna jɨmeꞌe tɨ náꞌantzaahuateꞌen ineetzi, aꞌɨ́ɨ pu ruuri huateáturaasin tɨ́j naꞌa rusén jɨmeꞌe. Aꞌɨ́ɨ pu yeehui ruxɨéehua huiráayeꞌicaa aꞌame, ajta uteáruꞌipicheꞌe aꞌame. Ruxɨéehua pu rateuni ɨ́ tɨ jɨ́n huateújvaɨreꞌen.
9 Sim, eu sou a porta. Quem entrar por mim será salvo. Entrará e sairá e encontrará pasto.
10 ’Ajta aꞌɨ́ɨn nahuaꞌari, ayée puꞌu yeehui ꞌeen jɨ́n u aꞌuvéꞌemej tɨ ij tiuꞌunáhuaꞌan, tɨ ij ajta titéecuiꞌini, tɨ ij ajta naíjmiꞌica antipuáꞌajteꞌen. Mɨ́ neajta inee, ayée nu yeehui ꞌeen jɨ́n mú aꞌuvéꞌemej mej mi ruuri muáꞌaraꞌani, tɨ ij ayén tihuáꞌacɨꞌɨti nain aꞌij tɨ tíꞌiseijreꞌe ɨ́ mej jɨ́n huataújtemuaꞌave tɨ́j naꞌa rusén jɨmeꞌe.
10 O ladrão vem para roubar, matar e destruir. Eu vim para lhes dar vida, uma vida plena, que satisfaz.
11 ’Nee nu yeehui neꞌɨ́n púꞌeen i nej xɨ́ꞌepɨꞌɨn jɨ́n seijreꞌe, i nej neajta niyen huáꞌajyeꞌemua ɨ́ cáneꞌaxɨ. Neajta nu niyen huámɨꞌɨni huáꞌa jetze meꞌecan.
11 “Eu sou o bom pastor. O bom pastor sacrifica sua vida pelas ovelhas.
12 Ajta aꞌɨ́ɨn ɨ́ mej raatáꞌa tɨ tiuꞌumuárɨꞌen, capu yeehui aꞌɨ́ɨn púꞌeen ɨ́ tɨ huáꞌajyeꞌemua ɨ́ cáneꞌaxɨ. Aꞌɨ́j pu jɨ́n, tɨ puaꞌa raaseíj tɨ ꞌɨ́ɨraꞌave eꞌevéꞌeme, aꞌɨ́ɨ pu án huajaúuhuaꞌaxɨjsin, ajta huataúruuna. Aj puꞌi, aꞌɨ́ɨn ꞌɨ́ɨraꞌave huáꞌa tzajtaꞌa aꞌuun aꞌuteáruti, ajta huajaꞌucuíjxɨꞌɨsin ɨ́ cáneꞌaxɨ.
12 O empregado foge quando vê um lobo se aproximar. Abandona as ovelhas porque elas não lhe pertencem e ele não é seu pastor. Então o lobo as ataca e dispersa o rebanho.
13 Ajta aꞌɨ́ɨn ɨ́ jaꞌatɨ́ ayén huataúruuna aꞌiné ayée muꞌu raatáꞌa tɨ tiuꞌumuárɨꞌen naꞌa, ajta capu yeehui aꞌatzu jetzen ruxeꞌeveꞌe aꞌij tɨ tihuáꞌaruuren ɨ́ cáneꞌaxɨ, icu.
13 O empregado foge porque trabalha apenas por dinheiro e não se importa de fato com as ovelhas.
14 ’Mɨ́ neajta inee, nee nu yeehui neꞌɨ́n púꞌeen i nej rɨ́ꞌɨ tíꞌitevij, i nej neajta huáꞌajyeꞌemua ɨ́ cáneꞌaxɨ. Nee nu huáꞌamuajte neꞌɨ́mej ɨ́ cáneꞌaxɨ. Majta aꞌɨ́ɨme ɨ́ cáneꞌaxɨ, aꞌɨ́ɨ mú yeehui nemuaꞌate ineetzi.
14 “Eu sou o bom pastor. Conheço minhas ovelhas, e elas me conhecem,
15 Ayee pu cheꞌatá naꞌa nemuaꞌate ɨ́ niyáꞌupua. Neajta inee, ayée nu cheꞌatá nenaꞌa ramuaꞌate ɨ́ niyáꞌupua. Neajta nu huámɨꞌɨni huáꞌa jetze meꞌecan ɨ́ cáneꞌaxɨ.
15 assim como meu Pai me conhece e eu o conheço; e eu sacrifico minha vida pelas ovelhas.
16 ’Nee nu yeehui neajta huáꞌa cujtaꞌa huaméj seica ɨ́ cáneꞌaxɨ ɨ́ mej caí huáꞌa jetze ajtémeꞌecan aꞌɨ́mej ɨ́ mej íiyu seijreꞌe cúrajtaꞌa. Ayee pu yeehui ruxeꞌeveꞌe nej ni niyen huajaꞌuvéꞌejajpuan. Aꞌɨ́ɨ mú majta raꞌancuréꞌasin ɨ́ neniuuca. Naíjmiꞌi mú ɨ́ cáneꞌaxɨ, matɨ́j menaꞌa puaꞌamé, aꞌúu mú seíireꞌe muáꞌajuꞌu seɨ́j tzajtaꞌa ɨ́ cúraa. Ajta, seɨ́j puꞌu yeehui huáꞌa cujtaꞌa aꞌuméꞌe aꞌame.
16 Tenho outras ovelhas, que não estão neste curral. Devo trazê-las também. Elas ouvirão minha voz, e haverá um só rebanho e um só pastor.
17 ’Ayee pu yeehui ꞌeen jɨ́n niyáꞌupua neetzi xeꞌeveꞌe aꞌiné nee nu huámɨꞌɨni nej ni neajtahuaꞌa huatarún.
17 “O Pai me ama, pois sacrifico minha vida para tomá-la de volta.
18 Capu jaꞌatɨ́ náꞌariꞌiraj ineetzi sino nexɨ́ꞌeviꞌiraꞌa nu jɨ́n mɨꞌɨni. Nee nu yeehui neꞌɨ́jna jɨ́n antínmuaꞌaree nej ni niyen ahuáncaꞌane nej huámɨꞌɨni. Neajta neꞌɨ́jna jɨ́n antínmuaꞌaree nej ni neajtahuaꞌa huatarún. Ayee pu aꞌɨ́jna jɨ́n tinaaꞌíjca ɨ́ niyáꞌupua. ―Ayee pu tihuaꞌutáꞌixaa.
18 Ninguém a tira de mim, mas eu mesmo a dou. Tenho autoridade para entregá-la e também para tomá-la de volta, pois foi isso que meu Pai ordenou”.
19 Jɨ́meꞌen puꞌu ayén tiuꞌutaxájtacaꞌa ɨ́ Jesús, aj mú mi jáꞌitaꞌa aꞌutacɨ́j aꞌɨ́ɨme ɨ́ mej aꞌuun tíꞌaijta huáꞌa teyujtaꞌa ɨ́ mej Israél jetze ajtémeꞌecan.
19 Quando Jesus disse essas coisas, as opiniões dos judeus a respeito dele se dividiram outra vez.
20 Muꞌiitɨ́ mú miyen tiuꞌutaxájtacaꞌa tɨjɨ́n: ―Tiyaaruꞌu pu yeehui tzajtaꞌan seijreꞌe, ajta rutɨ́muaꞌi. Caxu siyen ráꞌatzaahuateꞌe.
20 Alguns diziam: “Ele está possuído por demônio e está louco. Por que ouvi-lo?”.
21 Majta seica miyen tiuꞌutaxájtacaꞌa tɨjɨ́n: ―Capu yeehui rɨꞌɨrí tɨ jaꞌatɨ́ ayén tíꞌixajta tɨ puaꞌa ayén tiyaaruꞌu tzajtaꞌan seijreꞌe. ¿Ni tzaa tiyaaruꞌu ayén raayɨ́ꞌɨtɨ tɨ ayén yeehui raarújteꞌen jaꞌatɨ́ tɨ ayén arácun? Capu xaa neꞌu. ―Ayee mú tiuꞌutaxájtacaꞌa.
21 Outros diziam: “Ele não fala como alguém que está possuído por demônio. Pode um demônio abrir os olhos dos cegos?”.
22 Puꞌuri aꞌatzu áꞌateeviꞌica tɨ́ꞌɨj ari vejliꞌi pɨ́tíꞌirɨjcaa matɨ́ꞌɨj miyen meꞌɨ́jna jɨ́n tíꞌiyeste jaꞌanáj mej miyen tiuꞌutátui ɨ́ teyuu. Puꞌuri ajta aꞌájna pɨ́tíꞌirɨjcaa tɨ huáseeviꞌi áꞌayeꞌi.
22 Era inverno, e Jesus estava em Jerusalém na celebração da Festa da Dedicação.
23 Ajta aꞌɨ́ɨn Jesús, aꞌúu pu áꞌucheꞌecaneꞌe aꞌujna teyujtaꞌa, aꞌu tɨ teꞌejtétaavij tɨ Salomón ráꞌajtaahuacaꞌa.
23 Ele caminhava pelo templo, na parte conhecida como Pórtico de Salomão,
24 Majta miyen ajteáxɨɨrecaꞌa ɨ́ jemin aꞌɨ́ɨme ɨ́ mej meꞌuun tíꞌaijta teyujtaꞌa. Matɨ́ꞌɨj mi miyen tiraataꞌixaa tɨjɨ́n: ―Capej yeehui piyen táꞌaviitzeꞌe. Patáꞌaj piyen tzáahuatiꞌiraꞌa jɨ́n taatáꞌixaateꞌen tɨ puaꞌa peꞌɨ́n púꞌeen ɨ́ Cɨríistuꞌu nusu pecaí.
24 quando os líderes judeus o rodearam e perguntaram: “Quanto tempo vai nos deixar em suspense? Se você é o Cristo, diga-nos claramente”.
25 Jesús pu ayén tihuaꞌutáꞌixaa tɨjɨ́n: ―Nee nu hui xaa neri amuaatáꞌixaa. Seajta múꞌeen, caxu náꞌantzaahua. Aꞌɨ́jna ɨ́ nej jɨ́n niyen rɨcɨ tɨ huápɨꞌɨ ruxeꞌeveꞌe, ayée nu yeehui neꞌɨ́jna jɨ́n niyen rɨcɨ niuucajtzeꞌen ɨ́ niyáꞌupua. Ajta, aꞌɨ́ɨ pu aꞌɨ́jna jɨ́n ayén tíꞌinexa.
25 Jesus respondeu: “Eu já lhes disse, e vocês não creram em mim. A prova são as obras que realizo em nome de meu Pai.
26 Mɨ́ seajta múꞌeen, caxu yeehui náꞌatzaahuateꞌe aꞌiné caxu huáꞌa jetze ajtémeꞌecan ɨ́ cáneꞌaxɨ ɨ́ nej huáꞌajyeꞌemua.
26 Mas vocês não creem em mim porque não são minhas ovelhas.
27 ’Ajta aꞌɨ́ɨme ɨ́ cáneꞌaxɨ, ayée mú nenamua aꞌij nej tihuáꞌixaateꞌe. Nee nu yeehui huáꞌamuajte, majta miyen náꞌastijreꞌe ineetzi.
27 Minhas ovelhas ouvem a minha voz; eu as conheço, e elas me seguem.
28 Ayee nu yeehui huaꞌatáꞌaca mej miyen ruurican huateáturan tɨ́j naꞌa rusén jɨmeꞌe. Camu jaꞌanáj antipuáꞌari; capu yeehui rɨꞌɨrí tɨ jaꞌatɨ́ ayén náꞌajajpuaniꞌi.
28 Eu lhes dou a vida eterna, e elas nunca morrerão. Ninguém pode arrancá-las de minha mão,
29 Ajta niyáꞌupua, ɨ́ tɨ ayén naatátui aꞌɨ́mej ɨ́ cáneꞌaxɨ, aꞌɨ́ɨ pu nain jɨ́n antiújmuaꞌaree. Capu yeehui ajta rɨꞌɨrí tɨ jaꞌatɨ́ ayén ráꞌajajpuaniꞌi.
29 pois meu Pai as deu a mim, e ele é mais poderoso que todos. Ninguém pode arrancá-las da mão de meu Pai.
30 ’Teen tu naíjmiꞌi, seɨ́j tu tenaꞌa pɨ́rɨcɨ ɨ́ niyáꞌupua, neajta inee. ―Ayee pu tiuꞌutaxájtacaꞌa aꞌɨ́jna ɨ́ Jesús.
30 O Pai e eu somos um”.
31 Majta aꞌɨ́ɨme ɨ́ mej meꞌuun tíꞌaijta teyujtaꞌa, majtáhuaꞌa mú tetej titúꞌutu mej mi meꞌɨ́jna jɨ́n raateátuꞌasixɨꞌɨn.
31 Mais uma vez, os líderes judeus pegaram pedras para atirar nele.
32 Aj puꞌi Jesús ayén tihuaꞌutáꞌixaa tɨjɨ́n: ―Nee nu neri jeíhua tejamuaataseíjrate aꞌij nej rɨcɨ tɨ iꞌi xɨ́ꞌepɨꞌɨn. ¿Tiꞌitájni si jɨ́n pɨ́ tínaateátuꞌasixɨꞌɨsin? ¿Ni qui aꞌɨ́jna jɨmeꞌe nej raarújte, naꞌari tiꞌitɨ́j jɨ́n, neꞌu?
32 Jesus disse: “Por orientação de meu Pai, eu fiz muitas boas obras. Por qual delas vocês querem me apedrejar?”.
33 Matɨ́ꞌɨj mi miyen tiraataꞌixaa tɨjɨ́n: ―Catu yeehui teꞌɨ́jna jɨ́n muaateátuꞌasixɨꞌɨsin pej piyen tiꞌitɨ́j jɨ́n rɨcɨ tɨ iꞌi xɨ́ꞌepɨꞌɨn, sino ayée tu ꞌeen jɨ́n muaateátuꞌasixɨꞌɨsin pej piyen aꞌij puaꞌa tiꞌixa ɨ́ Dios jemi, aꞌiné múꞌee pepuꞌu, tevi penaꞌa pɨ́rɨcɨ. Pajta piyen tíꞌaseijrata pej nuꞌu Dios púꞌeen. ―Ayee mú tiraataꞌixaa.
33 Eles responderam: “Não vamos apedrejá-lo por nenhuma boa obra, mas por blasfêmia. Você, um simples homem, afirma que é Deus!”.
34 Jesús pu ayén tihuaꞌutáꞌixaa tɨjɨ́n: ―¿Ni caí ayén téꞌeyuꞌusiꞌi ɨ́ yuꞌuxari jetze tɨ nuꞌu Dios ayén tihuaꞌutáꞌixaa aꞌɨ́mej ɨ́ mej aꞌɨ́mej jemi raateájtuaa ɨ́ runiuuca? Ayen tɨjɨ́n: “Ayee pu nuꞌu yeehui ayén tihuaꞌutáꞌixaa tɨ nuꞌu ayén huaꞌutamuáꞌa tɨjɨ́n: Diosi mej nuꞌu púꞌeen.”
34 Jesus respondeu: “As próprias Escrituras de vocês afirmam que Deus disse a certos líderes do povo: ‘Eu digo: vocês são deuses!’.
35 Dios pu ayén huaꞌutamuáꞌa aꞌɨ́jna jɨmeꞌe mej nuꞌu dioosi púꞌeen. Ajta capu yeehui rɨꞌɨrí tej tiyen raꞌuréꞌuuna teꞌɨ́jna tɨ ari téꞌeyuꞌusiꞌi ɨ́ yuꞌuxari jetze.
35 E vocês sabem que as Escrituras não podem ser alteradas. Portanto, se aqueles que receberam a mensagem de Deus foram chamados de ‘deuses’,
36 ’Tɨ́ puaꞌa Dios ayén huaꞌutamuáꞌa, ¿aꞌiné tej tiyen raatámuaꞌati teꞌɨ́jna tɨ niyáꞌupua huateúraꞌate, ajta yen yaꞌutaꞌítecaꞌa íiyen chaanaca japua? ¿Ni qui tiyen cheꞌatá tenaꞌa raatámuaꞌati aꞌij tɨ Dios ari huaꞌutamuáꞌa ɨ́ seica? A niꞌijtá neꞌu. Aꞌɨ́j pu yeehui jɨ́n, ¿aꞌiné siyen seꞌɨ́jna jɨ́n tíꞌinexajtziꞌi seꞌɨ́jna jɨmeꞌe nej niyen tejámuaatáꞌixaa yee nee nu neꞌɨ́n púꞌeen ɨ́ yaujraꞌan ɨ́ Dios?
36 por que vocês consideram blasfêmia quando eu digo: ‘Eu sou o Filho de Deus’? Afinal, o Pai me consagrou e me enviou ao mundo.
37 ’Setáꞌaj náꞌatzaahuateꞌe tɨ puaꞌa yeehui niyen cheꞌatá nenaꞌa rɨjca aꞌij tɨ ajta rɨcɨ ɨ́ niyáꞌupua, naꞌari tɨ puaꞌa necaí nenaꞌa, setáꞌaj caí náꞌatzaahuateꞌe.
37 Não creiam em mim se não realizo as obras de meu Pai.
38 Jee xaa, tɨ puaꞌa niyen nenaꞌa rɨjca aꞌij tɨ ajta aꞌɨ́ɨn rɨcɨ, seajta secaí siyen ahuaújcaꞌanen sej yeehui náꞌantzaahuateꞌen, ayée nu tejámuaatáꞌixaateꞌen setáꞌaj siyen senaꞌa téꞌatzaahuateꞌe seꞌɨ́jna jɨmeꞌe aꞌij nej rɨcɨ sej si siyen yeehui ráamuaꞌaree, seajta yaúꞌitɨee xáꞌaraꞌani tej tiyen naímiꞌi seɨ́j tenaꞌa pɨ́rɨcɨ, ɨ́ niyáꞌupua, neajta inee. ―Ayee pu tihuaꞌutáꞌixaa.
38 Mas, se as realizo, creiam na prova, que são as obras, mesmo que não creiam em mim. Então vocês saberão e entenderão que o Pai está em mim, e que eu estou no Pai”.
39 Majtahuaꞌa mú miyen tíꞌiteseꞌecaꞌa mej mi raatéeviꞌi. Mɨ́ ajta aꞌɨ́ɨn, huáꞌa jetze ajtáraa.
39 Novamente, tentaram prendê-lo, mas ele escapou e os deixou.
40 Aj puꞌi aꞌuun antáraa ɨ́ Jesús u jetze pújmeꞌen ɨ́ játeꞌanaraꞌan jetze aꞌujna u Jordán. Aꞌuu pu aꞌaráꞌa aꞌutɨ́ amuacaí aꞌɨ́ɨn huámuaɨꞌɨvijhuacaꞌa aꞌɨ́jna ɨ́ Juan. Aꞌuu pu aꞌuteájturaa.
40 Foi para o outro lado do rio Jordão, perto do lugar onde João batizava no início, e ficou ali por algum tempo.
41 Majta muꞌiitɨ́ mú u eꞌiréꞌene ɨ́ jemin. Ayee mú tiuꞌutaxájtacaꞌa tɨjɨ́n: ―Capu yeehui jaꞌanáj ayén huarɨ́j aꞌɨ́jna ɨ́ Juan tiꞌitɨ́j mej jɨ́n aꞌij tiraꞌutaseíj aꞌɨ́jna jɨmeꞌe mej rɨ́ꞌɨ tiraateájtuaani ɨ́ Dios. Mɨ́ ajta, tɨ́j naꞌa mej miyen tiuꞌutaxájtacaꞌa meꞌɨ́jna jɨmeꞌe ɨ́ Jesús, ayée pu yeehui ayén tiꞌayajna. ―Ayee mú tiuꞌutaxájtacaꞌa.
41 Muitos o seguiram, comentando entre si: “João não realizou sinais, mas tudo que ele disse a respeito deste homem se cumpriu”.
42 Majta muꞌiitɨ́ mú meꞌuun huataújtuaa ɨ́ Jesús jemi.
42 E muitos ali creram em Jesus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.