Atos 27
Manitanati Tuparrü (CAXNT) vs AAI
1 Tirranrrüma aicüpurumati Pablo au Italia. Sane nauquiche torrioti ümoti maniqui taman capitán, nürirrti Julio. Arrti auqui manu batallón nürirri Augusto. Torrioma ito bama maquiataca preso ümoti. (Arrüñü Lucas yecatito ichepema.)
1 Aki au Italy na’at na isan hinot hiyayabuna ufunamaim Paul naatu dibur sabuw afa bairi hibuwih Rome baiyowayah hai orot ukwarin babanamaim wabin Julius umanamaim hiya’i. Caesar baiyowayah orot hai kou’ay wabin Aiwob ana Baiyowayah. |alt="map" src="Paulrome.tif" size="col" ref="Acts 27.1"
2 Somecatü au taman barco auqui Adramitio, niyücürrü au manio puebluca abe abeu narubaitu turrü au manu cürrü Asia. Somecatü. Sürotitito suichepe Aristarco, naqui auqui Tesalónica au manu cürrü Macedonia. Pablo es enviado a Roma|src="cn01939B.tif" size="span" copy="© 1978 David C. Cook Publishing Co." ref="ACT 27.2"
2 Aki wa tafaram Adaramitiamane na batabat abai, iti wa i Asia wanawanan awar etei run titamih nununuw abai. Masedonia orot wabin Aristakus ana tafaram Thessalonica i auman is ra’at bairi an.
3 Au quiatarrü nanenese sopiñatai esa manu pueblurrü Sidón. Arrti capitán Julio bien buenurrti aübuti Pablo. Torrio uiti nauqui aüroti acü auqui barco na apaseati ümo bama nesarrti amigorrü au Sidón. Arrüma macumananama ümoti arrüna necesitaboti ümo nesarrti viajerrü.
3 Anan marto Sidon arun, Julius, Paul isan i igewasin, baibasit itin ana ofonah bainanawanihimih itih ana kokok abisa baibaisin isan iu.
4 Auqui manu somecatito. Supapasaca bien auqui saimia nurria manu cürrü cümuinta turrü nürirri Chipre, tusio auna sane ümo nepaurrü. Au na narücüquirri chümaquiütücapü fuerte.
4 Nati’imaim atit maiye ana, baise yabat kufuti, imih aki wa abai ai kewakew Cyprus nuw sisibinamaim isinfafari anunuw an.
5 Auqui sopitompücata manu narubaitu turrü, somequi ñome manio cüca Cilicia y Pamfilia. Sopiñatai au manu pueblurrü nürirri Mira au manu cürrü Licia.
5 Anunuw anan i atit are Silisia naatu Pamfilia hai riy yan foun autubun arabon ana Maira arun Laisia wanawanan.
6 Acamanu arrti capitán tabüco uiti taman barco auqui Alejandría, niyücürrü ümo Italia. Somecatü uiti au manu barco. Somecatito.
6 Nati’imaim Julius orot ukwarin Alexandria hai wa ta au Italy nununuw tita’ur, basit aki imaim yara’ahi.
7 Masamuñatai somequi. Bupasao sürümana naneneca. Apenarrü sopiñanai saimia manu pueblurrü nürirri Gnido. Maquiütücaiqui suisümenu, sane nauquiche somecatü ümo mancarrü. Sopiñatai abeu manu cürrü cümuinta turrü, nürirri Creta. Suipiasaca auqui manu nürirri Salmón.
7 Veya moumurih maiyow efamaim aremor, yabat rabi auman awani ayey ana bar merar Sinidus anatabir. Baise yabat i ra’at men karam boro mutufor atanunuw, imih aki Kurit nuw isinfafari anunuw Samone sisibin rounane.
8 Cuerrtarrü somenotü isiuqui nabeu manu cürrü Creta. Au nitacürurrü sopiñatai au taman puertorrü nürirri “Coñorrtai”, ane saimia manu pueblurrü Lasea.
8 Kufuti auman awani tor rewarewan anunuw ana efan wabin Umabibin imaim atit, bar merar Lasea sisibinamaim Umabibin imaim arun.
9 Tütabe sürümana naneneca sobesa viajerrü. Tüsai aiñanai nitiempo maquiütürrü, auche peligrosorrü viajerrü isuqui turrü. Auqui arrti Pablo macuansomoconoti ümo bama maquiataca au barco,
9 Nati’imaim veya manin maiyow ama naatu busurufin maiye na isan yabat i ra’at re sakirafut. Anayabin gagar ana veya i mar etei notawiyen ana hiyuw ufunamaim ebubusuruf. Imih Paul imatnuwih eo,
10 nanti ümoma:
10 “Oro’orot ayu ai’itin it tanatit tananan i boro kakafin wan tanamara’at, wa boro nataseb, sawar etei boro tanisaroun naatu it auman boro tanamorob.”
11 Pero arrti capitán Julio chicocotatipü nurarrti Pablo. Manrrü oncotitü ümoti maniqui esache manu barco y ümoti maniqui manejabo.
11 Baise baiyowayan hai orot gagamih Julius, Paul ana tur men nowar, baise wa ana kaifenayan, naatu wa matuwan abisa hio hai tur i’ufunun.
12 Arrümanu puertorrü nürirri Coñorrtai champürrtü urria nurria ümoma na asioma acamanu enterurrü nitiempo maquiütürrü. Tüsaipü namanaiña chepatai ñapensacarrüma nauqui somenotito auqui manu. Rranrrüma aiñanaimia au manu quiatarrü puertorrü au manu cürrü Creta, nürirrti Fenice, itopiqui acamanu chümaquiütücapü fuerte auqui ba torrü nitoripiacü tansürü.
12 Naatu nati awar wa rouwin rarab siba’u imaim ma isan men igewasin, imih orot etei hai kok i boro wa hitimtawiy takakaram na’at atarabon Phoenix imaim rarab siba’u atama. Phoenix awar i tafaram Kurit wanawanan naatu nati awar i gewasin anayabin umabibin oyaw na’atune veya ere’er boro ina’itin nare.
13 Auqui iñatai pario mancarrü. Arrüma caüma ñaquioncorrüma puerurrü aiñanaimia au Fenice. Auqui itononioma ape manio cüboca yerurrü, arrüba uiche tochenco barco. Somecatü isiuqui nabeu manu cürrü Creta.
13 Waruw kikimin gurufune tarsisin, orot hinotanot abisa hio i mamatar, imih aumor hitain hiyen naatu rarar hibora’aten Kurit dones sisibin akutitiy.
14 Pero contoatai maquiütüca fuerte auqui manu cürrü Creta. Arrümanu maquiütürrü nürirri uimia “Nitoripiacü Tansürü”.
14 Baise men yok yabat gagamin wabin wowog oyawane babin re.
15 Chüpuerurrüpü manrrü aüromatü aübu barco auna cauta rranrrüma. Peoro barco au narubaitu turrü ui maquiütürrü.
15 Wa rab, aki bai kewakew run maiye isan abiwa’an men karam basit yabat wan amara’at atit are.
16 Supapasaca auqui manu cüma cümuinta turrü, nürirri Clauda, ane ümo maquiütürrü. Acamanu champürrtü tarucapae maquiütürrü. Sane nauquiche puerurrü sopiñe manu canoarrü arrüna tonono isiu barco. Pero corrtabapae suiñemo.
16 Baise anunuw ana nuw kikimin wabin Kauda guruf na’atune bat aki sisibin umabibin isinfafari, naatu hifafair wa kikimin uranane atain yen,
17 Sopitonota au barco. Auqui quiñoeno barco uimia oboi tucumaca, tapü iñarrio ui turrü, itopiqui tarucu nipococo turrü ui maquiütürrü. Birrubuma ito tapü iñataimia ui maquiütürrü onü manu cüosorrü quiurubatai ane abeu manu cürrü Libia. Arrümanu cürrü Libia ane topü narubaitu turrü. Iquiaübutama ba belaca uiche amenco barco. Auqui caüma chebatai uimia, nauqui aürotü barco ui maquiütürrü.
17 murab hibow hikiktatan gaigiwas, wa afe’en baginayah yabat buwih run Libia dones yen yara’ahih hirouw hibir, basit rar hitaiyen hire wa bat earuw.
18 Tarucu suichaquisürücü uirri. Au quiatarrü nanenese yarutaübutama au turrü cümuinta niquiaca barco.
18 Yabat i wan fus kubar rouw in marto, naatu wa afe’en sabuw sawar hibow hisrouruwen riy yan hire.
19 Au manu tercer nanenese yarutaübutama ito au turrü nanaiña erramientorrü y nanaiña arrüba abe au barco, tapü umianeneiqui.
19 Naatu veya baitaunin i wa ana sawar afa: rar, murab, koutataren, naatu boy i hibow taiyan hitaiyen hire.
20 Omenotü naneneca. Ünantatai napese, chütusiopü surrü ni norrtoñecapü. Maquiütücaiqui fuerte, y tarucapae ito nipococo turrü. Au nitacürurrü suisucheca, chauqui chüsupapensacaiquipü nauqui suisübori.
20 Tafaram etei gugum aki sumar, daman men a’itah veya manin maiyow yabat kutuw rouw inan aki etei akasiy yawas isan anotanot ai not etei sawar.
21 Chauqui tüsürümana naneneca chüsubacapü. Auqui atüraiti Pablo eanama, nanti ümoma:
21 Orot nati wa afe’en veya bai’ab ama yabat rarabi bay men yait ta eaan, Paul misir nah yan foun bat eo, “Oro’orot kwa gewasin ayu fanau kwatanowar Kurit tatama’am iti sawar boro men hita’af naatu boro men ta yababan tab.
22 Pero caüma, tapü ane penarrü aboi, itopiqui champüti coiño au na barco. Tapü arrüna barco tiene que añarri.
22 Baise boun i kwa abifefeyani koufair kwanab, anayabin kwa orot etei boro men ta inamorobomih. Wa akisinamo boro natafofor na’unun.
23 Itopiqui arrüñü rranaunca ümoti Tuparrü, yaserebiquia ümoti. Nütoba cuati yesañü taman ángel esaquiti,
23 Fai gugumin God ayu aru, naatu God ayu akwakwafir i ana tounamatar iyafar ayu sisibu’umaim bat,
24 nanti iñemo: “Tapü airruca, Pablo. Tiene que anitaiqui isucarüti yarusürürrü yüriaburrü César. Arrti Tuparrü bayurarati aume, tapü anati naqui coiño eanaqui bama acumpañeru au barco”. Tone nurarrti iñemo.
24 naatu iuwu, ‘Paul men inabir, o i boro Caesar nanamaim ubar hibit hinibabatiyi. God i ana kabeberamaim sabuw iti bairi wa afe’en kwanan hai yawas etei o umamaim ya, imih boro men yait ta namorob.’
25 Sane nauquiche, tapü aupirruca, mañoñünca. Tusio nurria iñemo, itopiqui ñoncatü nurria ümoti Tuparrü. Pasao caüma isiu arrüna nurarrti iñemo.
25 Imih oro’orot koufair kwanab! Anayabin ayu God abitumitum abisa eo anonowar na’atube boro nasinaf.
26 Contoatai tiene que uiñanai ui maquiütürrü esa taman cürrü ane cümuinta turrü.
26 Baise it i boro narabit tanan nuw ta ana donesamaim boro nayara’ahit.”
27 Tütabe catorce naneneca subaca isu manu narubaitu turrü nürirri Adria ui manu maquiütürrü. Au manu tobirri ñaquioncorrüma bama batrabacara au barco, que tüsubaca saimia cürrü.
27 Yabat rabi Mediterenean tor yan areremor fur rou’ab sawar veya 14 baib ana veya nati ana gugumin imaim wa afe’en baginayah naniyah hibaib aki i ana tafaram abiyubin.
28 Auqui iñemecatama au turrü taman canrrü tomoeno icutacu pita, na atusi notücürrü. Ane treinta y seis metros. Manrrü tahiqui merirao tatito, ane veintisiete metros.
28 Basit murab hibai aumor hi’utan hitaiy re taiy hifufufum ana fofonin i 40 metres naatu hima kafai naatu hifufun maiye hi’tin i 30 metres.
29 Birrubuma, tapü sürotü barco ubuturu canca ui maquiütürrü y ui nipococo turrü. Sane nauquiche iñemecanioma manio cuatro cüboca yerrurrü motomoeno yucutacu tucumaca, iyoto barco, nauqui atoche. Auqui meaboma nauqui anene conto.
29 Naatu hai bir i ra’at yabin yabat boro wa nab anan ar afe’en nayara’ah, imih aumor etei kwafe’en wa uranane hitaiyen hire naatu mar saise to isan hima hiyoyoban.
30 Tapü arrübama batrabacara au barco rranrrüma aesübuma auqui barco au manu canoarrü. Mapañama rranrrüma aiñamecanioma cüboca icutacuqui barco, abu ñapanturrüma, abu iñatama canoarrü isu turrü.
30 Imaibo wa afe’en bowayah wa baihamiyin bihiramih hima hiyakitifuw. Naatu wa kafai hirufam harew yan hitaiy re, hitifuwen wa nanane aumor baitaiyin hitarouw hitanan i aunah hitanamih.
31 Auqui nanti Pablo ümoti capitán y ümo bama masortaboca:
31 Baise Paul baiyowayah hai orot ukwarin bobonawiyih naatu baiyowayah iuwih eo, “Iti wa afe’en bowayah wa afe’en men hinama’am na’at, kwa etei i men karam boro yawas kwanab.”
32 Auqui süromatü bama masortaboca aitüsünanioma manio tucumaca uiche ananca tomoeno canoarrü. Sane caüma sürotü canoarrü pünanaquimia.
32 Basit baiyowayah kaiy hibow wa kafai ana murab hi’afuw naatu hitumar e’aruw in.
33 Barrüperaramainqui nauqui anene. Arrti Pablo manitanati nurria ümoma, nanti:
33 Mar sibisib auman, Paul orot etei iuwih eo, “Kwa i bay kwanaa, anayabin bay en kwama’am boun fur rou’ab sawar naatu ya wanawanan i men abisa ta ema’am.
34 Sucanañü aume, auba na ane naucusüu, nauqui puerurrü autaesübu. Nanaiña arraño caüma urria nabaca, champü causane.
34 Imih abifefeyani bay kwanaa fair kwanab, arib boro men ta nata’uy nare nakasiyomih.”
35 Chauqui ñanitacarrti ümoma, iñentati pan. Machampiencanati ümoti Tuparrü isucarüma, chepesünana pan uiti, basoti.
35 Paul iti eo ufunamaim rafiy bai orot etei nahimaim God ana merar yi, imasib naatu busuruf eaan.
36 Auqui arucu pario ümo namanaiña bama maquiataca. Basoma ito.
36 Etei hi’itin koufair hibai naatu etei’imak bay afa hibow yah hirutan.
37 Arrüna sububiqui au barco doscientos setenta y seis.
37 Naatu aki nati wa afe’en anan nai etei i 276.
38 Numo tabecoma, yarutaübutama au turrü nanaiña manu trigo, niquiaca barco, tapü umianeneiqui.
38 Orot etei bay hi’aa yah biw ufunamaim, wheat nati wa afe’en hi’iuin hibow harew yan hitaiyen hire wa kerer.
39 Numo tütaneneca, tusio cürrü. Ane cüosorrü isiu nabeurrü. Chisuputacaipüma manu cürrü. Rranrrümapü caüma aüromatü eana manu cüosorrü aübu barco.
39 Mar totoririb ana veya wa afe’en baginayah dones men hi’inan, baise umabibin ana dones hi’itin naatu wa hibai hisinaftobon nati dones yen baitet ra’ahin isan hinunuw.
40 Botüsüro uimia ba tucumaca apüche abe motomoeno manio cuatro cüboca yerurrü. Omoncono eana turrü. Icoñocotama manio torrü rremorrü uiche manejaboma barco. Iñatama ito ape taman vela, nauqui aürotü barco ui maquiütürrü, somequi caüma ümo manu cüosorrü.
40 Wa ana aumor hi’afuw tai yan hi’in naatu gunig ana murab au ta’imon hirufam, imaibo rar hibora’ah wa bai aki au dones anunuw arun.
41 Rrepenteatai iñatai barco eana cüosorrü, auna cauta chotüsapü. Sürocütu nurria niñau barco, pero auna iyoto masamuña añarri ui na tarucapae nipococo turrü.
41 Baise wa nunuw rur yabat rab mamay yan yen naatu yara’ah nanane re tatab bai’etaw isan men karam, naatu uranane yabat rab tagurugurus.
42 Arrübama masortaboca caüma rranrrümapü aitabairoma namanaiña bama preso, tapü besüburuma auqui barco yatucurrüma hasta isiu nabeurrü.
42 Baiyowayah dibur etei rouw morob isan hiyakitifuw, men hikok boro hitataiy dones hitayen hitabihir.
43 Pero arrti capitán Julio chirranrrtipü na aconti Pablo. Sane nauquiche chütorriopü uiti na aisamunema sane bama masortaboca. Más bien bacüpuruti ümo bama ipiacama atuma, nauqui atobüma eana turrü auqui barco, nauqui atuma hasta nabeurrü.
43 Baise baiyowayah hai orot gagamin i Paul tiyawas imih baiyowayah abisa hinot hio i eotanih, naatu iuwih eo, “O yait itaiy isoso’ob wan kukununuw kure kutaiy kwen dones kuyen.
44 Arrübama maquiataca süroma omonü tauraca y arrüba nipearrtu barco nauqui aiñanaimia ito hasta nabeurrü. Sane nauquiche namanaiña iñataimia isiu nabeurrü, champüti naqui coiño.
44 Naatu afa i boro uf hinare wa rab tatagurugurus rebarebah afe’eh hinayen hinataiy hinarun.” Aki iti na’atube asinaf etei yawasi ataiy an dones yan ayen men yait ta morob. Wa tafofor hire au dones tetataiy|alt="shipwrecked people making for shore" src="cn02045B.tif" size="col" loc="Act 27.44" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="27.44"
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 27, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.