Atos 26

Chiquitano NT (CAX_SBB) vs AAI

Sair da comparação
AAI TUR GEWASIN O BAIBASIT BOUBUN
1 Auqui nanti Agripa ümoti Pablo: —Puerurrü anitaca caüma atacucüatoe. Arrti Pablo iquiampetati nipiarrti, na atusi que rranrrti anitati. Nanti sane:
1 Agripa iu, “O i baibasit abit taiyuw isa inao.” Paul uman bora’ah naatu taiyuwin wasfafar eo,
2 —Ipucünunca nurria, itopiqui puerurrü rranita caüma ichacuñüantoe asucarücü, yüriaburrü Agripa, nauqui iñumu nurarrüma bama israelitarrü iñemo.
2 “Aiwob Agripa, ayu i abiyasisir anayabin boun o namaim Jew sabuw abisa isan ayu ubar hibitu i boro ana wasfafaru anao inanowar. Paul aiwob Agripa isah ibibinan|alt="Paul speaking to crowd" src="cn01993b.tif" size="col" loc="Act 26.2" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="26.1-2"
3 Arrücü tusio nurria aemo nanaiña arrüna yacheatarrüma bama israelitarrü y nanaiña arrüna nuratoquiquirrimia. Asamu nurria iñemo, onsapesio baeta arrüna nisura.
3 Iti ao i turobe, anayabin o i Jew sabuw hai binanakwar naatu hai ofafar iso’ob kwanekwan, imih o abifefeyani yatenanub inama ana’o inanowar.
4 ‛Tusio ümo namanaiña bama israelitarrü causane nisüboriqui tücañe eanama taha au Jerusalén nauquiche yaürrüñüqui.
4 Jew sabuw etei ayu kek ana veya mi’itube ama’am i hiso’ob, ayu au yawas no aneika au tafaramamaim mi’itube ama’am ana Jerusalem atit ama’ama etei i hiso’ob.
5 Abomainqui bama isuputaramañü tücañe. Arrüma puerurrü uraboimia asucarücü, arrtü rranrrüma. Arrüñü tücañe arucu nurria iñemo nirranauncu ümoti Tuparrü, itopiqui fariseorrüñü. Arrübama fariseorrü tarucu ñacoconauncurrüma ümo nüriacarrü.
5 Ayu i manin maiyow bairi ama, imih ayu i hisu’ubu kwanekwan. Hinakokok na’at hina’orereb. Anaika ayu i Pharisee orot, kwafiren ana ofafar fokarin wanawanan i ayu ama, naatu men kafa’imo ofafar ta astu’ub.
6 Pero caüma yaca auna nauqui acurrta saübuñü, itopiqui na urabomañü. Urabomañü itopiqui icocota arrüna nurarrti Tuparrü tücañe ümo bama uyaütaiqui. Yarrüperaca nauqui acoco manu nurarrti Tuparrü, arrtü süboricoma tato uiti bama coiño.
6 Naatu boun ayu iti ubar tibitu anayabin God ana’omatanen ai a’agir bitih imaim ayu nuhufot ama’am isan, ubar hitu bairi tao.
7 Arrüna noesa genterrü Israel omeanaqui ba doce familiarrü barrüperarama ito na acoco nurarrti Tuparrü. Arrüma arucu ümoma yaserebiquirrimia ümoti Tuparrü, naneneca y tobiquia. Pero caüma, señor yüriaburrü, namatü que arrüñü ane nipünate itopiqui yarrüperaca na acoco manu nurarrti Tuparrü.
7 Iti omatanen i aki ai big etei 12 hibitumitum mi’itube hita’itin titurobe, imih fai mar dogoroh tutufin etei God hikwakwafir, naatu anayabin iti baitumatum isan. Aiwobomon, Jew sabuw ayu ubar hitu iti tao.
8 ¿Aensapü ane nomünantü sobi, itopiqui icocota arrüna süboricoma tato bama coiño? ¿Causanempü aucütobü, arrtü uiti Tuparrü süboricoma tato bama coiño?
8 Kwa Jew sabuw iyab iti kwabatabat aisim God sabuw murumurubih ibiyawasih baitutumin isan kwa isa efofokar?
9 ‛Arrüñü tücañe ichüboriquiatai ümoti Jesús, naqui auqui Nazaret.
9 Ayu auman mat i na’atube anot, sawar moumurih na’in ata sinaf Jesu Nazareth mowan wabin ati’ib isan.
10 Sane isamute tücañe au Jerusalén. Rranquiquia isüriacabo pünanaqui bama üriatu sacerdoterrü. Sürümanama bama icocoromati Jesús süroma au preso sobi. Urriampae iñemo arrtü taborioma.
10 Naatu nati na’atube Jerusalemamaim asinaf. Firis ukwarih biyahine fair abai God ana sabuw moumurih maiyow abow dibur aya. Naatu rouw morobomih teo ana veya ayu auman aibasit terouw temomorob.
11 Taquisürüma sobi au ba poca sinagoga, nauqui anitama chomirriampatai ümoti Jesús sobi. Tücañe tarucapae nichübori. Yacatito ubau piquiataca puebluca isiuma.
11 Mar moumurih maiyow Kou’ay Bar efan tata’amaim abow biyababan aitih, naatu hai baitumatum baihamiyin isan a’okikimih. Na’atube hai baitumatum baigigimin isan a’okimih, naatu atit an menah tatabirih hai bar hai meraramaim bai akir kakafin maiyow aitih.
12 ‛Sane nauquiche yerotü au Damasco, yacüpucurrti yarusürürrü sacerdoterrü iñemo, itopiqui uiti ane nisüriaca.
12 Ana’an iti isan ayu firis ukwarih biyahine fair hitu hiyunu an Damaskas atit.
13 Onsoi nisura, señor yüriaburrü. Anancañü isiu cutubiurrü, toce, yasacatü ümo tarucapae nanentarrü auqui napese, manrrü tarucapae pünanaqui nicua surrü. Cuara ichupecuñü y itupecu bama isumpañeru.
13 Baise efamaim anan bi’auyit auman, Aiwobomon, marakaw no marane, mamarakaw men veya na’atube, marakaw kwanekwan re ayu au sabuw bairi anan tarbebera’uhi.
14 Enterurrü somü suipiaquiquia yuchacuqui cabayuca. Auqui ñoncoi manitacarrü iñemo auqui hebreo, nantü sane: “Saulo, Saulo, ¿causane atüboriquiatai iñemo? Churriampü arrüna nachücoi aemoantoe, tacana arrone buyese bapateara icutacu mapirrumuturrü”.
14 Aki etei’imak me yan are, naatu ayu orot fanan anowar Hebrew turamaim iuwu eo, ‘Saul! Saul! aisim ayu irabu kubia’akiru? Ayu kubi’a’akiru i o taiyuw biya irab kubi’a’afiy.’
15 Auqui iñumu: “¿Ñacucü, Señor?” Nanti Señor: “Arrüñü Jesús, naqui ümoche atüboriquiatai.
15 Ayu aibatiy ao, ‘O yait Regah?’ Naatu Regah eo, ‘Ayu i Jesu, o irabu kubia’akiru.
16 Atüsai. Itusiancacañü asucarücü, nauqui aserebi iñemo, y nauqui uraboi ito arrüna asacañü one, y arrüna itusiancata asucarücü ñana.
16 Baise kumisir kubat, ayu o isa abirerereb ana rubini isou inabow naatu boun abisa isa mamatar sabuw afa hai tur ina’owen. Naatu abisa isa namamatar boro ani’obaiyi.
17 Itaesümunucü ñünana bama israelitarrü y ñünana bama ito chütüpü israelitarrü.
17 Ayu o a sabuw Jew umahine naatu Ufun Sabuw umahine boro anatafafari. Ayu abiyafari nati sabuw wanawanahimaim inan,
18 Icüpucü eanama nauqui atusi ümoma, y nauqui aiñocoma nomünantü, y aye uimia eana nanentarrü uiti Tuparrü. Obi ito taesüburuma pünanaqui nüriacarrti Satanás (naqui choborese), nauqui aserebimia ümoti Tuparrü. Rrimiacana tato nomünantü uimia. Torrio ñana ümoma nicuarrüma sobi ichepe namanaiña bama maquiataca icocoromañü, bama samamecanama ümoti Tuparrü”.
18 matah inabotawiy naatu guguminane inanawiyih hinatit marakawamaim hinarun. Naatu Satan umane inabow God initin, saise bowabow kakafihine notawiyen hinab, naatu God ana rourubin sabuw wanawanahimaim hai efan hinab hinamare.’
19 ‛Sane nauquiche, señor yüriaburrü Agripa, icocota nurria arrümanu manitacarrü auqui manu quiatarrü niyasata.
19 Nati isan Aiwobomon Agripa, ayu abisa marane re ai’itin men ai fanasair.
20 Surapoi nurarrti Tuparrü primero isucarü bama pohoso au manio puebluca Damasco y Jerusalén. Auqui taha surapoi au manu cürrü Judea, y auqui taha yerotü esa bama chütüpü israelitarrü. Sucanañü ümoma: “Apiñorroncosaño, apicoñoco nausüboriqui aübuti Tuparrü. Apisamuse arrüna urria, na atusi, ta chauqui tapiñorroncocaño”.
20 Bowabow wantoro’ot i Damaskas imaim abusuruf naatu ana sabuw iyab Jerusalem hima’am isah atit, Judea wanawanan etei abinan naatu Eteni Sabuw wanawanahimaim auman a binan. Abibinan anayabin sabuw bowabow kakafihine God isan hitatatabir naatu hai bowabowamaim titurobe i dogor baikitabir hibai.
21 Itopiqui arrüna sane nirranitaca iñenomañü bama israelitarrü au niporrti Tuparrü, nirrancarrüma aitabairomañü.
21 Ana’an nati isan Jew sabuw ayu Tafaror Bar wanawanan ana sebosebomaim hibuwu hifatumu rabu morobomih hiwa’an.
22 Pero arrti Tuparrü bayurarati iñemo. Sane nauquiche yaca auna, isüboriquiaiqui. Surapoi arrüna manitacarrü isucarü namanaiña macrirrtianuca, isucarü bama ane nüriacarrüma y isucarü bama ito maquiataca. Isiatai nisura tacana nurarrüma bama profetarrü tücañe, y nurarrti Moisés.
22 Baise God tafafaru yawasu ama ana it boun atit, imih o namaim abat orot babin kikimin yen in orot babin gagamin etei matahimaim abisa isou mamatar i ao’orerereb. Ayu au tur ao i dinab oro’orot naatu Moses sawar abisa mataramih hi’o inu’in mamatar imaim ao.
23 Urapoimiatücaü arrüna nitaquisürücürrti Cristo y arrüna cusürüboti süboricoti tato eanaqui macoiñoca. Sane na atusi ümo bama israelitarrü y ümo bama ito chütüpü israelitarrü, ta puerurrü ataesübuma eanaqui nomünantü.
23 Roubininenayan boro biyan nababan ni’akir naatu morobone, moroboyah wanawanahimaim i boro wan namisir marakaw ana yawas Jew sabuw naatu Ufun Sabuw isah nakurereb.”
24 Numo manitanati Pablo itacutiatoe sane, tosibicoti Festo, nanti: —Arrücü Pablo anitacatai. Mameso napensaca ui tarucu estudiorrü obi.
24 Paul iti na’atube taiyuwin wasfafar eo inan auman Festus Paul isan iwow eo, “O i kubikoko’aw so’obamaim nawiyi in kubikoko’aw!”
25 Pero arrti Pablo nanti: —Champürrtü rranitacatai, señor Festo. Urria niñapensaca, itopiqui ñemanauntu arrüna nisura.
25 Paul iya’afut eo, “Ayu i men abikoko’aw, au Aiwobomon! Tur abisa ao i turobe hai yabih auman.
26 Arrti yüriaburrü Agripa tusio nurria ümoti nanaiña arrüna sucanañü. Sane nauquiche ümoti arrüna nirranitaca. Arrti arrtaiti y oncoiti te nanaiña arrüna pasabo, itopiqui champürrtü anecanatai.
26 Aiwob Agripa, ayu o namaim men erebir auman ao’omih, anayabin iti sawar etei o iso’ob, naatu sawar iti himamatar boro men karam nuhinaburumih. Anayabin iti sawar men ta umasusunamaim mataramih.
27 Arrücü yüriaburrü Agripa, ¿aicocota nurarrüma bama profetarrü tücane? Tusio te iñemo, ta aicocota.
27 Aiwob Agripa o dinab orot kubitutumih? Ayu aso’ob o kubitumatum!”
28 Auqui nanti Agripa ümoti Pablo: —Tüsaipü yatache obi nauqui icocorotito Jesús.
28 Aiwob Agripa Paul iya’afut eo, “O kunotanot iti veya ta’imon o boro ayu dogorou inikitabir anan Kirisiyan anamatar?”
29 Aiñumuti Pablo: —Rreanca te ümoti Tuparrü atacucü nauqui contoatai aca tacana arrüna niyaca. Champürrtü irrancapü nauqui aca au preso tacanañü, pero irranca te nauqui aicocoroti Jesús tacanañü. Champürrtü arrücüatai, sino namanaiña bama aboma auna achepecü.
29 Paul iya’afut eo, “Veya kabumin o veya manin ayu au yoyoban God isan i men o akis baise kwa iyab iti boun ao kwanonowar i mi’itube kwatan ayu ama’am na’atube kwatamatar. Baise men akokok hinafatum dibur hinayariyi kwanama.”
30 Auqui atüraiti Agripa ichepeti Festo y Bernice y bama maquiataca.
30 Naatu Aiwob orot, gawan orot Bernis, naatu sabuw afa hima’am etei himisir.
31 Süromatü auqui manu local. Baparioma aübumantoe, namatü: —Arrti naqui ñoñünrrü champü nipünatenti nauqui ataboriti, ni nauqui aürotipü au preso.
31 Efan hima tur hinonowar hihamiy hitit, naatu taiyuwih turahinah bairi hibidudur hio, “Iti orot i men abisa ta kakafin sinaf boro namorob o dibur narun.”
32 Arrti Agripa nanti ümoti Festo: —Abu puerurrüpü aitaesümunucati naqui ñoñünrrü, arrtünampü chiñanquitiotipü aürotitü esati yarusürürrü yüriaburrü César.
32 Naatu Aiwob Agripa Festus isan eo, “Iti orot Caesar isan baifefeyanina’e tama’am, iti boun boro ata botait.”

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 26, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.