Lucas 17
Cavineña NT (CAV_WBT) vs NTLH
1 Jesusratu acuare tura mepehua cuanaque: —Majuma jari tuputu ecuita cuana cajuchaticara jujacaya ama. Dyaque nerecadatu jubuque ejeque cajuchatishayaque.
1 Jesus disse aos seus discípulos:
2 Dyaque jidatu majutaqui juhua ebacua cuana bucha cuanaque cajuchatishaquique. Dyaque jidatu tumu erieri ishuque epituju risitsu bei dyaque dedaju ijehuetaqui juhua, ejeque cajuchatishamaque maju ishu.
2 Seria melhor para essa pessoa que ela fosse jogada no mar com uma grande pedra de moinho amarrada no pescoço do que fazer com que um destes pequeninos peque.
3 Necanaruticue eje bucha juyaque. “Micuana tsehuequi buchique ni cajuchatiya, nereda neacue. Tuque ni inime cacuaretiya, nenerecabacue; nenime aputacue tura eje bucha ahuaque.
3 Tenham cuidado! Se o seu irmão pecar, repreenda-o; se ele se arrepender, perdoe.
4 Ita taa nebacue. Ejera micuana jidama ajacama eau, jadya apidya jadya ama, tura micuana jidama juatsu eau, ‘Inime cacuaretihua. Cahuaitishanucacarama mique anucaya’ jadya anajacama eau. Jadya tura ayaju, nenerecabacue; nenime aputacue tura eje bucha jidama ahuaque, —jadya tuna Jesúsra acuare.
4 Se pecar contra você sete vezes num dia e cada vez vier e disser: “Me arrependo”, então perdoe.
5 Jesúsra mepehua cuanaratu Jesús isaracuare. (“Ecuadishata cuanaque” bacani tuna jucuare.) —Tsahuacue ecuana miaqueja dyaque nimee juaje ishu, —jadya tunajatu acuare.
5 Os apóstolos pediram ao Senhor: — Aumente a nossa fé.
6 —Micuanara ni ejenequena juhua, paju era micuanaja ataquimaque aishu casa tyayaque, ni aidya jutidya tuque micuana ataquima ama ebau. Jeeque acui morera bacani ni micuana eau: “Mutsautanacue rehuaque. Netisicuacue ena cuanaja ecuaque patya”, micuanaja yana equedyatu ejuu acui, era casa tyahuaque ejenehuaque juatsu.
6 E ele respondeu:
7 “Jadya micuana cuejaya. Ecuitaja eaniu tuja mere puji tuja tee cuanaju, jadya ama juatsu, huaca cuana naruquique. Tuja mere puji chinequeja piji tuja mere juque juetiyaju, ¿tuja patronratu canajara ishu emajaca yume tyatsadya eau? ‘Anibutecue. Canajarabaca, araara jadya juatsu canajaracue’ jadya tujatu eau?
7 Jesus disse:
8 ¡Aijama! Jadya eauque, ‘Nahui caticati jadya juatsu ique araarayaju merenacue. Ique amena juhuaju piisi mique araaracue’ jadya tujatu eau.
8 Claro que não! Pelo contrário, você dirá: “Prepare o jantar para mim, ponha o avental e me sirva enquanto eu como e bebo. Depois você pode comer e beber.”
9 Patronratu yusurupai aya ama tuja mere puji, tura cuatsashahuaque camadya ahua tibu.
9 Por acaso o empregado merece agradecimento porque obedeceu às suas ordens?
10 Tumebaedya micuana, Yusura amereyaque atillatsu muita ishuque bucha necabacatiume. ‘Ecuanaratu ecuanaja ai ataquique camadya ahua’ jadya necuejacue Yusu, —jadya tuna Jesúsra acuare.
10 Assim deve ser com vocês. Depois de fazerem tudo o que foi mandado, digam: “Somos empregados que não valem nada porque fizemos somente o nosso dever.”
11 Jesústu Jerusalénju cuayaque cueticuare Samaria, Galilea jadya eque.
11 Jesus continuava viajando para Jerusalém e passou entre as regiões da Samaria e da Galileia.
12 Peadya epu achaacha equetu cueticuare. Cuetiyajutu peadya tunca ecuita pusesera ririshaya cuanaque tuque tsurutsa ishu cuinanacuare. Japajapa piji tuna netinaticuare.
12 Quando estava entrando num povoado, dez leprosos foram se encontrar com ele. Eles pararam de longe
13 Netinatitsu tuna quiquecuare: —Nerecabacue taa ecuana, Jesús. Chachanecue ecuana, Ebahuityaquique, —jadya tunajatu acuare quique eque.
13 e gritaram: — Jesus, Mestre, tenha pena de nós!
14 Jesúsra tuna baatsu isaracuare: —Pae queja necabameretiticue, micuana chacha juhuaque tuna bahue juishu, —jadya tuna Jesúsra acuare. Tume cuayaquedya jutidya tuna chacha jucuare Jesúsja casa eque.
14 Jesus os viu e disse: Quando iam pelo caminho, eles foram curados.
15 Peadya camadyatu yudijidya cuanuca jucuare Jesús queja, chacha juhua cabatitsu. Cuanucayaquetu juajecuare: —¡Dyaque jida taa Yusu! —jadyatu quique eque juajecuare.
15 E, quando um deles, que era samaritano , viu que estava curado, voltou louvando a Deus em voz alta.
16 Jesúsja yacuajutu nuyunaticuare. Ebutsequini tsehue yahua tseraya tuputu huipuchitanacuare. —Yusurupai mique aya, mira chachanehua tibu, —jadya tujatu Jesús aticuare. Jadya yusurupai atietu ecuitara cuanucatsu acuare, arepa tuque samaritano juya ama bucha. Puscurucu israelita cuana bacue yudijidya cuanuca jucuare ama Jesús yusurupai ara.
16 Ajoelhou-se aos pés de Jesus e lhe agradeceu.
17 —Peadya tunca ecuita taa tuque chachanehua. ¿Are peya cuana? ¿Puscurucu taa tu bataqui ama?
17 Jesus disse:
18 Arepa peya yahua juque ama bucha taa ri riyaque jenucahua Yusu pureama ara. ¿Eje bucha juatsutu umae puscurucu jenucahua ama? Tuna taa tuna ecuanaja ata cuana, —jadyatu Jesús jucuare.
18 Por que somente este estrangeiro voltou para louvar a Deus?
19 Jadya juatsu tujatu Samaria juque isaracuare: —Netitsuracue. Dirucue. Miquemi chacha juhua, mira era eje bucha eauque pana ejene ahua tibu, —jadyatu Jesúsra ecuita acuare.
19 E Jesus disse a ele:
20 Peya huecacatu fariseo cuanara Jesús bacaduracuare: —¿Eje bucha juyaju ecuana caadebatibuque Yusura dutya ecuita cuana riyaque yahuaju aniya cuanaque narutibuneyaque? Tura tuna quemitsacuare: —Yusura narutibunehuajutu ejitajuque ama jubuque, ni eje bucha adebataqui.
20 Alguns fariseus perguntaram a Jesus quando ia chegar o Reino de Deus . Ele respondeu:
21 Arepa umae cuana jadya ejuu ama bucha, “Amenari riyaque epu Yusura narutibunehua”, jadya ama juatsu “Yuqueja anape cuana queja tuque”, pusha pusha jutidya tume. Yusura narutibuneyaquetu ejitaju ama, —jadya tujatu ecana acuare.
21 Ninguém vai dizer: “Vejam! Está aqui” ou “Está ali”. Porque o Reino de Deus está dentro de vocês.
22 Jadya juatsu tujatu isaracuare tura mepehua cuanaque: —Ecue cuanaquetu canerecatidadibuque. Eje tupu ecue cuanaque nerecaturatayaju micuana jubuque: “Areque Jesús ECUITA rehua ecuana tsehuedya ejuu ecuana casatura ishu” jadya. Ique ejitajuque ama tuhua jubuque.
22 Então ele disse aos discípulos:
23 “Rehuadya ri Mesías”, jadya ama juatsu “Tuhua tu Mesías”, jadya ni tu umae jubuque. Neejeneume. Necuinanaume ique sarera, ique rehua ama juya.
23 Alguns vão dizer a vocês: “Olhem aqui” ou “Olhem ali”; porém não saiam para procurá-lo.
24 Aira cuejatsu ama micuana IQUE ECUITA junanucahuaque bahue jubuque. Dutyajadyatu babahue pupipupiyaque dutya queja; jadidya ique dutyara babuque junanucayaju.
24 Porque, assim como o relâmpago brilha de uma ponta do céu até a outra, assim será no dia em que o Filho do Homem vier.
25 “Icuene ique dyaque nerecada jutaqui jari. Iyacua ecuita aniya cuanara bijidamadurabuque.
25 Mas primeiro ele precisa sofrer e ser rejeitado pelo povo de hoje.
26 Noé aniya patya, tuque cuaba ebariju nubima jarijutu ecuita jidama cuanaque anicuare; ni ecana Yusura nerecaturayaju canerecati ishu equihuati jucuare. Jadidyatu jubuque ique junanucahuie.
26 Como foi no tempo de Noé, assim também será nos dias de antes da vinda do Filho do Homem.
27 Tume patya beru ena eque teretama jarijutu ecuita cuana anicuare tuna anietibehua buchadya jutidya. Araaraya, ijiijiya, huanequi, ahuequi jadya anie tuna jucuare Noé cuaba ebariju nubicuare tupu. Muya jutidyatu ena shumaumaque ama jueticuare, tunara ihuayaju ama. Dutya tuna huiditerecuare.
27 Todos comiam e bebiam, e os homens e as mulheres casavam, até o dia em que Noé entrou na barca. Depois veio o dilúvio e matou todos.
28 Lot aniya patya jucuare buchadyatu junucabuque. Ecuita cuanatu anicuare tuna anietibehua buchadya jutidya. Araaraya, quemiquemiya, catyati, uhuauhuaya, etare catiya jadya anie tuna jucuare.
28 A mesma coisa aconteceu no tempo de Ló. Todos comiam e bebiam, compravam e vendiam, plantavam e construíam.
29 Lot, Sodoma juque cuinanayaque huecacatu Yusura pacacashacuare barepa juque etiqui, macana huiri cuana epacacau bucha. Dutya tuna majuterecuare.
29 No dia em que Ló saiu de Sodoma, choveu do céu fogo e enxofre e matou todos.
30 Jadidyatu jubuque IQUE ECUITA ejitaju junayaque huecaca. Ique junabuque ni aira ihuayaju ama.
30 Assim será o dia em que o Filho do Homem aparecer.
31 “Muya jutidya ique junanucabuque. Tumeque huecaca tuna etare ebarucue ecamahua jepeda cuana juque ai etare ducu inaquenama butetaqui huana ishu. Teeju mere juya cuanaque ecana judirunucataqui ama etareju tunaja ai jiteque. Tuhuaquedya tuna huanataqui.
31 Aí quem estiver em cima da sua casa, no terraço, desça, e fuja logo, e não perca tempo entrando na casa para pegar as suas coisas. E quem estiver no campo não volte para casa.
32 Neadebacue Lotja ehuaneque jucuareque. Tuque yudijidya cuanuca jucara juyajutu Yusura iyecuare.
32 Lembrem da mulher de Ló.
33 Micuana ni catehuatiya eaqueja ecatyatique eiyetauju, ejetsunue ama micuana anibuque. Tume micuana majutsu ni eje tupu Yusu queja judirubuque. Micuana ni ique jiteque, ejenetsu jadya iyetaya, tume micuana Yusu quejadya anisiribuque, arepa micuanaja ecuita ririya ama bucha.
33 A pessoa que procura os seus próprios interesses nunca terá a vida verdadeira; mas quem esquece a si mesmo terá a vida verdadeira.
34 “Ique junanucayajutu ecue cuanaque enityasicua jubuque ecue ama cuana ducuque. Beta ecatse tuhua cuinetse cuartoju etahuiu. Ecuiquetu Yusu queja dujutanabuque. Peya bacue shanatanabuque.
34 Naquela noite duas pessoas estarão dormindo numa mesma cama. Eu afirmo a vocês que uma será levada, e a outra, deixada.
35 Beta epuna tuhua cuinetse eerieriu. Ecuiquetu dujutanabuque Yusu queja. Peya bacue shanatanabuque.
35 Duas mulheres estarão moendo trigo juntas: uma será levada, e a outra, deixada.
36 Beta ecuitatu teeju cuinetse mere ejuu. Ecuiquetu Yusu queja dujutanabuque. Peya bacue shanatanabuque, —jadya tuna Jesúsra acuare.
36 [Naquele dia, dois homens estarão trabalhando na fazenda: um será levado, e o outro, deixado.]
37 Jadya juya bacatsu tunajatu bacaduracuare: —¿Eje tsunutu jadya jubuque, Ecuana Cuatsashaquique? Tura tuna quemitsacuare quisarati jida eadeba tsehue: —Eju ai emajuque ririyajutu jamani cuana caradatiya aija cuejatsu ama. Tumebaedyatu jubuque ique junanucayaju. Dutya tuna bahue jubuque, aija cuejatsu ama, —jadya tuna Jesúsra cuejacuare.
37 Então os discípulos perguntaram: — Senhor, onde vai ser isso? Ele respondeu:
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 17, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.