Atos 12

Cavineña NT (CAV_WBT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Ecuari Herodestu catibuticuare Jesús queja ecatyati cuanaque nerecatura.
1 Por essa época, o rei Herodes Agripa começou a perseguir violentamente algumas pessoas da igreja.
2 Cuadishacuare tujatu sudaru cuana: —Neiyeticue Santiago, Juan tsehuequique. Cuchiru tsehue neiyeticue. Jadya ayaju tunajatu cuchiru tsehue piti tubuticuare.
2 Mandou matar à espada Tiago, irmão de João.
3 Israelita cuana Jesús queja catyatima cuanaque tuna dyaque pureama jucuare Santiago iyetanahuaju. Tumetu Herodesra dujumerecuare risitsu Pedro. Riyaquetu jadya jucuare, Pascua bacani chine ishu cuita, israelita cuanaja pan levaduramaque ara bahueque huecacaju.
3 Quando Herodes viu quanto isso agradava os judeus, também prendeu Pedro durante a celebração da Festa dos Pães sem Fermento.
4 Tunara Pedro inahuajutu Herodesra ishamerecuare etare apudaju. Cuadishacuare tujatu peadya tunca shucuta earacana sudaru tuque naru ishu, pushira naru pushiradya cuare narunuca; jadya narue tunajatu acuare. —Pascua chine cuetihuaju tuque ecuita cuanaja yacuaju nitya ishu ihuaramereya. Dutyaja yatucaju tuque iyemereya, —jadyatu Herodesra inime tupucuare.
4 Depois, lançou-o na cadeia, sob a guarda de quatro escoltas, cada uma com quatro soldados. A intenção de Herodes era apresentar Pedro aos judeus para julgamento público depois da Páscoa.
5 Pana narutu sudaru cuanara acuare Pedro, tuque ehuanauju. Tuque tuhuajutu Jesús queja ecatyati cuanaque Yusu queja inime patya bacabaca jucuare tuja ishu. Bacabacajacacuare ama ecana tuja ishu.
5 Enquanto Pedro estava no cárcere, a igreja orava fervorosamente a Deus por ele.
6 Tumeque chineju, Herodesra tuque iye ishuque huecaca iyahuaque juetima jarijutu Pedro tahuicuare tuhua beta sudaru patya. Jidatu erisi jucuare beta cadena metal tsehue. Peya enaruqui cuanaquetu etsecueju neticuare etare apudaja eteriqui naru.
6 Na noite antes de Pedro ser levado a julgamento, ele dormia, preso com duas correntes entre dois soldados, e outros montavam guarda na porta da prisão.
7 Muya jutidya cuitatu juticuare barepa juque Yusu tsahuaquique. Juticuaretu Pedro eishaju. Huecaratu huecatillacuare etare apuda ducu. Barepajuratu Pedro epereju pajacuare emetucu tsehue, tuque cabatisha ishu. Cabatishatsu tujatu acuare: —Netitsuracue ebajarara, Pedro. Cadena ecatsetu Pedroja ebi risiquique pacacacuare.
7 De repente, uma luz intensa brilhou na cela, e um anjo do Senhor apareceu. Tocou no lado de Pedro para acordá-lo e disse: “Depressa! Levante-se!”, e as correntes caíram dos pulsos de Pedro.
8 —Cajututihuishacue. Canaiticue. Jutucue micue chinela, —jadyatu barepajura acuare Pedro. Tumetu tura cuejaya equedya jucuare. Tuque cajututi amena juhuaju tujatu acuare: —Jutucue micue caramati ishuque. Cajututitsu ique tupuju jeticue, —jadyatu barepaju Yusu tsahuaquira acuare.
8 Então o anjo lhe disse: “Vista-se e calce as sandálias”, e Pedro obedeceu. “Agora vista a capa e siga-me”, ordenou o anjo.
9 Tume tatse betadya Pedro eisha juque cuinanacuare. Pedrotu barepa juque tupuju cuinanayaque cuinanaya ama bucha cabaticuare. Tahuiju ama bucha tahuiju bucha jadya jutidyatu cabaticuare.
9 Pedro deixou a cela, seguindo o anjo. O tempo todo, porém, pensava que era uma visão, sem entender que era real o que ocorria.
10 Barecuare tatse icueneque enaruquique. Tupuju tatse beta ishuque barenucacuare. Judirucuare ecatse amena ishuque etsecueju. Tumeque etsecuetu fierro eaque jucuare. Dyaque arida, bicueda jadyatu jucuare. Amena ishuque etsecue epuju cuinana ishuquetu jucuare. Tatse tumeque etsecueju cajipetiyajutu Yusura tuja inime taca pacashatana amerecuare. Cuinanacuare ecatse. Edijiju ajequerebacatsutu Yusu tsahuaquira jacacuare.
10 Passaram o primeiro e o segundo postos de guarda e, quando chegaram ao portão de ferro que dava para a cidade, o portão se abriu sozinho para eles. Os dois passaram e foram caminhando ao longo da rua até que, subitamente, o anjo o deixou.
11 Tumetu Pedro nime jueticuare. Adebacuaretu tahuiju ama jadya juyaque. —Yuneridya tucue inajacameretahua. Yusuratu cuadishahua barepa juque tuque tsahuaquique ique etare apuda juque cuinanasha ishu, Herodesja ique eje bucha aishu ama. Arepa israelita cuanara iyecara aya ama bucha, Yusura taa inajacamerehua, —jadyatu Pedro jucuare.
11 Por fim, Pedro caiu em si. “É verdade mesmo!”, disse ele. “O Senhor enviou seu anjo para me salvar daquilo que Herodes e os judeus planejavam me fazer!”
12 Einajacaque pana caadebati juatsutu Pedro Mariaja etareju cuacuare. Tumeque Mariatu Juan Marcosja ecuaque jucuare. Jetiamatu Jesús queja ecatyati cuanaque tuhua casitaticuare Pedroja ishu Yusu queja bacabaca ishu. Etare apuda juque cuinanashamere ishu tuna bacabacacuare.
12 Quando Pedro se deu conta disso, foi à casa de Maria, mãe de João Marcos, onde muitos estavam reunidos para orar.
13 Pedrotu etare tsecue judirucuare. Judirutsu tujatu dududirucuare eteriqui. Ihuaracuaretu etsecue capacashamereti ishu. Epuna ehue ebari Rode bacanitu etsecueju junacuare, aira eteriqui duduyaque cuajira.
13 Ele bateu à porta da frente, e uma serva chamada Rode foi atender.
14 Tura isarayaju cabacatitsu tujatu adebacuare Pedroja etsuri. Tuja etsuri bacatsutu dyaque pureama juatsu yume cuanucadya jucuare peya cuana cuejara, Pedro nudya ishu etsecue pacashamaquedya. —¡Pedrodya tu etsecueju! —jadya tuna Rodera aticuare.
14 Ao reconhecer a voz de Pedro, ficou tão contente que, em vez de abrir a porta, correu de volta para dentro dizendo a todos: “Pedro está à porta!”.
15 —¡Aijama! ¡Eje bucha juetu tuque ejuu! Peta jida ama tuquemi ahua. ¡Eje bucha Pedro ni tu juma! —jadya tunajatu abarecuare. —¡Pana petadya tuque ahua! ¡Pedrodya tume! —jadya tuna Rodera acuare. —¡Tuque ama tume! Barepa juque Yusu tsahuaquique tu ejuu, Pedro naruquique, —jadya tuna jucuare.
15 Eles, porém, disseram: “Você está fora de si!”. Diante da insistência dela, concluíram: “Deve ser o anjo dele”.
16 Pedroratu dudunityacuaredya jutidya eteriqui, capacashamereti ishu. Chamacama tunajatu eteriqui pacashaticuare. Bacuare tuna. Tuque baatsu tuna inime tsapema jucuare. Inime tuputsu tuna tuna camadya jutidya cabacaduratibareya jadya jucuare.
16 Enquanto isso, Pedro continuava a bater. Quando, por fim, abriram a porta e o viram, ficaram admirados.
17 Emetucu ahuara tsehuedya jutidya tujatu ecana cuejacuare tuna abacatana ishu. Cuejacuaretu ecana eje bucha cuinanashae Yusura ahuaque etare apuda juque. —Necuejacue Jesús queja ecatyati cuanaque rehua casitatihua ama cuanaque ique eje bucha juhuaque, Santiago neri neri Ecuana Cuatsashaqui tsehuequique, —jadya tujatu ecana acuare. Jadya tuna aatsutu cuinanatsu dirucuare peya queja.
17 Ele fez um sinal para se acalmarem e lhes contou como o Senhor o havia tirado da prisão. “Contem a Tiago e aos outros irmãos o que aconteceu”, disse ele. Então foi para outro lugar.
18 Huecacahuajutu sudaru cuanara Pedro etare apudaju datse sareticuare. Dadicuare ama tunara. Eje bucha adebataqui ama tunajatu bacuare Pedro eje bucha juhuaque. —¿Eje bucha cuinanae jatsuri juhua rehuaque? —jadya tuna jubarecuare. —¿Eju jatsuri cuahua?
18 Ao amanhecer, houve grande alvoroço entre os soldados a respeito do que tinha acontecido a Pedro.
19 Herodesratu saremereticuare. Dadicuare ama tuna. Ihuaracuaretu sudaru cuana. —¿Eje bucha cuinanaetu Pedro juhua etare apuda juque? —jadya tujatu ecana bacaduracuare. Eje bucha quemitsataqui ama tunajatu bacuare. Tume tujatu ecana iyemerecuare, tunara erisique huanashahua tibu. Jadya juatsutu Herodes cuinanacuare Judea juque. Dirutsutu anidirucuare Cesareaju.
19 Herodes ordenou que fosse feita uma busca completa por ele. Não conseguindo encontrá-lo, interrogou os guardas e mandou executá-los. Depois disso, Herodes partiu da Judeia e foi passar algum tempo em Cesareia.
20 Herodestu ecahuaiti jucuare ecuita Tiro, Sidón jadyaju anicuare cuana tsehue. Tuna tsehue ecahuaiti juya tibu tujatu tunaja ara ishu cuanaque cuadishajacacuare. Tumetu tumeque epu ecatseju cuanara cuadishacuare Herodes tsehue inime bajejeti ishu cuanaque. Ecuadisha cuanajatu dyaque eadeba jucuare ecuari merequique, Blasto bacani. Tumetu icuene cuita Blasto tsehue quisaratira cuadishatahua cuanaque cuacuare. —Blasto, mique jiteque ecuana jehua. Ecuana ecuari isaraquereticue, tuque ecuana tsehue cahuaitijaca ishu, earaqui ecuana tyatananuca ishu, —jadya tunajatu acuare.
20 O rei Herodes estava muito irado com o povo de Tiro e Sidom. Assim, as duas cidades se uniram na tentativa de se reconciliar com o rei, pois dependiam de suas terras para obter alimento. Então, tendo conquistado o apoio de Blasto, assistente pessoal do rei,
21 Herodesratu iyacuare huecaca tuna tsehue quisarati ishu. Tumeque huecaca juetihuajutu cajututicuare ejutuqui huecaca cuana dyaque inime metseju jutu bahue tsehue. Tumeque jututsutu anibutecuare huaraji muida cuanaja eaniquiju tuna isara.
21 conseguiram uma audiência. No dia marcado, Herodes, vestindo seus trajes reais, sentou-se em seu trono e fez um discurso para eles.
22 Tuja quisarati bacatsu tuna quiquecuare: —¡Miquemi ecuita ama! ¡Yusu mique! —jadyatu ecuita cuanara acuare quique eque.
22 O povo o ovacionava, gritando: “É a voz de um deus, e não de um homem!”.
23 Bacatsu tuna Herodesra nereda acuare ama ni abacashacuare. “Yusu camadya nemuicue, ique ama”, jadya cuana tujatu ecana acuare ama cuitadya. Jadya tibutu Yusura barepaju tuque tsahuaquique yume cuadisha cuitadya acuare tuque ujejeda amere ishu. Etsena queja tujatu educuju esere cuana aramerecuare. Masadama cuitatu majucuare.
23 No mesmo instante, um anjo do Senhor feriu Herodes com uma enfermidade, pois ele não ofereceu a glória a Deus. Foi comido por vermes e morreu.
24 Dyaque umada ecuitaratu bacacuare Jesúsja quisarati. Dutya queja Jesús queja ecatyati cuanaratu peya cuana cuejacuare tuja quisarati.
24 Enquanto isso, a palavra de Deus continuava a se espalhar, e havia muitos novos convertidos.
25 Bernabé, Saulo jadyaratu Jesús queja ecatyati cuanaja huaraji cuana tyaticuare chipiru nerecada cuanaja ishu Jerusalénju. Tuque tyatitsu tatse dirunucacuare tuhuaque. Judirunucacuare tatse Antioquiaju. Juan Marcostu tatse tsehuedya cuacuare.
25 Quando Barnabé e Saulo terminaram sua missão em Jerusalém, voltaram levando consigo João Marcos.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.