Lucas 16

Chipaya NT (CAP_SBB) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Niz̈aza Jesusaqui niiz̈ tjaajinta z̈oñinacz̈quiz tsjii quintu zakaz quint'ichic̈ha, tuz̈ cjican: —Tsjii ricach z̈oñi z̈elatc̈ha. Niiz̈ kjuy cusasanaca cwitajo tsjii piyuna utchic̈ha. Wiruñaqui yekja z̈oñinacaqui nii patrunz̈quiz mazzic̈ha, tuz̈ cjican: “Tii am piyunaqui am cusasanaca ancha anawali gastiñic̈ha”.
1 Jesus contou a seguinte história a seus discípulos: “Um homem rico tinha um administrador que cuidava de seus negócios. Certo dia, foram-lhe contar que esse administrador estava desperdiçando seu dinheiro.
2 Jalla nekztanaqui patrunaqui piyunz̈quiz kjawzic̈ha, tuz̈ cjican: “¿C̈hjul quintut am puntuquiztan nonojo? Jaziqui jaknuz̈um amqui wejt cusasa cwitiz̈inc̈haja, jalla nii wejtquiz quint'alla. Amiz̈ ana zuma cwitichiz̈ cjen anam iya wejt cusasa cwitasac̈ha”.
2 Então mandou chamá-lo e disse: ‘O que é isso que ouço a seu respeito? Preste contas de sua administração, pois não pode mais permanecer nesse cargo’.
3 Nekztanaqui nii piyunaqui pinsichic̈ha, tuz̈ cjican: “¿Jaziqui kjaz̈t wejr cjisnaquejo? Wejt patrunaqui wejrz̈ jakjurpayla nii wejt langzquiztanaqui. Jaziqui ana ancha langziz̈ cjisnula wejrqui. Wejtta azi ana z̈ejlc̈ha, zkal yokquiz langzjapa. Niz̈aza z̈oñz̈quiztan tomangz eksnuc̈ha, azuc̈ha.
3 “O administrador pensou consigo: ‘E agora? Meu patrão vai me demitir. Não tenho força para trabalhar no campo, e sou orgulhoso demais para mendigar.
4 ¿Jalla nuz̈ ana langzñi atchiz̈ cjen, c̈hjulut paa-as?” Nekztan piyunaqui cjichic̈ha: “Aaaa. C̈hjulut paa-as, nii zizuc̈ha wejrqui. Nekztan z̈oñinaca wejr atintiñiz̈ z̈elac̈han. Wejr kjawznac̈han ninacz̈ kjuyquizimi”.
4 Já sei como garantir que as pessoas me recebam em suas casas quando eu for despedido!’.
5 Jalla niiz̈ pinsita jaru piyunaqui zina zina patrunz̈ kajchi z̈oñinaca kjawzic̈ha. Tsjii primira kajchi z̈oñz̈quiz pewczic̈ha, tuz̈ cjican: “¿Kjaz̈um wejt patrunz̈quiz kajchamta?”
5 “Então ele convocou todos que deviam dinheiro a seu patrão. Perguntou ao primeiro: ‘Quanto você deve a meu patrão?’.
6 Kajñi z̈oñiqui kjaazic̈ha, tuz̈ cjican: “Patac turril aceite kajchinc̈ha”. Jalla nekztanaqui piyunaqui cjichic̈ha: “Tiz̈ am factura. Uri julzna. Yekja factura paa. Pjijska tunca turril aceitekaz cjijrzna”.
6 O homem respondeu: ‘Devo cem tonéis de azeite’. Então o administrador lhe disse: ‘Pegue depressa sua conta e mude-a para cinquenta tonéis’.
7 Wiruñaqui tsjiizuñ kajchi z̈oñz̈quiz pewczic̈ha, tuz̈ cjican: “Am, ¿kjaz̈um kajchamta wejt patrunz̈quiz?” Kajñi z̈oñiqui kjaazic̈ha, tuz̈ cjican: “Patac quintal tiricu”. Nii piyunaqui cjichic̈ha: “Tiz̈ am factura. Niz̈aza yekja factura paa, quinsakal tunca quintal tiricukaz cjijrzna”.
7 “‘E quanto você deve a meu patrão?’, perguntou ao segundo. “Devo cem cestos grandes de trigo’, respondeu ele. E o administrador disse: ‘Tome sua conta e mude-a para oitenta cestos’.
8 Jalla nii piyunaz̈ nuz̈ paan patrunaqui nii anawal piyuna c'uñchi pajchic̈ha, niiz̈ cusasanaca cwitiñi. Jalla niz̈taz̈takaz anawali kamñi z̈oñinacaqui tii muntuquiz cusasquin kuzziz kamc̈ha. Jalla nuz̈ kamcan ninacaqui c'uñchi tjojknakñic̈ha zuma kamñi z̈oñinacz̈quiztan juc'anti.
8 “O patrão elogiou o administrador desonesto por sua astúcia. E é verdade que os filhos deste mundo são mais astutos ao lidar com o mundo ao redor que os filhos da luz.
9 ‛Wejrqui cjiwc̈ha. Tii ujchiz muntuquiz kamcanaqui z̈ejlñi cusasanaca gastis waquizic̈ha, zuma paacan tsjii zuma amigo tanzjapa. Jalla nekztan ticz̈cu anc̈hucqui kjawztaz̈ cjequic̈ha niiz̈ arajpach kjuyquin.
9 Esta é a lição: usem a riqueza deste mundo para fazer amigos. Assim, quando suas posses se extinguirem, eles os receberão num lar eterno.
10 ‛Jakzilta z̈oñit koluc cusasanaca zumpacha cwit'ac̈haj niiqui, niz̈aza wacchi cusasanaca zumpachazakaz cwit'aquic̈ha. Niz̈aza jakzilta z̈oñit koluc cusasanaca ana zuma cwit'ac̈haj niiqui, niz̈aza wacchi cusasanaca ana zuma cwit'ichiz̈ cjequic̈ha.
10 “Se forem fiéis nas pequenas coisas, também o serão nas grandes. Mas, se forem desonestos nas pequenas coisas, também o serão nas maiores.
11 Niz̈aza jakzilta z̈oñit tii ujchiz muntuquiz z̈ejlñi cusasanaca ana zumpacha cwit'asac̈haj niiqui, jalla niz̈ta ana zuma kamchiz̈ cjen, Yoozqui werar arajpach cusasanaca nii cwitiñijapa ana tjaasac̈ha.
11 E, se vocês não são confiáveis ao lidar com a riqueza injusta deste mundo, quem lhes confiará a verdadeira riqueza?
12 Jakzilta z̈oñit Yooziz̈ tjaata cusasanaca ana zuma cwit'ac̈haj niiqui jalla niz̈ta ana zuma kamchiz̈ cjen, Yoozqui arajpach cusasanaca tjaaz cjen pacha ana tjaasac̈ha.
12 E, se não são fiéis com os bens dos outros, por que alguém lhes confiaria o que é de vocês?
13 ‛Anaz̈ jakzilta piyunami pizc patruna sirwi atasac̈ha. Piyunaqui tsjii patrunz̈quizkaz kuz tjaasac̈ha. Tsjiizuñ patrunaz̈ jaytaquic̈ha. Niz̈aza nii piyunaqui tsjii patrunz̈quizkaz zumpacha sirwaquic̈ha. Nii tsjii patrunz̈quiz anapan zuma sirwi atasac̈ha. Yoozmi paazmi z̈ejlc̈ha pucultan patrunaz̈takaz. Pero z̈oñinacaqui pucultiz̈quiz kuz ana tjaasac̈ha. Tsjii patrunz̈quizpankaz zuma sirwasac̈ha.
13 “Ninguém pode servir a dois senhores, pois odiará um e amará o outro; será dedicado a um e desprezará o outro. Vocês não podem servir a Deus e ao dinheiro”.
14 Ancha paaz pecñi fariseo z̈oñinacaqui tjapa Jesusiz̈ chiita taku nonzic̈ha. Jalla nuz̈ nonz̈cu Jesusa iñarchic̈ha.
14 Os fariseus, que tinham grande amor ao dinheiro, ouviam isso tudo e zombavam de Jesus.
15 Jesusaqui niz̈tiquiztan cjichizakazza: —Anc̈hucqui cusa z̈oñiz̈takaz ojklayiñchucc̈ha z̈oñz̈ yujcquiziqui. Yoozzti anc̈huca kuz zizza. Tii muntuquiz z̈ejlñi z̈oñinacaqui ana zuma kuzziz z̈oninacz̈ honorakaz waytic̈ha. Yooz Ejpzti nii ana zuma kuzziz z̈oñinaca chjaawjñipanc̈ha.
15 Então ele disse: “Vocês gostam de parecer justos em público, mas Deus conhece o seu coração. Aquilo que este mundo valoriza é detestável aos olhos de Deus.
16 Niz̈aza Jesusaqui cjichic̈ha: —Juan Bautistaz̈ tjonzcama, Moisés mantita lii azziztac̈ha. Niz̈aza Yooz taku paljayñi profetz̈ tjaajintanacami azziztac̈ha, Juan Bautistaz̈ tjonzcama. Nii timpuqui jalla nii mantita takunaca azziztac̈ha. Pero Juan Bautistaz̈ tjontiquiztan, liwriiñi Yooz taku niz̈aza Yooz mantita kamañ puntu paljayzqui, jalla niic̈ha tsjan chekanaqui. Jaziqui walja z̈oñinacaqui Yooz mantita kamañquiz luzjapa tjapa kuz tjaac̈ha.
16 “Até a chegada de João, a lei de Moisés e a mensagem dos profetas eram seus guias. Agora, porém, as boas-novas do reino de Deus estão sendo anunciadas, e todos estão ansiosos para entrar.
17 ‛Jalla nuz̈ cjenami tjuñimi warawarami yokami katasac̈ha. Pero tjapa nii arajpach Yooz liizti anaz̈ wira katasac̈ha.
17 É mais fácil o céu e a terra desaparecerem que ser anulado até o menor traço da lei de Deus.
18 Niz̈aza Jesusaqui cjichic̈ha: —Jakzilta z̈oñit niiz̈ maataka jakjurpayz̈cu yekja maatakz̈tan zalsnac̈haj niiqui, jalla nuz̈ cjenaqui adulterio uj paac̈ha. Niz̈aza jakzilta z̈oñit jakjurpayta maatakz̈tan zalsnac̈haj niiqui, adulterio uj zakaz paac̈ha.
18 “Assim, o homem que se divorcia de sua esposa e se casa com outra mulher comete adultério. E o homem que se casa com uma mulher divorciada também comete adultério”.
19 Niz̈aza Jesusaqui tsjii quintu zakaz quint'ichic̈ha, tuz̈ cjican: —Tsjii wali jiru ricach z̈oñiqui z̈elatc̈ha. Zuma finu zquiti cujtzñitac̈ha. Niz̈aza zapuru pjijztakaz ancha cusa c̈hjeri lujlchic̈ha.
19 Jesus disse: “Havia um homem rico que se vestia de púrpura e linho fino e vivia sempre cercado de luxos.
20 Nii oraqui tsjii pori z̈oñi z̈elatc̈ha Lázaro cjita. Niiz̈ janchiqui walja zkira cjijtchitac̈ha. Zapuru ricach z̈oñz̈ kjuy zanquiz julzi z̈ejlñitac̈ha.
20 À sua porta ficava um mendigo coberto de feridas chamado Lázaro.
21 Nii ricachuqui z̈ejtchi c̈hjerinaca tjojtñitacha. Nii pori z̈oñizti tjojtta z̈ejtchi c̈hjerinaca lujlz pecñitac̈ha. Pacunacaqui pori z̈oñz̈quiz macjatz̈cu niiz̈ zkiranaca issañitac̈ha.
21 Ele ansiava comer o que caía da mesa do homem rico, e os cachorros vinham lamber suas feridas abertas.
22 Tsjii noojiqui nii pori z̈oñiqui ticzic̈ha. Nekztanaqui Yooz anjilanacaqui nii chjitchic̈ha Yooz illzta zuma yokquin, Abraham cjita z̈oñz̈tan chica z̈elajo. Wiruñaqui nii ricachu z̈oñiqui ticzizakazza. Nekztanaqui yokquiz tjatz̈tatac̈ha.
22 “Por fim, o mendigo morreu, e os anjos o levaram para junto de Abraão. O rico também morreu e foi sepultado,
23 Nii ricachu z̈oñiqui infiernuquin sufrican z̈elatc̈ha. Nicju sufrican, tsewc kjutñi cherchic̈ha. Az̈quiztan cherchic̈ha Abrahamz̈tan Lazaruz̈tan.
23 e foi para o lugar dos mortos. Ali, em tormento, ele viu Abraão de longe, com Lázaro ao seu lado.
24 Jalla nuz̈ cherz̈cu, kjawchic̈ha, tuz̈ cjican: “Abraham tatay, wejr okznalla. Lázaru cuchanz̈ca, niiz̈ loc'ana kjaztan t'awz̈cu, wejt lasquiz lanznajo, ch'uñkatajo. Tii asñi ujquiz anchal sufruc̈ha”.
24 “O rico gritou: ‘Pai Abraão, tenha compaixão de mim! Mande Lázaro aqui para que molhe a ponta do dedo em água e refresque minha língua. Estou em agonia nestas chamas!’.
25 Abrahamzti cjichic̈ha: “Jila, cjuñznalla, muntuquiz kamcan, ancha cusa kamchamc̈ha. Lazaruzti t'akjiri kamchic̈ha. Jaziqui anziqui Lazaruqui kuztac̈ha, ancha cuntintuc̈ha. Amzti ancha sufric̈ha.
25 “Abraão, porém, respondeu: ‘Filho, lembre-se de que durante a vida você teve tudo que queria e Lázaro não teve coisa alguma. Agora, ele está aqui sendo consolado, e você está em agonia.
26 Niz̈azakaz Yoozqui pajk pal k'awa utchipanc̈ha wejtnacquiztanami amquiztanami. Jaziqui tekztan nawjkchuc ojkz pecñinacaqui anaz̈ okasac̈ha. Niz̈aza nawjktan tjonz pecñinacaqui anaz̈ tjonasac̈ha”.
26 Além do mais, há entre nós um grande abismo. Ninguém daqui pode atravessar para o seu lado, e ninguém daí pode atravessar para o nosso’.
27 Jalla nekztanaqui nii ricuqui cjichic̈ha: “Abraham tatay, wejtta pjijskaltan jilanaca z̈ejlc̈ha. Jaziqui am rocuc̈ha, wejt ejpz̈ kjuyquin Lázaro cuchanz̈inz̈calla, ninacz̈quiz paljayajo, niz̈aza tii infiernuquiz ana tjonajo”.
27 “Então o rico disse: ‘Por favor, Pai Abraão, pelo menos mande Lázaro à casa de meu pai,
28 — ausente —
28 pois tenho cinco irmãos e quero avisá-los para que não terminem neste lugar de tormento’.
29 Pero Abrahamqui niiz̈quiz kjaazic̈ha, tuz̈ cjican: “Ninacz̈ta z̈ejl-la Moisés cjijrtami niz̈aza Yooz taku paljayñi profetanacz̈ cjijrtami. Nii cjijrtanacquiz cazla, kuz tjaala”.
29 “‘Moisés e os profetas já os avisaram’, respondeu Abraão. ‘Seus irmãos podem ouvir o que eles disseram.’
30 Jalla nekztanaqui nii ricuqui kjaazic̈ha tuz̈ cjican: “Razunam chiic̈ha, Abraham tatay. Pero tsjii z̈oñiqui ticziquiztan ninacz̈quin okac̈haj niiqui, Yoozquin kuzziz cjiskatac̈hani”.
30 “Então o rico disse: ‘Não, Pai Abraão! Mas, se alguém dentre os mortos lhes fosse enviado, eles se arrependeriam!’.
31 Nekztanaqui Abrahamqui cjichic̈ha: “Ninacaqui Moisés mantita taku niz̈aza Yooz taku paljayñinacz̈ taku ana criyac̈haj niiqui, tsjii ticziquiztan jacatatchi z̈oñz̈ takumi ana zakat criyac̈hani”. —Nuz̈ quint'ichic̈ha Jesusaqui.
31 “Abraão, porém, disse: ‘Se eles não ouvem Moisés e os profetas, não se convencerão, mesmo que alguém ressuscite dos mortos’”.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 16, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.