Mateus 19

Chácobo NT (CAO_WBT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Naa jahuë bo yoaxo tsi quiha Galilea mai Jesú jisbayaniquë. Jisbaya tsi quiha jodioba mai, naa ani Jordán rabëquëx ca qui ja caniquë.
1 Depois de dizer isso, Jesus saiu da Galileia e foi para a região da Judeia que fica no lado leste do rio Jordão.
2 Jasca, huëstima ca nohiria banahuaniquë. Jatsi jato Jesú jënimahuaniquë ra.
2 Uma grande multidão o seguiu, e ali ele curou os doentes.
3 Jatsi quiha ja qui jodioba chama bo huësti huësti ca bëcaniquë tanamaxëna. Ja qui quësocascanaibo ja icani quiha. Nicahi tsi, —¿Anoma ni joní jahuë ahui niahaina? —i Jesu qui jaca niquë.
3 Alguns fariseus chegaram perto dele e, querendo conseguir alguma prova contra ele, perguntaram: — Será que pela nossa
4 Jatsi Jesú jato quëbiniquë: —¿Quënëhacanish cabo ó ca ma jisyamani? Jariapari tsi bënë, ahuini, tihi cabo Diós bahahuaniquë racanabëquiti.
4 Jesus respondeu:
5 Ja tsi xo toa jahuë jahëpa, jahuë jahëhua, tihi cabo jisbayati xo bënë, jahuë ahui ya racaxëna. (Jasca, jahuë nabo jisbayati xo ahui ri bënë ya racaxëna.) Toca tsi huëstinacani quiha rabë cato.
5 E Deus disse: “Por isso o homem deixa o seu pai e a sua mãe para se unir com a sua mulher, e os dois se tornam uma só pessoa.”
6 Jaquirëquë rabë ma ca xo; jama, huësti ca jaca nori. Jabi Diós racabëquimaha ca no bëquëxyamano ra —nëa tsi Jesu nëcaniquë.
6 Assim já não são duas pessoas, mas uma só. Portanto, que ninguém separe o que Deus uniu.
7 Jatsi fariseobo chaniniquë: —Majia. Jabi jahuë ahui pi joní niacasno tsi “Ahui niati papi ja qui bënë́ ati xo” ¿i Moisés yamabo yamayamani? —i jaca niquë.
7 Os fariseus perguntaram: — Nesse caso, por que é que Moisés permitiu ao homem mandar a sua esposa embora se der a ela um documento de divórcio?
8 Jatsi jato qui Jesu nëcaniquë: —Jabija. Moisés yamabo qui jënima ahui niahai ini quiha rë. Jabi tocajani quiha, tiisimahacatimaxëniria ca mato jimibo ini iqui na. Jama, toca tsi ja iyamapaoni quiha jariapari no, naa bënë, ahuini, tihi cabo Diós nëhohuaniquë no.
8 Jesus respondeu:
9 Mato parayamaquia. Ahui jia ca, naa joni mëtsaxëniriama ca ahui pi niahi tsi jochahi quiha toa joni, ahui paxa ca ja biquë no —i Jesu niquë.
9 Portanto, eu afirmo a vocês o seguinte: o homem que mandar a sua esposa embora, a não ser em caso de adultério, se tornará adúltero se casar com outra mulher.
10 Jatsi, —Jishopë. Tocapino tsi oquë tsi xo ahui biyamahaina ra —i jahuë rabëti bo niquë.
10 Os discípulos de Jesus disseram: — Se é esta a situação entre o homem e a sua esposa, então é melhor não casar.
11 Jatsi Jesú quëbiniquë: —Jabi naa yoba bicasyama xo jatiroha ca joni bo. Jama, bichi quiha Dios qui jia cabo ra.
11 Jesus respondeu:
12 Jabi tobi huësti huësti ahui bicasyamacanai ca joni bo. Huësti huësti ca tsi xo jobo yama cato, toca tsi ja coni iqui na. Jasca, ahui binoma xo joni huëtsa bo, jato jobo niahacani nori iqui na. Jasca, joni huëtsa bo tsi xo ahui bicasyamahaina, mana ca Dios yonoco ja acascanai iqui na. Jabi naa ë tiisimaha ca yoba biti xo nicati mëtsa cato —nëa tsi Jesu nëcaniquë.
12 Pois há razões diferentes que tornam alguns homens incapazes para o casamento: uns, porque nasceram assim; outros, porque foram castrados; e outros ainda não casam por causa do
13 Jabi Jesu qui xocobo mishni bo nohiria bá bëniquë, jato ja shomahuano, jato bax ja bëhoxno iquish na. Jama, xocobo bëhai ca nohiria raahati chitahëhuatsi jahuë rabëti bá huaniquë pë.
13 Depois disso, algumas pessoas levaram as suas crianças para Jesus pôr as mãos sobre elas e orar, mas os discípulos repreenderam as pessoas que fizeram isso.
14 Jatsi Jesú jato raahaniquë: —Jato chitiayamacana. E qui xocobo bëcano ra. Jato bicatsi quiha mana ca Jahëpa ra —iquiina.
14 Aí ele disse:
15 Jatsi quiha xocobo Jesú shomahuaniquë, jahuë mëquë jato ó tsi janaquí na. Shomahuaxo ja jisbayaniquë.
15 Então Jesus pôs as mãos sobre elas e foi embora.
16 Jatsi shinapayo Jesu jisi caniquë. Caxo tsi quiha ja nicaniquë: —¿Jahuë jia ca axëhi ni ëa, maestro jiaxëni cató, bëso-bësopaoxëna? —iquiina. Jatsi Jesu nëcaniquë: —“¿Jia ca ati ni?” i mi a pa. Huësti roha tsi xo toa jiaxëni cato ra. Dios yoba mi nicati xo, nai qui cacasquí na —i ja qui Jesu niquë.
16 Certa vez um homem chegou perto de Jesus e perguntou: — Mestre, o que devo fazer de bom para conseguir a vida eterna?
17 Jatsi, —¿Jëni ca yoba nicaxëhi ni ëa pa? —i shinapayo niquë.
17 Jesus respondeu:
18 Nëca tsi Jesú quëbiniquë: —Joni ayamahuë. Joni huëtsa ahui biyamahuë. Yomayamahuë. Quiayamahuë.
18 — Que mandamentos? — perguntou ele. Jesus respondeu:
19 Mi ipa, mi ihua, tihi cabo noihuë. Jasca, mi tapaí ca nohiria noihuë, naa mimë mi noihai jascaria. Tihi tsi mi ati xo ra —nëa tsi ja qui Jesu nëcaniquë.
19 respeite o seu pai e a sua mãe e ame os outros como você ama a você mesmo.”
20 Jatsi shinapayó quëbiniquë: —Toa yoba bo tëquë nicaquia ra, xocobo xo na. ¿Jahuë naris-hi ni ëa ati ra? —iquiina.
20 — Eu tenho obedecido a todos esses mandamentos! — respondeu o moço. — O que mais me falta fazer?
21 Jatsi Jesu nëcaniquë: —¿Mëstëxëni ca joni manëcatsi ni mia pa? Cata. Mi jahuëmishni bo iniaparihuë. Parata bixo tsi noitiria cabo qui ahuë. Tocapimino tsi mi qui acacaxëhi quiha naipá ca jahuë bo ra. Jato qui acax tsi jahari johuë. Ea mi banahuano ra —i ja qui Jesu niquë.
21 Jesus respondeu:
22 Jatsi cohuënarianiquë shinapayo cato nicahax na, rico-ricoria ja ini iqui na.
22 Quando o moço ouviu isso, foi embora triste, pois era muito rico.
23 Jatsi jahuë rabëti bo qui Jesu nëcaniquë: —Bëronoma tsi xo rico ca joni Diós otohai ca qui jicohaina ra.
23 Jesus então disse aos discípulos:
24 Jahuë chama yoí tsi Diós otohai ca qui jicotimaxëni xo rico ca nohiria ra iquia —iquiina.
24 E digo ainda que é mais difícil um rico entrar no Reino de Deus do que um camelo passar pelo fundo de uma agulha.
25 Jatsi ratëniquë Jesu rabëti bo, ja yoani ca nicahax na. Ratëhax, —Tocapino tsi yama tsi xo toa xabahamahacati mëtsa cato rë —i jaca niquë.
25 Quando ouviram isso, os discípulos ficaram muito admirados e perguntavam: — Então, quem é que pode se salvar?
26 Jatsi Jesú jato bëisniquë. —Jamë xabahamatimaxëni tsi xo nohiria ra. Jama, jatiroha ca ahi quiha Dios ra. Xabahamati Ibo tsi xo toa —i jato qui ja niquë.
26 Jesus olhou para eles e respondeu:
27 Jatsi, —Tsayapa. Jatiroha ca no jisbërianiquë mia banahuaxëna. ¿Jahuë noqui copixëhi ni Dios ra? —i Jesu qui Pedro niquë.
27 Aí Pedro disse: — Veja! Nós deixamos tudo e seguimos o senhor. O que é que nós vamos ganhar?
28 Jatsi Jesu nëcaniquë: —Jabi jatiroha ca paxahuahacano tsi noho trono jiaxëní tsi tsahoxëquia nohiria bo ó bësoxëna, naa Nohiria Baquë ë nori cato. Toa xabacá tsi doce ca trono bo ó tsi tsahoxëqui mato ri, naa ëa banahuacanaibá. Israél ca doce ca maxo bo ó bësoxëqui mato ra.
28 Jesus respondeu:
29 Jasca, ëa iqui pi jahuë xobo, jahuë ahuini, jahuë xatë bo, jahuë jahëpa, jahuë jahëhua tihi cabo jisbëriaquí tsi cien veces huino jahari bixëqui mato. Jasca, bëso-bësopaoxëqui mato ra.
29 E todos os que, por minha causa, deixarem casas, irmãos, irmãs, pai, mãe, filhos ou terras receberão cem vezes mais e também a vida eterna.
30 Jabi toa barí tsi jarësoxëhi quiha huëstima ca jaboqui jariapari cabo, naa rico cabo, chama bo. Jasca, rëquëxëhi quiha huëstima ca jaboqui jacho cabo, naa noitiria cabo, yonati bo —i jahuë rabëti bo qui Jesu niquë.
30 Muitos que agora são os primeiros serão os últimos, e muitos que agora são os últimos serão os primeiros.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.