Tiago 1

Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel (CAKWNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Riyin ri Santiago, yin jun rusamajel ri Dios y ri Ajaf Jesucristo. Y riyin ntz'ibaj c'a el re wuj re' chiwe riyix ri yix quiy quimam ca ri cablajuj ruc'ajol ri Israel ri xec'oje' ojer ca, ri ma yixc'o ta chic chupan ri ruwach'ulef ri can iwuche (iwixin) wi riyix, xa pa tak quiruwach'ulef nic'aj chic winek yixc'o wi. Tic'ulu' c'a ri rutzil iwech ri ntek el riyin.
1 Eu, Tiago, escravo de Deus e do Senhor Jesus Cristo, envio esta carta às doze tribos espalhadas pelo mundo. Saudações.
2 Wach'alal, xa sibilaj tiquicot c'a ri iwánima tek yixtojtobex riq'ui q'uiy ruwech tijoj pokonal.
2 Meus irmãos, considerem motivo de grande alegria sempre que passarem por qualquer tipo de provação,
3 Ruma can iwetaman chi ri tijoj pokonal ri nipe pa tak ic'aslen, can riche (rixin) wi chi yixtz'etetej, wi can cukul ic'u'x riq'ui ri Dios. Y ri tijoj pokonal ri' nuc'om pe coch'onic chiwe.
3 pois sabem que, quando sua fé é provada, a perseverança tem a oportunidade de crescer.
4 Y majun bey tiq'uis ta ri coch'onic pa tak iwánima riche (rixin) chi can nuben jun samaj tz'aket, riche (rixin) chi queri' ri ic'aslen niq'uiy, nitz'aket y man ta c'a nrajo' na juba'.
4 E é necessário que ela cresça, pois quando estiver plenamente desenvolvida vocês serão maduros e completos, sem que nada lhes falte.
5 Y wi c'o jun kach'alal chicojol ri nuna' chi c'a c'o na na'oj ri nic'atzin chare, tuc'utuj c'a chare ri Dios. Y Riya' can ma xtupokonaj ta xtuya' pe q'uiy. Queri' nuben quiq'ui quinojel ri yec'utun, y majun achique ta xtubij chique.
5 Se algum de vocês precisar de sabedoria, peça a nosso Deus generoso, e receberá. Ele não os repreenderá por pedirem.
6 Pero rajawaxic chi can cukul ruc'u'x riq'ui ri Dios tek nuc'utuj, y ma riq'ui ta c'a ca'i' ruc'u'x. Ruma wi xa riq'ui ca'i' ruc'u'x tek nuc'utuj, xa nuben c'a achi'el nuben ri ruwi' ri mar pa ruk'a' ri cak'ik', nibe quela' y nibe quela'.
6 Mas, quando pedirem, façam-no com fé, sem vacilar, pois aquele que duvida é como a onda do mar, empurrada e agitada pelo vento.
7 Y ri winek ri xa queri' nuben, man c'a tuch'ob ta chi ri Ajaf Dios xtuya' pe chare ri nuc'utuj.
7 Ele não deve esperar receber coisa alguma do Senhor,
8 Ruma jun winek wi xa ca'i' ruc'u'x tek nuc'utuj chare ri Dios, nik'alajin chi ma cukul ta ruc'u'x riq'ui ri ntajin chubanic.
8 pois tem a mente dividida e é instável em tudo que faz.
9 Y ri kach'alal ri majun quik'ij chuwech re ruwach'ulef, xa tiquicot c'a ri cánima ruma can c'o wi quik'ij chuwech ri Dios ruma can quiniman chic Riya'.
9 O irmão que é pobre tem motivo para se orgulhar, porque é digno de honra.
10 Y queri' chuka' ri kach'alal beyoma', xa tiquicot c'a ri cánima ruma k'axnek chiquiwech chi xa majun quik'ij y rajawaxic chi niquikasaj qui' chuwech ri Dios ruma xa ma yeyaloj ta el chuwech re ruwach'ulef, xa ye achi'el jun rusi'j k'ayis.
10 E o que é rico deve se orgulhar porque é insignificante. Ele murchará como uma pequena flor do campo.
11 Ruma ya tek nipe ruchuk'a' ri k'ij, yac'ari' tek ri k'ayis nichaki'j y niq'uis ka. Xa nitzak c'a el ri rusi'j y niq'uis, astape' can jabel nitzu'un ri pa nabey mul. Can que wi c'a ri' jun beyon. Riya' xa chanin nicom el y nuya' ca rumolic ri rubeyomal.
11 O sol quente se levanta e a grama seca; a flor perde o viço e cai, e sua beleza desaparece. Da mesma forma murchará o rico com todas as suas realizações.
12 Jabel c'a ruwaruk'ij ri winek ri can rucukuban ruc'u'x riq'ui ri Dios y nucoch' ri tijoj pokonal ri nipe chrij. Ruma tek rucoch'on chic ronojel, ri Dios xtuya' ri lok'olaj sipanic chare, ri utzilaj c'aslen ri majun bey xtiq'uis ta. Ya lok'olaj sipanic ri' ri rubin ca ri Dios chi xtuya' chake ri yojajowan riche (rixin).
12 Feliz é aquele que suporta com paciência as provações e tentações, porque depois receberá a coroa da vida que Deus prometeu àqueles que o amam.
13 Yac'a wi c'o jun ri nrajo' nuben chawe chi yaka pa mac, man c'a tabij ta chi ya ri Dios ri nibano queri' chawe. Ruma ri Dios can ma nuben ta chare jun winek chi nika pa mac, y chuka' majun nicowin nibano ta chare ri Dios chi nika ta pa mac.
13 E, quando vocês forem tentados, não digam: “Esta tentação vem de Deus”, pois Deus nunca é tentado a fazer o mal, e ele mesmo nunca tenta alguém.
14 Ruma wi riyit nana' raybel chi naben jun mac, ri' xa awuq'ui c'a riyit nipe wi. Xa ya ri itzel tak raybel ri yec'o awuq'ui ri yebano queri' chawe.
14 A tentação vem de nossos próprios desejos, que nos seduzem e nos arrastam.
15 Y wi naya' k'ij chare ri itzel tak raybel, chiri' nipe wi ri mac. Y pa ruq'uisbel nuc'om pe ri camic.
15 Esses desejos dão à luz o pecado, e quando o pecado se desenvolve plenamente, gera a morte.
16 Wach'alal ri sibilaj yixinwajo', man c'a quixk'olotej ta.
16 Não se deixem enganar, meus amados irmãos.
17 Ruma chila' chicaj riq'ui ri Katata' Dios nika wi pe ronojel ri jabel tak sipanic. Riq'ui Riya' petenak wi ronojel ri sakil. Achi'el ri k'ij, ri ic' y ri ch'umila', ri niquijalala' qui'. Y xa can xu (xe) wi c'a ri Dios ri ma nijalatej ta.
17 Toda dádiva que é boa e perfeita vem do alto, do Pai que criou as luzes no céu. Nele não há variação nem sombra de mudança.
18 Y riq'ui ri ruraybel Riya' xuya' jun c'ac'ac' kac'aslen tek xkanimaj ri kas kitzij ruch'abel, y xoj-oc achi'el ri nabey tak cosecha chare ronojel ri ruq'uiytisan ca ri Dios.
18 Por sua própria vontade, ele nos gerou por meio de sua palavra verdadeira. E nós, dentre toda a criação, nos tornamos seus primeiros frutos.
19 Rumari', wach'alal ri sibilaj yixinwajo', riyin nbij c'a chiwe chi'ijujunal chi riq'ui ronojel iwánima tiwac'axaj ri ruch'abel ri Dios. Can jabel tich'obo' achique ri nubij. Ruma riyix nic'atzin chi jabel iwetaman el nabey, c'ac'ari' nitzijoj. Y chuka' nbij chiwe chi man ta xtipe iwoyowal chanin.
19 Entendam isto, meus amados irmãos: estejam todos prontos para ouvir, mas não se apressem em falar nem em se irar.
20 Ruma ri coyowal ri winek xa ma nuc'om ta pe jun c'aslen choj achi'el ri nrajo' ri Dios.
20 A ira humana não produz a justiça divina.
21 Rumac'ari' tiya' ca ronojel ri ma ch'ajch'oj ta y ronojel ri etzelal. Y can tikasaj iwi' chi ninimaj ri ruch'abel ri Dios ri c'o chic pa tak iwánima. Ruma ya ch'abel ri' ri nicolo iwuche (iwixin).
21 Portanto, removam toda impureza e maldade e aceitem humildemente a palavra que lhes foi implantada no coração, pois ela tem poder para salvá-los.
22 Y ma xu (xe) ta c'a tiwac'axaj ri ruch'abel ri Dios, xa can tibana' chuka' ri nubij. Ruma wi xa can xu (xe wi) niwac'axaj ri ruch'abel ri Dios y ma niben ta ri nubij, xa iyon riyix nik'ol ka iwi'.
22 Não se limitem, porém, a ouvir a palavra; ponham-na em prática. Do contrário, só enganarão a si mesmos.
23 Ruma wi c'o jun ri nrac'axaj ri ruch'abel ri Dios, y xa ma nuben ta ri nubij, xa junan c'a riq'ui jun winek ri nutzu' ri' pa jun espejo, can nutzu' wi ri' achique rubanic.
23 Pois, se ouvirem a palavra e não a praticarem, serão como alguém que olha no espelho,
24 Pero tek xa c'a juba' tutzu' ca ri' pan espejo, xa ma noka ta chic chuc'u'x ri achique rubanic nitzu'un.
24 vê a si mesmo, mas, assim que se afasta, esquece como era sua aparência.
25 Yac'a ri nac'axan ri ruch'abel ri Dios, y ma xu (xe) ta wi nrac'axaj, xa can nunimaj y nuben ri nubij ri ch'abel ri', y can ma nuya' ta ca, can jabel c'a ruwaruk'ij. Ruma ri ruch'abel ri Dios can tz'aket wi. Y can nuben chake chi yojcolotej riche (rixin) chi yojcowin nikaben ri nrajo' ri Dios.
25 Se, contudo, observarem atentamente a lei perfeita que os liberta, perseverarem nela e a puserem em prática sem esquecer o que ouviram, serão felizes no que fizerem.
26 Wi c'o jun nibin chi nuya' ruk'ij ri Dios y xa ma nuk'il ta ri' riq'ui ri itzel tak ch'abel, ruyon riya' nuk'ol ka ri'. Y xa majun utz nuc'om pe chare tek nubij chi riya' can nuya' wi ruk'ij ri Dios.
26 Se algum de vocês afirma ser religioso, mas não controla a língua, engana a si mesmo e sua religião não tem valor.
27 Ruma ri winek ri can kitzij nuya' ruk'ij ri Dios, yerutola' ri malcani' tak ixoki' y ri ac'ala' ri xa majun chic quite' quitata' ri yetajin niquik'axaj tijoj pokonal, y chuka' ma nutz'ilobisaj ta chic ri' chupan ri etzelal riche (rixin) re ruwach'ulef. Chuwech ri Dios ri yebano queri', yeri' ri can kitzij y pa ruch'ajch'ojil chi niquiya' ruk'ij.
27 A religião pura e verdadeira aos olhos de Deus, o Pai, é esta: cuidar dos órfãos e das viúvas em suas dificuldades e não se deixar corromper pelo mundo.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Tiago 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.