Mateus 8
Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel (CAKWNT) vs VC
1 Y tek ri Jesús kajnek chic c'a pe pa ruwi' ri juyu', ri winek ri ye tzeketel chrij can sibilaj ye q'uiy.
1 Tendo Jesus descido da montanha, uma grande multidão o seguiu.
2 Y xpe c'a jun achi ri c'o jun itzel yabil chrij, y ri yabil ri' lepra rubi'. Ri achi ri' xxuque' xmaje' ka chuwech ri Jesús y xubij c'a chare: Ajaf, wi riyit nawajo' yinac'achojsaj chare re nuyabil, can yic'achoj wi c'a ri', ruma riyin wetaman chi can yacowin wi, xcha'.
2 Eis que um leproso aproximou-se e prostrou-se diante dele, dizendo: Senhor, se queres, podes curar-me.
3 Y ri Jesús can yac'ari' tek xuyuk apo ruk'a' y xuchop apo ri achi ri c'o ri itzel yabil chrij y xubij chare: Nwajo' chi yac'achoj. Tiq'uis c'a el re yabil re' chawij, xcha' chare. Y can xu (xe) wi xubij queri' ri Jesús, ri achi xch'ajch'ojir chare ri ruyabil.
3 Jesus estendeu a mão, tocou-o e disse: Eu quero, sê curado. No mesmo instante, a lepra desapareceu.
4 C'ac'ari' ri Jesús xubij chare ri achi ri': Nchilabej c'a el chawe chi majun achoj chare tatzijoj wi ri xbanatej awuq'ui, xa choj jac'utu' awi' chuwech ri sacerdote, y can taya' c'a ri ofrenda ri rajawaxic chi naya', achi'el nubij chupan ri rutz'iban ca ri Moisés, riche (rixin) chi queri' nak'alajsaj c'a awi' chiquiwech chi yit ch'ajch'oj chic, xcha' el chare.
4 Jesus então lhe disse: Vê que não o digas a ninguém. Vai, porém, mostrar-te ao sacerdote e oferece o dom prescrito por Moisés em testemunho de tua cura.
5 Y tek ri Jesús xoc c'a pa tinamit Capernaum, c'o c'a jun achi ri xapon riq'ui. Y ri achi ri' jun capitán y xuc'utuj c'a jun utzil chare ri Jesús.
5 Entrou Jesus em Cafarnaum. Um centurião veio a ele e lhe fez esta súplica:
6 Quec'are' ri xubij ri capitán: Ajaf, ri numozo siquirnek; y ri yabil ri' rukasan pa ruwarabel chila' chwachoch. Y sibilaj pokonal ri ntajin chuk'axaxic, xcha' chare.
6 Senhor, meu servo está em casa, de cama, paralítico, e sofre muito.
7 Xpe ri Jesús xubij chare ri capitán: Yibe c'a y xtinc'achojsaj ri amozo, xcha' chare.
7 Disse-lhe Jesus: Eu irei e o curarei.
8 Y quec'are' ri ch'abel ri xubij chic apo ri capitán chare ri Jesús: Ajaf, riyit nim ak'ij y ma ruc'amon ta (takal ta chuwij) chi yatoc pa wachoch. Xaxu (xaxe) wi tabij jun ch'abel chi nic'achoj ri numozo y xtic'achoj.
8 Respondeu o centurião: Senhor, eu não sou digno de que entreis em minha casa. Dizei uma só palavra e meu servo será curado.
9 Riyin can wetaman wi chi queri' xtibanatej, ruma chi yin jun achi ri nnimaj ri nubij ri aj k'atbel tzij chuwe ri c'o chi nben. Y yec'o chuka' soldados ri ye ya'on pa nuk'a'. Tek nbij c'a chare jun chi tibe, can nibe wi; y wi nbij chuka' chare jun chic chi tipe, can nipe wi chuka'. Y tek nbij c'a chare ri numozo chi tabana' re', can nuben wi chuka', xcha' ri capitán.
9 Pois eu também sou um subordinado e tenho soldados às minhas ordens. Eu digo a um: Vai, e ele vai; a outro: Vem, e ele vem; e a meu servo: Faze isto, e ele o faz...
10 Y ri Jesús can xumey c'a tek xrac'axaj ri ch'abel ri' y xubij chique ri ye tzekelbeyon riche (rixin): Can kitzij nbij chiwe chi ri xbin re ch'abel re', can rucukuban wi ruc'u'x wuq'ui. Y majun c'a wech aj Israel ri wilon ta ri can rucukuban ta ruc'u'x wuq'ui, achi'el re jun achi re'.
10 Ouvindo isto, cheio de admiração, disse Jesus aos presentes: Em verdade vos digo: não encontrei semelhante fé em ninguém de Israel.
11 Can nbij wi c'a chiwe chi sibilaj ye q'uiy winek ri xquepe quere' pa relebel k'ij y quere' chuka' pa rukajbel k'ij, winek ri quicukuban quic'u'x wuq'ui. Riye' xquetz'uye' c'a riq'ui ri Abraham, ri Isaac y ri Jacob pa rajawaren ri caj.
11 Por isso, eu vos declaro que multidões virão do Oriente e do Ocidente e se assentarão no Reino dos céus com Abraão, Isaac e Jacó,
12 Pero yec'o chuka' nic'aj chic aj Israel ri can c'o chi ye'oc pa rajawaren ri caj, ri xa ma xque'oc ta, xa xque'elesex ca y xquec'ak chupan ri k'eku'm, ruma xa can ma xquicukuba' ta quic'u'x wuq'ui riyin. Y chiri' c'a xque'ok' wi y xtiquikach'ach'ej quey.
12 enquanto os filhos do Reino serão lançados nas trevas exteriores, onde haverá choro e ranger de dentes.
13 Yac'ari' tek ri Jesús xubij el chare ri capitán: Catzolin chawachoch. Ruma xanimaj chi riyin yicowin yic'achojsan, can xtibanatej c'a ri araybel, xcha' el chare. Y ri rumozo ri capitán, can ya c'a hora ri' xc'achoj chare ri ruyabil.
13 Depois, dirigindo-se ao centurião, disse: Vai, seja-te feito conforme a tua fé. Na mesma hora o servo ficou curado.
14 Y tek ri Jesús xapon pa rachoch ri Pedro, xutz'et c'a chi ri rujite' ri Pedro kajnek pa ch'at ruma c'o jun nimalaj c'aten chrij.
14 Foi então Jesus à casa de Pedro, cuja sogra estava de cama, com febre.
15 Xpe Riya' xuchop ruk'a' ri yawa' y can yac'ari' tek xq'uis el ri nimalaj c'aten chrij. Ri rujite' ri Pedro xyacatej c'a pe pa ruch'at y xuchop yerunimaj yerilij apo ri Jesús y ri ye benak riq'ui.
15 Tomou-lhe a mão, e a febre a deixou. Ela levantou-se e pôs-se a servi-los.
16 Tek ntoc c'a pe ak'a' ri k'ij ri', ye q'uiy c'a ri c'o itzel tak espíritu quiq'ui xe'uc'uex apo chuwech ri Jesús, riche (rixin) chi ri Jesús yerelesaj ta el ri itzel tak espíritu quiq'ui. Y Riya' xubij c'a chique ri itzel tak espíritu chi que'el el, y xeruc'achojsaj chuka' el quinojel ri ye yawa'i';
16 Pela tarde, apresentaram-lhe muitos possessos de demônios. Com uma palavra expulsou ele os espíritos e curou todos os enfermos.
17 riche (rixin) chi queri' can nibanatej c'a ri rubin ca ri profeta Isaías, ri jun achi ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Ri Isaías quec'are' ri rubin ca chrij ri Jesús: Xerelesaj c'a el kayabilal konojel, y xuc'uaj c'a ronojel ri kak'axomal. Queri' ri rubin ca.
17 Assim se cumpriu a predição do profeta Isaías: Tomou as nossas enfermidades e sobrecarregou-se dos nossos males {Is 53,4}.
18 Tek ri Jesús xerutz'et chi sibilaj ye q'uiy winek ri quisutin qui' chrij, yac'ari' tek Riya' xubij chique ri rudiscípulos chi jo' kojk'ax chic apo la juc'an ruchi' ya'.
18 Certo dia, vendo-se no meio de grande multidão, ordenou Jesus que o levassem para a outra margem do lago.
19 Y c'o c'a jun achi aj tz'ib ri xapon apo riq'ui ri Jesús y xubij chare: Tijonel, riyin nwajo' c'a chi yatintzekelbej xabacuchi (xabachique) ri yabe wi, xcha' chare.
19 Nisto aproximou-se dele um escriba e lhe disse: Mestre, seguir-te-ei para onde quer que fores.
20 Xpe ri Jesús xubij chare ri aj tz'ib ri': Ri xwan can c'o wi jul ri acuchi (achique) yec'oje' wi; y queri' chuka' ri aj xic' tak chicop ri yebe pa cak'ik', can c'o chuka' quisoc. Yac'a riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, can majun wachoch ri acuchi (achique) yinuxlan wi juba', xcha' chare.
20 Respondeu Jesus: As raposas têm suas tocas e as aves do céu, seus ninhos, mas o Filho do Homem não tem onde repousar a cabeça.
21 Yac'a chuka' ri' tek jun chic ri can tzekelbey riche (rixin) ri Jesús, xubij c'a apo chare: Ajaf, riyin can nwajo' wi yatintzekelbej. Xa yac'a chi taya' na k'ij chuwe chi nmuk na el ri nata', c'ac'ari' tek xcatintzekelbej chic, xcha'.
21 Outra vez um dos seus discípulos lhe disse: Senhor, deixa-me ir primeiro enterrar meu pai.
22 Xpe ri Jesús xubij chare: Riyit quinatzekelbej. Xa taya' c'a ca chi ri caminaki' quemuk na cuma ri ye caminek chupan ri quimac, xcha' ri Jesús.
22 Jesus, porém, lhe respondeu: Segue-me e deixa que os mortos enterrem seus mortos.
23 Y ri Jesús xoc c'a el pa jun jucu' y ri ye rudiscípulos xquitzekelbej el.
23 Subiu ele a uma barca com seus discípulos.
24 Y yac'ari' tek xpe jun nimalaj cak'ik' pa ruwi' ri choy. Ri ruwi' ya' xa juba' ma numuk ri jucu'. Pero ri Jesús warnek el.
24 De repente, desencadeou-se sobre o mar uma tempestade tão grande, que as ondas cobriam a barca. Ele, no entanto, dormia.
25 Y xepe ri discípulos xquic'asoj c'a ri Jesús y xquibij chare: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Kojacolo' c'a. Wacami yojcom, xecha' chare.
25 Os discípulos achegaram-se a ele e o acordaram, dizendo: Senhor, salva-nos, nós perecemos!
26 Xpe ri Jesús xubij chique ri ye rudiscípulos: Can ma cukul ta c'a ic'u'x wuq'ui, rumari' tek ixibin iwi', xcha' chique. Y Riya' xbeyacatej c'a pe y xubij: Tiq'uis el ri cak'ik' y titane' ka ri ruwi' ya', xcha'. Y queri' xbanatej. Ri cak'ik' xq'uis el, y chuka' ri ruwi' ya' xtane' ka.
26 E Jesus perguntou: Por que este medo, gente de pouca fé? Então, levantando-se, deu ordens aos ventos e ao mar, e fez-se uma grande calmaria.
27 Y ri discípulos xquimey tek xquitz'et ri xuben ri Jesús y niquibila' c'a: ¿Achique c'a rubanic chi achi re'? Ruma hasta ri cak'ik' y ri ya' can niquinimaj wi chuka' rutzij, xecha'.
27 Admirados, diziam: Quem é este homem a quem até os ventos e o mar obedecem?
28 Y tek ri Jesús y ri ye rudiscípulos xe'apon c'a ri juc'an chic ruchi' ya', chiri' pa jun lugar ri Gadara rubi', yec'o c'a ye ca'i' winek xe'apon riq'ui ri Jesús; winek ri xa c'o itzel tak espíritu quiq'ui, xebe'el pe pa camposanto. Y ruma chi can q'uiy pokon niquiben ri winek ri', rumari' majun chic winek ri nik'ax ta chic chupan ri bey ri'.
28 No outro lado do lago, na terra dos gadarenos, dois possessos de demônios saíram de um cemitério e vieram-lhe ao encontro. Eram tão furiosos que pessoa alguma ousava passar por ali.
29 Ri ca'i' winek ri', ri c'o itzel tak espíritu quiq'ui, xquirek apo quichi' chare ri Jesús, y xquibij: Riyit Jesús ri Ruc'ajol ri Dios, ¿achique c'a ruma tek yojanek? ¿Achique c'a ruma yojach'ujirisaj yan, tek xa ma jane napon ta ruk'ijul? xecha' chare.
29 Eis que se puseram a gritar: Que tens a ver conosco, Filho de Deus? Vieste aqui para nos atormentar antes do tempo?
30 Y quela' c'a apo juba' chare ri lugar ri', sibilaj c'a ye q'uiy ak ntajin yewa'.
30 Havia, não longe dali, uma grande manada de porcos que pastava.
31 Xepe ri itzel tak espíritu ri yec'o quiq'ui ri ye ca'i' winek ri', xquic'utuj utzil chare ri Jesús, y xquibij c'a chare: Wi yojawelesaj el wawe' quiq'ui re winek re', taya' k'ij chake chi yoj-oc quiq'ui la ak yec'o chila', xecha'.
31 Os demônios imploraram a Jesus: Se nos expulsas, envia-nos para aquela manada de porcos.
32 Ri Jesús xubij c'a chique: Jix c'a. Y can yac'ari' tek ri itzel tak espíritu xe'el el y xebe'oc quiq'ui ri ak. Y quinojel ri ak ri' xquichop anin (anibel) pa xulan, chuwech jun juyu' xulan ruwech y choj xebeka c'a pa choy. Can quinojel c'a ri ak ri' xecom pa ya'.
32 Ide, disse-lhes. Eles saíram e entraram nos porcos. Nesse instante toda a manada se precipitou pelo declive escarpado para o lago, e morreu nas águas.
33 Yec'a ri yeyuk'un quiche (quixin) ri ak ri', xu (xe) wi c'a xquitz'et ca ri xbanatej, xe'anmej. Xebe pa tinamit, xbequiyala' ca rutzijol achique ri xquic'ulwachij ri ak y xbequibij chuka' ri xbanatej quiq'ui ri ye ca'i' winek ri c'o itzel tak espíritu quiq'ui.
33 Os guardas fugiram e foram contar na cidade o que se tinha passado e o sucedido com os endemoninhados.
34 Y yac'ari' tek quinojel ri winek riche (rixin) ri tinamit xepe c'a riq'ui ri Jesús chutz'etic y chuka' riche (rixin) chi xquic'utuj utzil chare chi tel el ri chiri' chupan ri quilugar, ruma riye' ma nicajo' ta chi nic'oje' ka chiri'.
34 Então a população saiu ao encontro de Jesus. Quando o viu, suplicou-lhe que deixasse aquela região.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.