Mateus 7
Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel (CAKWNT) vs NAA
1 Majun bey titzu' ta achique quibanic ri winek xaxu (xaxe wi) riche (rixin) chi itzel yixtzijon chiquij, riche (rixin) chi queri' ma xtiban ta chuka' queri' chiwe riyix.
1 — Não julguem, para que vocês não sejam julgados.
2 Ruma wi ye'itzu' ri winek xaxu (xaxe wi) riche (rixin) chi itzel yixtzijon chiquij, can queri' chuka' xtiban chiwe riyix. Can achi'el wi c'a rubanic ri niben riyix chique ri winek, can queri' chuka' xtiban chiwe riyix.
2 Pois com o critério com que vocês julgarem vocês serão julgados; e com a medida com que vocês tiverem medido vocês também serão medidos.
3 Y riyit, ¿achique ruma tek ya ri ti k'ayis c'o pa runak' ruwech ri awach'alal ri natz'et chanin y ma nana' ta ri che' ri k'atel pa runak' awech riyit?
3 — Por que você vê o cisco no olho do seu irmão, mas não repara na trave que está no seu próprio?
4 ¿Achique ta c'a modo nabij chare jun awach'alal: Taya' k'ij chuwe riche (rixin) chi nwelesaj re ti k'ayis k'atel pa runak' awech, yacha' chare, y riyit xa can jun che' ri k'e'el pa runak' awech?
4 Ou como você dirá a seu irmão: “Deixe que eu tire o cisco do seu olho”, quando você tem uma trave no seu próprio?
5 Xa ca'i' apalej, nabey na tachojmirisaj ka ri ac'aslen riyit, c'ac'ari' utz nato' ri awach'alal chi nuchojmirisaj ri ruc'aslen.
5 Hipócrita! Tire primeiro a trave do seu olho e então você verá claramente para tirar o cisco do olho do seu irmão.
6 Ri lok'olaj ruch'abel ri Dios y ronojel ri c'o quejkalen, ri achi'el quejkalen ri abej ri nibix perla chique, ma que'iya' ta chiquiwech ri winek ri xa ye achi'el ri tz'i' y ye achi'el ri ak. Ruma ri chicop ri', astape' sibilaj quejkalen ri niya'ox (nya') chique, riye' xa niquipalbela' chi aken y c'o jantek yeyacatej chrij ri xya'o chique y niquic'ajij chi eyaj.
6 — Não deem aos cães o que é santo, nem joguem as suas pérolas diante dos porcos, para que estes não as pisem com os pés e aqueles, voltando-se, não estraçalhem vocês.
7 Can tic'utuj c'a ri nic'atzin chiwe y ri Dios can xtuya' wi pe chiwe. Ticanoj ri niwajo' y xtiwil. Quixsiq'uin (quixoyon) apo chuchi' jay y xquixac'axex pe.
7 — Peçam e lhes será dado; busquem e acharão; batam, e a porta será aberta para vocês.
8 Ruma wi riyix can riq'ui ronojel iwánima nic'utuj chare ri Dios, Riya' can xtuya' wi pe chiwe. Wi riyix can nicanoj, can xtiwil wi. Y wi riyix yixsiq'uin (yixoyon) apo chuchi' jay, can xtojak wi c'a chiwech.
8 Pois todo o que pede recebe; o que busca encontra; e, a quem bate, a porta será aberta.
9 ¿La c'o ta cami jun achi ri nuya' jun abej pa ruk'a' ri ralc'ual, tek ri ac'al xa jun caxlan wey ri nuc'utuj chare?
9 Ou quem de vocês, se o filho pedir pão, lhe dará uma pedra?
10 ¿O la nuya' ta cami jun itzel cumatz pa ruk'a', tek ri ac'al xa jun car nrajo'?
10 Ou, se pedir um peixe, lhe dará uma cobra?
11 Riyix majun bey niben ta queri'. Y astape' ta chi ma can ta utz ri ina'oj, pero riyix ya ri utz tak cosas ri niya' chique ri iwalc'ual. C'a ta c'a ri Itata' ri c'o chila' chicaj, chi man ta xtuya' pe ri nic'utuj chare. Riya' ronojel utz ri nuya' pe chiwe.
11 Ora, se vocês, que são maus, sabem dar coisas boas aos seus filhos, quanto mais o Pai de vocês, que está nos céus, dará coisas boas aos que lhe pedirem?
12 Rumac'ari' ri achi'el niwajo' riyix chi ri winek utz niquiben iwuq'ui, can quec'ari' tibana' riyix quiq'ui riye'. Ruma queri' ri tz'ibatal chupan ri ley riche (rixin) ri Moisés, y queri' chuka' quibin ca ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca.
12 — Portanto, tudo o que vocês querem que os outros façam a vocês, façam também vocês a eles; porque esta é a Lei e os Profetas.
13 Chupan c'a ri puerta ri xa co'ol ruwech, chiri' c'a quixoc wi. Ruma can nim wi ruwech ri puerta riche (rixin) ri itzel c'aslen, ri nic'amo pe ri camic riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek, y sibilaj c'a ye q'uiy ri ye'oc chiri'.
13 — Entrem pela porta estreita! Porque larga é a porta e espaçoso é o caminho que conduz para a perdição, e são muitos os que entram por ela.
14 Pero xa co'ol ri puerta y co'ol oc ruwech ri bey ri yatuc'uan pa utzilaj c'aslen, y ma ye q'uiy ta oc ri ye'ilo.
14 Estreita é a porta e apertado é o caminho que conduz para a vida, e são poucos os que o encontram.
15 Rumari' nic'atzin nichajij iwi' chiquiwech ri winek ri yebin chi niquik'alajsaj ri ruch'abel ri Dios y xa ma kitzij ta ri niquibij. Ruma tek xa can c'ari' ye'apon iwuq'ui, niquic'ut chi can jabel ri quic'aslen, achi'el quibanic ri tak carne'l; can majun itzel nitz'etetej ta chiquij. Yac'a tek nbec'ulun pe ri etzelal ri c'o pa tak cánima, xa ye achi'el chic quibanic ri utiwa' (coyotes); yequiq'uis c'a ri achoj quiq'ui ye'apon wi.
15 — Cuidado com os falsos profetas, que se apresentam a vocês disfarçados de ovelhas, mas por dentro são lobos vorazes.
16 Can xtiwetamaj wi quiwech, achi'el tek niwetamaj ruwech juwi' che', xaxu (xaxe) wi riq'ui nitz'et rubanic ri ruwech ri nuya'. Tek niwachin jun k'ayis ri c'o q'uiy ruq'uixal, ma xtuya' ta uva o higo.
16 Pelos seus frutos vocês os conhecerão. Por acaso se colhem uvas de espinheiros ou figos de ervas daninhas?
17 Queri' c'a chuka' iwetaman chi jun utzilaj che' nuya' utzilaj tak ruwech, yac'a ri itzel che', itzel chuka' ri ruwech ri nuya'.
17 Assim, toda árvore boa produz frutos bons, porém a árvore má produz frutos maus.
18 Majun utzilaj che' xtuya' ta itzel tak ruwech, ni majun chuka' itzel che' ri xtuya' ta utzilaj tak ruwech.
18 A árvore boa não pode produzir frutos maus, e a árvore má não pode produzir frutos bons.
19 Y ronojel c'a che' ri ma niquiya' ta utzilaj tak quiwech, yechoy el y c'ac'ari' yec'ak pa k'ak'.
19 Toda árvore que não produz bom fruto é cortada e jogada no fogo.
20 Rumac'ari' can xtiwetamaj quiwech ri winek ri ye'apon iwuq'ui, xaxu (xaxe wi) riq'ui nitz'et ri rubanic ri quic'aslen.
20 Assim, pois, pelos seus frutos vocês os conhecerão.
21 Ma quinojel ta ri yebin ¡Ajaf! ¡Ajaf! chuwe, ri ye'oc pa rajawaren ri caj. Ruma xaxu (xaxe) wi c'a ri can riq'ui ronojel cánima niquiben ri ruraybel ri Nata' ri c'o chila' chicaj ri ye'oc chiri'.
21 — Nem todo o que me diz: “Senhor, Senhor!” entrará no Reino dos Céus, mas aquele que faz a vontade de meu Pai, que está nos céus.
22 Y chupan c'a ri k'ij tek riyin xtink'et tzij pa quiwi' ri winek, ye q'uiy c'a ri xquebin chuwe: ¡Ajaf! ¡Ajaf! xquecha', riyoj pan abi' riyit xkak'alajsaj wi ri ruch'abel ri Dios, pan abi' riyit xekelesaj itzel tak espíritu quiq'ui q'uiy winek y pan abi' chuka' riyit xekabanala' sibilaj q'uiy milagros, xquecha'.
22 Muitos, naquele dia, vão me dizer: “Senhor, Senhor, nós não profetizamos em seu nome? E em seu nome não expulsamos demônios? E em seu nome não fizemos muitos milagres?”
23 Pero riyin, can yac'ari' tek xtinbij chique ri yebin queri': Riyin can ma wetaman ta c'a iwech. Quixel el chinuwech riyix ri xa yix banoy tak etzelal, xquicha' chique.
23 Então lhes direi claramente: “Eu nunca conheci vocês. Afastem-se de mim, vocês que praticam o mal.”
24 Y xabachique c'a winek ri nac'axan re ch'abel re' y can nuben, can njunumaj c'a riq'ui jun achi ri c'o runa'oj ri can pa ruwi' abej xuben wi ka rachoch.
24 — Todo aquele, pois, que ouve estas minhas palavras e as pratica será comparado a um homem prudente que construiu a sua casa sobre a rocha.
25 Xka c'a job, xepe c'a raken tak ya' y xepe c'a cak'ik' chrij ri jun jay ri' y ri jay ma xtzak ta ruma chi ri rucimiento ri jay ri' can pa ruwi' abej tz'uyul wi.
25 Caiu a chuva, transbordaram os rios, sopraram os ventos e bateram com força contra aquela casa, e ela não desabou, porque tinha sido construída sobre a rocha.
26 Y xabachique c'a winek ri nac'axan re ch'abel re xinbij ka, y xa ma nuben ta ri nbij chare, can junan c'a riq'ui ri jun nacanic achi ri xuben jun rachoch pa ruwi' sanayi'.
26 E todo aquele que ouve estas minhas palavras e não as pratica será comparado a um homem insensato que construiu a sua casa sobre a areia.
27 Xka c'a job, xepe c'a raken tak ya' y xepe c'a cak'ik' chrij ri jun jay ri' y ri jay xtzak; y xq'uis c'a chiri'. Queri' c'a ri ch'abel ri xerubij ri Jesús.
27 Caiu a chuva, transbordaram os rios, sopraram os ventos e bateram com força contra aquela casa, e ela desabou, sendo grande a sua ruína.
28 Y tek ri Jesús xtane' ka chubixic re ch'abel re', ri winek ri xe'ac'axan riche (rixin) can sibilaj c'a xquimey ri ch'abel ri xuc'ut chiquiwech.
28 Quando Jesus acabou de proferir estas palavras, as multidões estavam maravilhadas com a sua doutrina,
29 Ruma ri ch'abel ri nuc'ut chiquiwech ri winek can achi'el jun achi ri c'o k'atbel tzij pa ruk'a' y man achi'el ta oc ri niquic'ut ri aj tz'iba'.
29 porque ele as ensinava como quem tem autoridade, e não como os escribas.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.