Mateus 27

Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel (CAKWNT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Y tek xseker pe, quinojel c'a ri principali' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij chiri' chiquicojol ri winek, xquimol qui' riche (rixin) chi niquich'ob achique niquiben riche (rixin) chi niquitek ri Jesús pa camic.
1 Chegando a manhã, todos os príncipes dos sacerdotes e os anciãos do povo reuniram-se em conselho para entregar Jesus à morte.
2 Ri Jesús can ximon wi el tek xquic'uaj y xbequijacha' pa ruk'a' ri aj k'atbel tzij ri Poncio Pilato rubi'.
2 Ligaram-no e o levaram ao governador Pilatos.
3 Yac'a ri Judas ri xjacho riche (rixin) ri Jesús pa quik'a' ri winek, tek xutz'et chi ri Jesús xa nitak pa camic, yac'ari' tek riya' xpe k'axon pa ránima y xberutzolij ca ri juwinek lajuj sakapuek chique ri principali' tak sacerdotes y chique ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij.
3 Judas, o traidor, vendo-o então condenado, tomado de remorsos, foi devolver aos príncipes dos sacerdotes e aos anciãos as trinta moedas de prata,
4 Ri Judas xubij c'a chique ri achi'a' ri': Riyin can ximacun wi ruma xinjech ri Jesús pan ik'a', ruma Riya' can majun mac rubanon riche (rixin) chi nicamisex, xcha' chique. Yac'a ri principali' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, xa xquibij c'a pe chare ri Judas: Riyoj majun kacuenta chare ri'. Ri' chawech riyit c'o wi, xecha' chare.
4 dizendo-lhes: Pequei, entregando o sangue de um justo. Responderam-lhe: Que nos importa? Isto é lá contigo!
5 Xpe c'a ri Judas xurokij ca ri sakapuek chiri' pa rachoch ri Dios. C'ac'ari' xel el, y xberujitz'aj c'a ri'.
5 Ele jogou então no templo as moedas de prata, saiu e foi enforcar-se.
6 Y ri principali' tak sacerdotes xquic'ol c'a ri sakapuek ri' y xquibij c'a: Re puek re' ma utz ta c'a chi nikaxol ka riq'ui ri ofrenda wawe' pa rachoch ri Dios, ruma re puek re' xa rajel quic'.
6 Os príncipes dos sacerdotes tomaram o dinheiro e disseram: Não é permitido lançá-lo no tesouro sagrado, porque se trata de preço de sangue.
7 Yac'a tek quiya'on chic c'a chiquiwech ri achique niquiben riq'ui ri puek ri', riye' xquilok' c'a ri rulef jun aj banoy bojo'y. Ri ulef ri' can xtic'atzin c'a riche (rixin) chi chiri' yemuk wi ri winek ri ma ye aj chiri' ta.
7 Depois de haverem deliberado, compraram com aquela soma o campo do Oleiro, para que ali se fizesse um cemitério de estrangeiros.
8 Y rumari' tek ri jun ulef ri' can c'a nibix na c'a Ulef riche (rixin) Quic' chare. Can man c'a jalatajnek ta ri rubi'.
8 Esta é a razão por que aquele terreno é chamado, ainda hoje, Campo de Sangue.
9 Riq'ui c'a ri' can xbanatej wi ri rubin ca ri profeta Jeremías ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Riya' can rubin wi c'a ca: Ri ye riy rumam ca ri achi ri Israel rubi', xquic'om c'a el ri juwinek lajuj sakapuek, puek ri xquiya' riye', ri xoc rajel ri rusamajel ri Dios.
9 Assim se cumpriu a profecia do profeta Jeremias: Eles receberam trinta moedas de prata, preço daquele cujo valor foi estimado pelos filhos de Israel;
10 Y ya puek ri' ri xquilok'bej ri ulef riche (rixin) ri aj banoy bojo'y, can achi'el ri xubij ri Ajaf chuwe. Queri' c'a ri rubin ca ri Jeremías.
10 e deram-no pelo campo do Oleiro, como o Senhor me havia prescrito.
11 Y ri Jesús pa'el c'a apo chuwech ri aj k'atbel tzij ri Poncio Pilato. Y ri aj k'atbel tzij ri' xuc'utuj c'a chare ri Jesús: ¿Yit c'a riyit ri qui-Rey ri israelitas? xcha' chare. Y ri Jesús xubij c'a: Ja' (je), queri'. Can achi'el ri xabij, xcha'.
11 Jesus compareceu diante do governador, que o interrogou: És o rei dos judeus? Sim, respondeu-lhe Jesus.
12 Ri principali' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij q'uiy c'a ri niquibij riche (rixin) chi yetzujun (yesujun) apo chrij ri Jesús, pero Riya' can majun c'a ch'abel ri xubij riche (rixin) chi nuto' ri'.
12 Ele, porém, nada respondia às acusações dos príncipes dos sacerdotes e dos anciãos.
13 Ri Pilato can yac'ari' tek xubij chare ri Jesús: ¿Can ma nawac'axaj ta c'a ri niquibij ri winek chawij riche (rixin) chi yatquitzujuj (yatquisujuj)?
13 Perguntou-lhe Pilatos: Não ouves todos os testemunhos que levantam contra ti?
14 Pero ri Jesús can majun c'a ch'abel ri xubij ta chare ri Pilato. Y rumari' tek ri aj k'atbel tzij ri' xumey, ruma majun bey rutz'eton ta chi c'o ta jun winek ri que ta ri' nuben.
14 Mas, para grande admiração do governador, não quis responder a nenhuma acusação.
15 Y ronojel juna' chupan ri nimak'ij pascua, ri aj k'atbel tzij can nrelesaj c'a el jun chique ri yec'o pa cárcel. Riya' nrelesaj c'a el ri preso ri nicajo' ri winek chi ntel el.
15 Era costume que o governador soltasse um preso a pedido do povo em cada festa de Páscoa.
16 Y chupan c'a ri k'ij ri', c'o c'a jun achi tz'apel pa cárcel ri Barrabás rubi', jun achi ri can c'o rutzijol chi sibilaj itzel.
16 Ora, havia naquela ocasião um prisioneiro famoso, chamado Barrabás.
17 Y ri Pilato xubij c'a chique ri winek ri quimolon c'a qui' chiri': ¿Achique c'a ri niwajo' riyix chi riyin nwelesaj el? ¿Niwajo' chi nwelesaj el ri Barrabás o ya ri Jesús ri nibix chuka' Cristo chare? xcha' chique.
17 Pilatos dirigiu-se ao povo reunido: Qual quereis que eu vos solte: Barrabás ou Jesus, que se chama Cristo?
18 Ri Pilato can que wi c'a ri' ri xubij pe, ruma riya' can retaman wi chi ri winek ri' quiya'on ri Jesús pa ruk'a', ruma itzel niquina' chare chi sibilaj ye q'uiy ri yetzekelben riche (rixin).
18 {Ele sabia que tinham entregue Jesus por inveja.}
19 Y ri Pilato tz'uyul c'a ri acuchi (achique) nuk'et wi tzij, tek xapon c'a rutzijol riq'ui ri rubin el ri rixjayil. Ri rixjayil rutakon c'a el rubixic chare: Ri Jesús jun achi choj, rumari' riyit, ma catoc ta cachibil ri ye'ajowan niquicamisaj. Ruma riyin xinben jun achic' ri sibilaj ruc'ayewal ruma ri Jesús. Quec'ari' ri rutakon el rubixic ri rixjayil ri Pilato.
19 Enquanto estava sentado no tribunal, sua mulher lhe mandou dizer: Nada faças a esse justo. Fui hoje atormentada por um sonho que lhe diz respeito.
20 Yac'a ri principali' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, xquiya' c'a quina'oj ri winek riche (rixin) chi tiquic'utuj chi ya ri Barrabás ri trelesaj el y ri Jesús ticamisex.
20 Mas os príncipes dos sacerdotes e os anciãos persuadiram o povo que pedisse a libertação de Barrabás e fizesse morrer Jesus.
21 Y yac'a tek ri aj k'atbel tzij xuc'utuj chic jun bey chique ri winek ri' chi achique c'a chique chi ye ca'i' ri nrelesaj el, ri winek ri' can yac'ari' xquibij: Ya ri Barrabás tawelesaj el, xecha'.
21 O governador tomou então a palavra: Qual dos dois quereis que eu vos solte? Responderam: Barrabás!
22 Yac'ari' tek ri Pilato xuc'utuj c'a chique ri winek: ¿Y achique c'a ri niwajo' chi nben chare ri Jesús, ri nibix chuka' Cristo chare? xcha' chique. Can yac'ari' tek quinojel xech'o apo y xquibij: Ri Jesús xa ticamisex chuwech cruz, xecha'.
22 Pilatos perguntou: Que farei então de Jesus, que é chamado o Cristo? Todos responderam: Seja crucificado!
23 Xpe c'a ri aj k'atbel tzij xubij chique ri winek: ¿Achique c'a rumac rubanon chiwech? Pero riye' xa ma yetane' ta ka. Xa más xquirek apo quichi' y xquibij: Xa ticamisex chuwech cruz, xecha'.
23 O governador tornou a perguntar: Mas que mal fez ele? E gritavam ainda mais forte: Seja crucificado!
24 Y tek ri Pilato xutz'et chi xa majun chic c'a ri nicowin ta nuben y ri winek xa sibilaj pa quichi' niquiben, xpe riya' xberuc'ama' pe juba' ruya' y xuch'ej ruk'a' chiquiwech quinojel ri winek ri', y xubij: Riyin majun numac chare ri rucamic re jun chojmilaj achi re'. Kas yix wi c'a riyix achique niben chare, xcha' chique.
24 Pilatos viu que nada adiantava, mas que, ao contrário, o tumulto crescia. Fez com que lhe trouxessem água, lavou as mãos diante do povo e disse: Sou inocente do sangue deste homem. Isto é lá convosco!
25 Xepe c'a quinojel ri winek xquibij c'a: Xa can pa kawi' c'a riyoj y pa quiwi' ri kalc'ual tika wi rutojbalil ri rucamic re jun achi re', xecha'.
25 E todo o povo respondeu: Caia sobre nós o seu sangue e sobre nossos filhos!
26 Yac'ari' tek ri aj k'atbel tzij xrelesaj c'a el ri Barrabás, yac'a ri Jesús xa xutek ruch'ayic, y c'ac'ari' xujech el riche (rixin) chi ticamisex chuwech cruz.
26 — ausente —
27 Y ri soldados riche (rixin) ri aj k'atbel tzij ri' xquic'uaj c'a apo ri Jesús chupan ri palacio. C'ac'ari' xequisiq'uij (xecoyoj) c'a quinojel ri nic'aj chic soldados, ri ye cachibil. Y xbequimolo' qui' chrij ri Jesús.
27 Os soldados do governador conduziram Jesus para o pretório e rodearam-no com todo o pelotão.
28 Xepe ri soldados ri' xquelesaj c'a el nic'aj rutziak ri Jesús, c'ac'ari' xquiya' jun tziek quek chrij can achi'el wi ri yequicusala' ri reyes.
28 Arrancaram-lhe as vestes e colocaram-lhe um manto escarlate.
29 Riye' xquipach'uj chuka' jun k'ayis ri c'o sibilaj ruq'uixal. Can achi'el jun corona xquiben chare, y c'ac'ari' xquiya' pa rujolon (ruwi') ri Jesús. Y xquiben chuka' chare ri Jesús chi xuchop jun aj riq'ui ri rajquik'a'. Y c'ac'ari' yetze'en c'a tek yexuque' chuwech ri Jesús y niquibila' c'a: Caquicot c'a, riyit ri qui-Rey ri israelitas, yecha' c'a chare.
29 Depois, trançaram uma coroa de espinhos, meteram-lha na cabeça e puseram-lhe na mão uma vara. Dobrando os joelhos diante dele, diziam com escárnio: Salve, rei dos judeus!
30 Can niquichubala' c'a chuka' ri Jesús y niquelesala' ri aj c'o pa rajquik'a' riche (rixin) chi niquik'osij pa rujolon (ruwi').
30 Cuspiam-lhe no rosto e, tomando da vara, davam-lhe golpes na cabeça.
31 Y tek riye' xetane' c'a chi yetze'en chrij, xquelesaj el ri tziek ri quiya'on chrij. C'ac'ari' xquiya' el ri can rutziak wi Riya', y xquic'uaj c'a el riche (rixin) chi nbequibajij chuwech cruz.
31 Depois de escarnecerem dele, tiraram-lhe o manto e entregaram-lhe as vestes. Em seguida, levaram-no para o crucificar.
32 Y yac'a tek quichapon el elen chupan ri tinamit, xquic'ul jun achi aj Cirene, ri Simón rubi'. Xepe c'a ri soldados can xquiben c'a chare ri achi ri' chi xuc'uaj el ri rucruz ri Jesús.
32 Saindo, encontraram um homem de Cirene, chamado Simão, a quem obrigaram a levar a cruz de Jesus.
33 Y xe'apon c'a chupan ri jun juyu' Gólgota rubi'. Gólgota ntel chi tzij rubakil rujolon (ruwi') caminek.
33 Chegaram ao lugar chamado Gólgota, isto é, lugar do crânio.
34 Tek can yec'o chic c'a chiri', xquiya' c'a chare ri Jesús jun ch'omilaj ruya'al uva xolon riq'ui jun c'ayilaj ak'om. Yac'a tek Riya' xuna' ri xquiya' chare, ma xrajo' ta xukum.
34 Deram-lhe de beber vinho misturado com fel. Ele provou, mas se recusou a beber.
35 Y tek ri soldados quibajin chic ri Jesús chuwech cruz, xesaquin c'a chrij ri rutziak ri Jesús riche (rixin) chi xquijech chiquiwech. Y riq'ui ri' can xbanatej c'a ri bin ca ruma ri jun profeta ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, tek xubij: Xequijech ri nutziak chiquiwech y chuka' xesaquin chrij. Queri' ri rutz'iban ca.
35 Depois de o haverem crucificado, dividiram suas vestes entre si, tirando a sorte. Cumpriu-se assim a profecia do profeta: Repartiram entre si minhas vestes e sobre meu manto lançaram a sorte {Sl 21,19}.
36 Ri soldados ye tz'uyul c'a chiri' quichajin apo ri Jesús tek c'o chuwech ri cruz.
36 Sentaram-se e montaram guarda.
37 Y pa ruwi' c'a ri cruz, riye' xquiya' c'a jun tz'alan ri tz'iban el chuwech ri achique mac ri niquibij riye' chi xuben ri Jesús, y rumari' nicamisex. Chuwech ri tz'alan ri' nubij c'a: YARE' RI JESÚS RI QUI-REY RI ISRAELITAS.
37 Por cima de sua cabeça penduraram um escrito trazendo o motivo de sua crucificação: Este é Jesus, o rei dos judeus.
38 Y yac'ari' tek yec'o chic ye ca'i' alek'oma' ri xequibajij chuka' chuwech cruz. Jun xc'oje' pa rajquik'a' ri Jesús y ri jun chic pa rajxocon.
38 Ao mesmo tempo foram crucificados com ele dois ladrões, um à sua direita e outro à sua esquerda.
39 Ri winek c'a ri yek'ax el riq'ui ri Jesús, niquisiloj apo quijolon (quiwi') chuwech, y c'o chuka' pokon tak ch'abel ri yequibila' ca chare, ruma can ma niquinimaj ta chi ya Riya' ri Ruc'ajol ri Dios.
39 Os que passavam o injuriavam, sacudiam a cabeça e diziam:
40 Ri winek ri' niquibila' c'a ca chare ri Jesús: Riyit ri yabin chi nawulaj ri rachoch ri Dios y pan oxi' k'ij napaba' chic jun bey, tacolo' c'a awi' ayon. Y wi yit c'a riyit ri Ruc'ajol ri Dios, caka pe chuwech la cruz, yecha' c'a ca chare.
40 Tu, que destróis o templo e o reconstróis em três dias, salva-te a ti mesmo! Se és o Filho de Deus, desce da cruz!
41 Y can queri' chuka' ri ch'abel ri niquibila' ri principali' tak sacerdotes. Riye' y ri aj tz'iba', ri achi'a' fariseos y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, niquitze'ej c'a ri Jesús y niquibila' c'a chiquiwech:
41 Os príncipes dos sacerdotes, os escribas e os anciãos também zombavam dele:
42 Riya' can yec'o wi c'a ri xerucol, pero Riya' ma nicowin ta nucol el ri'. Y wi can ya c'a Riya' ri Rey riche (rixin) re katinamit Israel, tika c'a pe chuwech la cruz y riyoj can xtikanimaj c'a Riya'.
42 Ele salvou a outros e não pode salvar-se a si mesmo! Se é rei de Israel, desça agora da cruz e nós creremos nele!
43 Riya' can xucukuba' wi ruc'u'x riq'ui ri Dios, y wi ri Dios can nrajo' wi re Jesús, tucolo' c'a. Ruma re Jesús xa can rubin wi: Yin c'a riyin ri Ruc'ajol ri Dios, chinek, xecha' ri achi'a' ri'.
43 Confiou em Deus, Deus o livre agora, se o ama, porque ele disse: Eu sou o Filho de Deus!
44 Y ri alek'oma' ri ye bajin chuwech quicruz ri yec'o apo chuxquin ri Jesús, can queri' chuka' niquibila' apo, achi'el ri nic'aj chic.
44 E os ladrões, crucificados com ele, também o ultrajavam.
45 Y tek xnic'ajer ri k'ij, yac'ari' tek xoc k'eku'm ronojel ri ruwach'ulef. Y ri k'eku'm ri' xq'uis c'a el c'a pa tak a las tres ri tikak'ij.
45 Desde a hora sexta até a nona, cobriu-se toda a terra de trevas.
46 Y ya c'a hora ri' tek ri Jesús xurek ruchi' y xubij: Elí, Elí, ¿lama sabactani? xcha'. Y ri ch'abel ri' ntel chi tzij: Nata' Dios, Nata' Dios, ¿achique c'a ruma tek xinamalij ca?
46 Próximo da hora nona, Jesus exclamou em voz forte: Eli, Eli, lammá sabactáni? - o que quer dizer: Meu Deus, meu Deus, por que me abandonaste?
47 Y yec'o ri yec'o apo chiri' chunakajal ri Jesús, tek xquic'axaj ri xubij, xquibila' c'a: Riya' ya ri Elías ri nusiq'uij (nroyoj), xecha' c'a.
47 A estas palavras, alguns dos que lá estavam diziam: Ele chama por Elias.
48 Y can yac'ari' tek c'o c'a jun ri junanin (anibel) xberuc'ama' pe jun esponja y xumuba' pa jun ch'omilaj ruya'al uva. C'ac'ari' xuya' chutza'n jun aj, riche (rixin) chi xuya' chare ri Jesús riche (rixin) chi nich'uch'u' ka juba' ri chaki'j chi' chare.
48 Imediatamente um deles tomou uma esponja, embebeu-a em vinagre e apresentou-lha na ponta de uma vara para que bebesse.
49 Yac'a ri nic'aj chic ri yec'o apo chiri' riq'ui ri Jesús, xquibij: Tikatzu' na c'a, k'alaj ri' wi nipe ri Elías chucolic, xecha'.
49 Os outros diziam: Deixa! Vejamos se Elias virá socorrê-lo.
50 Yac'a ri Jesús yac'ari' tek riq'ui ruchuk'a' xurek ruchi', y xujech c'a ri ránima pa ruk'a' ri Dios; y xcom ka.
50 Jesus de novo lançou um grande brado, e entregou a alma.
51 Y yac'ari' tek ri tziek ri achoj riq'ui jachon wi ri rupan ri rachoch ri Dios xel pa ca'i'. Xuchop pe c'a pa ruwi' y xbeq'uis c'a chuxe' ka. Chuka' ri ruwach'ulef can xsilon c'a y ri nima'k tak abej xepax.
51 E eis que o véu do templo se rasgou em duas partes de alto a baixo, a terra tremeu, fenderam-se as rochas.
52 Ri jul ri ye mukun wi ri caminaki' xejakatej. Y ye q'uiy c'a chique ri lok'olaj tak ralc'ual ri Dios ri ye caminek el xec'astej pe,
52 Os sepulcros se abriram e os corpos de muitos justos ressuscitaram.
53 y xebe'el pe. Yac'a tek c'astajnek chic pe ri Jesús, yac'ari' tek xetz'etetej chuka' riye'. Y riye' xe'apon c'a chupan ri lok'olaj tinamit Jerusalem. Can chiquiwech wi c'a ye q'uiy ri xquic'ut wi qui'.
53 Saindo de suas sepulturas, entraram na Cidade Santa depois da ressurreição de Jesus e apareceram a muitas pessoas.
54 Ri quicapitán ri soldados y quinojel ri yec'o chiri' quichajin apo ri Jesús, tek quitz'eton chic ka ri xuben ri silonel, y quitz'eton chuka' chic ri nic'aj chic ri xebanatej, riye' can sibilaj c'a xquixibij qui' y xquibila' c'a: Can kitzij na wi chi re jun achi re' can Ruc'ajol wi ri Dios, xecha'.
54 O centurião e seus homens que montavam guarda a Jesus, diante do estremecimento da terra e de tudo o que se passava, disseram entre si, possuídos de grande temor: Verdadeiramente, este homem era Filho de Deus!
55 Y ye q'uiy c'a ixoki' ri can c'a pa Galilea ye tzeketel wi pe chrij ri Jesús riche (rixin) chi niquinimaj niquilij, riye' yetzu'un c'a apo, xa yac'a chi c'anej yec'o wi el.
55 Havia ali também algumas mulheres que de longe olhavam; tinham seguido Jesus desde a Galiléia para o servir.
56 Y chiquicojol c'a quinojel ri ixoki' ri', c'o c'a ri María Magdalena, c'o ri María ri quite' ri Jacobo y ri José, y c'o chuka' apo ri rixjayil ri Zebedeo, ri quite' ri Jacobo y ri Juan.
56 Entre elas se achavam Maria Madalena e Maria, mãe de Tiago e de José, e a mãe dos filhos de Zebedeu.
57 Yac'a tek xoc pe ri ak'a', c'o c'a jun tzekelbey riche (rixin) ri Jesús ri xapon, jun beyon aj pa tinamit Arimatea, ri José rubi'.
57 À tardinha, um homem rico de Arimatéia, chamado José, que era também discípulo de Jesus,
58 Riya' xbe c'a riq'ui ri Pilato ri aj k'atbel tzij y xberuc'utuj ri ruch'acul ri Jesús chare riche (rixin) chi numuk. Y ri Pilato xubij c'a chi tijach pe ri ruch'acul ri Jesús chare ri José.
58 foi procurar Pilatos e pediu-lhe o corpo de Jesus. Pilatos cedeu-o.
59 Y ri José xberuc'ama' c'a pe ri ruch'acul ri Jesús, y c'ac'ari' xubor pa jun sakilaj tziek.
59 José tomou o corpo, envolveu-o num lençol branco
60 Y xberuya' c'a ca pa jun jul riche (rixin) chi niya'ox (nya') caminek chupan. Ri jul ri' c'ac'ac', ri can riche (rixin) wi ka ri José tek ruc'oton chuwech jun nimabej. Y tek riya' rutz'apin chic ca ruchi' ri jul riq'ui ri nimalaj setesic abej ri tz'apebel ruchi' ri jul, c'ac'ari' xtzolin el.
60 e o depositou num sepulcro novo, que tinha mandado talhar para si na rocha. Depois rolou uma grande pedra à entrada do sepulcro e foi-se embora.
61 Ri María Magdalena y ri jun chic ixok María chuka' rubi', can ye tz'uyul c'a apo chuwech ri jul tek xmuk ri Jesús.
61 Maria Madalena e a outra Maria ficaram lá, sentadas defronte do túmulo.
62 Ri k'ij tek xmuk ri Jesús, ya k'ij chuka' ri' tek ri winek niquibanala' chic ruchojmil ronojel ri xtic'atzin chique ri pa ruca'n k'ij, ruma yari' napon ri uxlanibel k'ij. Y pa ruca'n k'ij, tek yec'o chic chupan ri uxlanibel k'ij, yac'ari' tek ri principali' tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos xquiben c'a chi xbequic'ulu' qui' chuwech ri Pilato ri aj k'atbel tzij.
62 No dia seguinte - isto é, o dia seguinte ao da Preparação -, os príncipes dos sacerdotes e os fariseus dirigiram-se todos juntos à casa de Pilatos.
63 Riye' xbequibij c'a chare: Táta, riyoj xnatej chake chi tek ri Jesús can c'a q'ues na, xubij c'a chi xtic'astej pe ri pa rox k'ij. Can queri' wi c'a rubin ca ri k'olojel ri'.
63 E disseram-lhe: Senhor, nós nos lembramos de que aquele impostor disse, enquanto vivia: Depois de três dias ressuscitarei.
64 Y riche (rixin) c'a chi man xa quepe ri rudiscípulos y niquelek'aj el ri ruch'acul ri Jesús re chak'a', y c'ac'ari' xtiquibij chique ri winek chi ri Jesús can xc'astej wi el chiquicojol ri caminaki'; rumari' yoj petenak re wacami riche (rixin) chi nikac'utuj jun utzil chawe chi tataka' ruchajixic ri acuchi (achique) mukun wi ca, c'a ya tek nitz'aket na ri oxi' k'ij. Ruma wi xa ma xtikaben ta queri' y nisach el ri ruch'acul, yac'ari' tek can más ye q'uiy winek ri xquek'olotej que chuwech ri nabey mul, xecha'.
64 Ordena, pois, que seu sepulcro seja guardado até o terceiro dia. Os seus discípulos poderiam vir roubar o corpo e dizer ao povo: Ressuscitou dos mortos. E esta última impostura seria pior que a primeira.
65 Y ri Pilato xubij c'a chique ri achi'a' ri': Quixbiyin c'a y que'ic'uaj c'a el la achi'a' ye chajinel. Tibana' c'a ca rubanic chi utz, achi'el ri iwetaman riyix chi utz nuben ca, xe'uche'ex el.
65 Respondeu Pilatos: Tendes uma guarda. Ide e guardai-o como o entendeis.
66 Ri achi'a' ri' can yac'ari' xebe acuchi (achique) mukun wi ca ri Jesús y xbequichojmirisaj ca chi tichajix chi utz. Y xquiya' c'a ca retal ri abej tz'apebel ruchi' ri jul, ri xtic'utu wi c'o ri xtijako. Y xequiya' ca chuka' ri ye chajinel chiri'.
66 Foram, pois, e asseguraram o sepulcro, selando a pedra e colocando guardas.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 27, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.