Mateus 21

Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel (CAKWNT) vs NVI

Sair da comparação
NVI Nova Versão Internacional
1 Y ri Jesús, y ri ye rudiscípulos y ri nic'aj chic winek ri ye benak quiq'ui, xa juba' chic c'a nrajo' chi ma ye'apon pa tinamit Jerusalem, ruma xa can pa tinamit Betfagé chic yec'o wi, tinamit ri c'o chunakajal ri juyu' Olivos. Y xpe c'a ri Jesús xerutek c'a el ye ca'i' rudiscípulos.
1 Quando se aproximaram de Jerusalém e chegaram a Betfagé, ao monte das Oliveiras, Jesus enviou dois discípulos,
2 Riya' xubij c'a el chique: Quixbiyin apo chupan la jun aldea la nitzu' apo chila', y can xu (xe) wi xquixoc apo, xtiwil jun ti alaj bur ri ximil ca chiri' riq'ui ri rute'. Tiquira' c'a pe ri te'ej y que'ic'ama' pe chi ye ca'i' chuwe.
2 dizendo-lhes: "Vão ao povoado que está adiante de vocês; logo encontrarão uma jumenta amarrada, com um jumentinho ao lado. Desamarrem-nos e tragam-nos para mim.
3 Y wi c'o c'a jun xtibin pe chiwe chi achique ruma yixtajin ye'iquir, tibij c'a ca chare: Nic'atzin chare ri Ajaf, y xa chanin xque'orutzolij ca, quixcha' ca, xe'uche'ex el ruma ri Jesús.
3 Se alguém lhes perguntar algo, digam-lhe que o Senhor precisa deles e logo os enviará de volta".
4 Ronojel re' nibanatej ruma queri' tz'iban ca ruma ri jun profeta ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Ri rutz'iban c'a ca riya', nubij:
4 Isso aconteceu para que se cumprisse o que fora dito pelo profeta:
5 Tiya' c'a rutzijol chique ri winek ye riche (rixin) ri tinamit Sion,
5 "Digam à cidade de Sião: ‘Eis que o seu rei vem a você, humilde e montado num jumento, num jumentinho, cria de jumenta’ ".
6 Y ri ca'i' discípulos xebe c'a, y xquiben wi ri bin el chique ruma ri Jesús.
6 Os discípulos foram e fizeram o que Jesus tinha ordenado.
7 Xquic'om c'a pe ri ti alaj bur rachibilan ri rute', c'ac'ari' ri discípulos xquiya' ri quitziak chiquij ri bur riche (rixin) chi ri Jesús xch'oque' el chrij.
7 Trouxeram a jumenta e o jumentinho, colocaram sobre eles os seus mantos, e sobre estes Jesus montou.
8 Y ri ye tzeketel chrij ri Jesús sibilaj ye q'uiy. Y juba' ma quinojel chique riye' ri xquiriq'uila' ri nima'k tak quitziak pa rubey ri Jesús riche (rixin) chi niquiya' ruk'ij. Y nic'aj chic winek ruma can niquiya' chuka' ruk'ij ri Jesús xebequic'amala' pe ruxak tak che' ri can riche (rixin) wikbel, riche (rixin) chi xequiric' pa rubey. Y quec'ari' niquibanala' ye benak.
8 Uma grande multidão estendeu seus mantos pelo caminho, outros cortavam ramos de árvores e os espalhavam pelo caminho.
9 Y ri winek c'a ri ye nabeynek chuwech ri Jesús y ri yec'o ca chrij, can riq'ui c'a ronojel quichuk'a' niquibij: ¡Matiox chi petenak ralc'ual ca ri rey David! ¡Riya' can banon pe bendecir ruma ri Ajaf Dios! ¡Y can pa rubi' ri Ajaf Dios petenak wi! ¡Matiox chare ri Dios ri c'o chila' chicaj! yecha' c'a.
9 A multidão que ia adiante dele e os que o seguiam gritavam: "Hosana ao Filho de Davi! " "Bendito é o que vem em nome do Senhor! " "Hosana nas alturas! "
10 Yac'a tek ri Jesús ntoc apo ri pa tinamit Jerusalem, xepe c'a ri winek xquimol apo qui' chanin chutz'etic ri Jesús. Y ri winek ri' niquibila' c'a: ¿Achique c'a chi achi re'? yecha'.
10 Quando Jesus entrou em Jerusalém, toda a cidade ficou agitada e perguntava: "Quem é este? "
11 Y yec'o c'a nic'aj chic ri xebin: Re' yare' ri Jesús, ri profeta ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios ri nipe pa tinamit Nazaret; tinamit ri c'o pa rucuenta ri Galilea, yecha'.
11 A multidão respondia: "Este é Jesus, o profeta de Nazaré da Galiléia".
12 Y ri Jesús xoc c'a pa rachoch ri Dios ri c'o pa tinamit Jerusalem. Y tek xerutz'et ri winek chi achi'el c'aybel quibanon chare rachoch ri Dios, xerokotaj c'a pe quinojel ri yetajin yec'ayin y ri yelok'onaj chiri'. Y ri aj q'uexoy tak puek xerutecmayila' ca ri quimesas, y queri' chuka' xuben chique ri quich'acat ri yetajin yec'ayin palomax.
12 Jesus entrou no templo e expulsou todos os que ali estavam comprando e vendendo. Derrubou as mesas dos cambistas e as cadeiras dos que vendiam pombas,
13 Ri Jesús xubij c'a chique ri winek ri': Chupan ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatal ca nubij chi ri wachoch, jay riche (rixin) oración. Yac'a riyix xa achi'el jul quiche (quixin) alek'oma' ibanon chare, xcha' ri Jesús chique.
13 e lhes disse: "Está escrito: ‘A minha casa será chamada casa de oração’; mas vocês estão fazendo dela um ‘covil de ladrões’".
14 Y tek ri Jesús c'o c'a pa rachoch ri Dios, yec'o c'a winek ye moyi' y yec'o chuka' ri ma yecowin ta yebiyin ruma chi ye cojo, ri xe'apon riq'ui Riya', riche (rixin) chi yeruc'achojsaj el. Y Riya' can xeruc'achojsaj wi el.
14 Os cegos e os mancos aproximaram-se dele no templo, e ele os curou.
15 Yac'a ri principali' tak sacerdotes y ri ye aj tz'iba' xpe coyowal, ruma ri Jesús q'uiy milagros ri yerubanala', y ruma chuka' ri ac'ala' riq'ui c'a quichuk'a' niquibila' chiri' pa rachoch ri Dios: ¡Matiox chi xoka ralc'ual ca ri David! yecha'. Y ya c'a ri' ri xyaco coyowal.
15 Mas quando os chefes dos sacerdotes e os mestres da lei viram as coisas maravilhosas que Jesus fazia e as crianças gritando no templo: "Hosana ao Filho de Davi", ficaram indignados,
16 Xepe ri principali' tak sacerdotes y ri achi'a' aj tz'iba', xquibij c'a chare ri Jesús: ¿Nawac'axaj c'a ri yetajin chubixic ri ac'ala'? xecha'. Y xpe ri Jesús xubij chique ri achi'a' ri': Ja' (je), nwac'axaj. Y riyix, ¿la majun bey cami isiq'uin chupan ri ruch'abel ri Dios tek nubij:
16 e lhe perguntaram: "Não estás ouvindo o que estas crianças estão dizendo? " Respondeu Jesus: "Sim, vocês nunca leram: ‘dos lábios das crianças e dos recém-nascidos suscitaste louvor’? "
17 Y ri Jesús xeruya' c'a ca chiri' ri achi'a' ri'. Riya' xel el ri pa tinamit Jerusalem y xbe c'a pa tinamit Betania. C'a chiri' c'a xbe wi riche (rixin) chi xbe'uxlan ri jun ak'a' ri'.
17 E, deixando-os, saiu da cidade para Betânia, onde passou a noite.
18 Y nimak'a' ri ruca'n k'ij, tek ruchapon bey riche (rixin) chi nitzolin pa tinamit Jerusalem, ri Jesús xpe runumic.
18 De manhã cedo, quando voltava para a cidade, Jesus teve fome.
19 Y tek benak, Riya' xutz'et c'a juwi' che' ri higo rubi' tiquil chunakajal ri bey. Xbe c'a apo chuxe' chucanoxic ruwech, pero xa majun ruwech c'o ta, xa ruyon ruxak c'o. Yac'ari' tek ri Jesús xubij chare ri che': Majun bey chic c'a xcawachin ta. Y ri juwi' che' ri' can chanin xchaki'j ka.
19 Vendo uma figueira à beira do caminho, aproximou-se dela, mas nada encontrou, a não ser folhas. Então lhe disse: "Nunca mais dê frutos! " Imediatamente a árvore secou.
20 Tek ri rudiscípulos ri Jesús xquitz'et chi chaki'j chic ri juwi' che' higo rubi', xquibila' chiquiwech: ¿Achique c'a rubanic la' chi can chanin xchaki'j ka re juwi' che' re'? xecha'.
20 Ao verem isso, os discípulos ficaram espantados e perguntaram: "Como a figueira secou tão depressa? "
21 Xpe ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij nbij chiwe, chi wi riyix can nicukuba' ic'u'x riq'ui ri Dios y ma nuben ta ca'i' ic'u'x, can xquixcowin c'a niben achi'el xinben riyin chare re jun higo re'. Y ma xu (xe) ta wi re' ri xquixcowin xtiben, xa can xquixcowin nibij chare re juyu' re' chi tel el wawe' y tik'ax chupan ri mar, y can quec'ari' ri xtibanatej.
21 Jesus respondeu: "Eu lhes asseguro que, se vocês tiverem fé e não duvidarem, poderão fazer não somente o que foi feito à figueira, mas também dizer a este monte: ‘Levante-se e atire-se no mar’, e assim será feito.
22 Can ronojel wi c'a ri nic'utuj chare ri Dios, wi riyix can ninimaj chi nic'ul, can xtic'ul wi c'a.
22 E tudo o que pedirem em oração, se crerem, vocês receberão".
23 Y tek ri Jesús c'o chic pa rachoch ri Dios y nuc'ut chic ri ruch'abel ri Dios chiquiwech ri winek, ri principali' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri winek, xe'apon apo riq'ui ri Jesús y xquic'utuj c'a chare: ¿Achique chi k'atbel tzij c'o pan ak'a' riche (rixin) chi xe'awokotaj el ri winek ri yec'ayin re pa rachoch ri Dios? ¿Y achique chuka' xya'o ri k'atbel tzij ri' pan ak'a' chi ye'abanala' quere'? xecha' chare.
23 Jesus entrou no templo e, enquanto ensinava, aproximaram-se dele os chefes dos sacerdotes e os líderes religiosos do povo e perguntaram: "Com que autoridade estás fazendo estas coisas? E quem te deu tal autoridade? "
24 Xpe ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri': Riyin c'o c'a chuka' jun ri nwajo' nc'utuj chiwe, y wi riyix xtibij chuwe, riyin chuka' xtinbij c'a chiwe achique ri yayon pe k'atbel tzij pa nuk'a' chi yenbanala' quere'.
24 Respondeu Jesus: "Eu também lhes farei uma pergunta. Se vocês me responderem, eu lhes direi com que autoridade estou fazendo estas coisas.
25 Y yac'ari' tek ri Jesús xuc'utuj c'a: ¿Ri Juan xtak pe ruma ri Dios riche (rixin) chi xeruben bautizar ri winek? ¿O xa ye ri winek xebin chare chi xuben queri'? xcha' ri Jesús. Y ri principali' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij xquibila' c'a chiquiwech: ¿Achique c'a xtikabij chare wacami? xecha' ka. Ruma wi nikabij chi ri Juan ya ri Dios ri takayon pe, ri Jesús xa xtubij c'a chake chi achique c'a ruma tek ma xinimaj ta ri xubij.
25 De onde era o batismo de João? Do céu ou dos homens? " Eles discutiam entre si, dizendo: "Se dissermos: ‘do céu’, ele perguntará: ‘Então por que vocês não creram nele? ’
26 Y wi nikabij chi xa winek xebin chare ri Juan chi xuben queri', c'o ruc'ayewal nuc'om pe chake riyoj, ruma ri winek xqueyacatej pe chikij. Ruma quinojel ri winek quetaman wi chi ri Juan can jun profeta ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios, xecha' c'a ka chiquiwech.
26 Mas se dissermos: ‘dos homens’ — temos medo do povo, pois todos consideram João um profeta".
27 Y yac'ari' tek xquibij apo chare ri Jesús: Riyoj ma ketaman ta, xecha' apo. Y ri Jesús can yac'a chuka' ri' xubij chique ri achi'a' ri': Ruma c'a chi riyix ma xixcowin ta xibij chuwe, queri' c'a chuka' riyin ma xtinbij ta chiwe achique yayon k'atbel tzij pa nuk'a' chi yicowin yenbanala' quere', xcha' ri Jesús.
27 Eles responderam a Jesus: "Não sabemos". E ele lhes disse: "Tampouco lhes direi com que autoridade estou fazendo estas coisas".
28 Yac'ari' tek ri Jesús xubij chic c'a chique ri achi'a' ri': ¿Achique nibij riyix chrij re xtinbij chiwe? C'o c'a jun achi yec'o ca'i' ruc'ajol. Y ri tata'aj ri' xapon c'a nabey riq'ui ri jun, y xubij chare: Wacami, jabana' juba' kasamaj, ri acuchi (achique) katicon wi ri uva, xcha' chare.
28 "O que acham? Havia um homem que tinha dois filhos. Chegando ao primeiro, disse: ‘Filho, vá trabalhar hoje na vinha’.
29 Xpe ri c'ajolaxel ri' xubij c'a chare ri rutata': Riyin ma yibe ta, xcha'. Pero xtzolin pe ruc'u'x ruma xuch'ob chi ma utz ta ri ch'abel ri xubij y xbe c'a pa samaj.
29 "E este respondeu: ‘Não quero! ’ Mas depois mudou de idéia e foi.
30 Y ri tata'aj xapon c'a chuka' riq'ui ri jun chic ruc'ajol, y xubij chare chi tibe pa samaj. Y ri c'ajolaxel ri' xubij chare ri rutata': Táta, yare' yibe, xcha'. Yac'a ri c'ajolaxel ri' xa ma xbe ta pa samaj.
30 "O pai chegou ao outro filho e disse a mesma coisa. Ele respondeu: ‘Sim, senhor! ’ Mas não foi.
31 Y c'ac'ari' ri Jesús xuc'utuj: ¿Achique chique ri ye ca'i' ri' ri xbano ri ruraybel ri rutata'? xcha'. Y ri achi'a' ri' xquibij c'a: Ri xbano ri ruraybel ri rutata' ya ri nabey, xecha'. Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij c'a nbij chiwe chi xa ye ri c'utuy tak alcawal y ri ixoki' ri ma utz ta c'aslen quic'uan, xa yeri' ri xque'oc nabey pa rajawaren ri Dios, que chiwech riyix, ruma riye' xtzolin pe quic'u'x.
31 "Qual dos dois fez a vontade do pai? " "O primeiro", responderam eles. Jesus lhes disse: "Digo-lhes a verdade: Os publicanos e as prostitutas estão entrando antes de vocês no Reino de Deus.
32 Ri Juan ri Bautista tek xpe, riya' xuc'ut c'a jun chojmilaj bey chiwech, yac'a riyix xa ma xinimaj ta. Xaxu (xaxe wi) ri c'utuy tak alcawal y ri ixoki' ri ma utz ta quic'aslen, xaxu (xaxe) wi riye' ri xeniman. Yac'a riyix, astape' xitz'et ri' xa ma xtzolin ta pe ic'u'x riche (rixin) chi queri' xinimaj ta.
32 Porque João veio para lhes mostrar o caminho da justiça, e vocês não creram nele, mas os publicanos e as prostitutas creram. E, mesmo depois de verem isso, vocês não se arrependeram nem creram nele".
33 Y tiwac'axaj na pe' jun chic c'ambel tzij, xcha' ri Jesús chique ri winek: Xc'oje' c'a jun achi ri can tetata' chic, ri xutic c'a ruwech ri rulef riq'ui uva y xuben coral chrij ri rulef. Xuben chuka' achi'el jun ti pila pan ulef riche (rixin) chi niyitz' ri uva chupan, y xuben chuka' jun setesic tz'ak ri nej xujotoba' chicaj, y pa ruwi' ri' xc'oje' wi rachoch ri chajinel. C'ac'ari' xuya' ca pa kajic chique ca'i' oxi' mozos, y riya' xbe nej.
33 "Ouçam outra parábola: Havia um proprietário de terras que plantou uma vinha. Colocou uma cerca ao redor dela, cavou um tanque para prensar as uvas e construiu uma torre. Depois arrendou a vinha a alguns lavradores e foi fazer uma viagem.
34 Y yac'a tek xapon ri ruk'ijul riche (rixin) chi nijunex ruwech ri uva, ri rajaf ri ulef xutek nabey jun rumozo, c'a juba' ri' xutek jun chic. Y queri' ye q'uiy mozos ri xerutek quiq'ui ri kajoy tak ulef chuc'ulic ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef.
34 Aproximando-se a época da colheita, enviou seus servos aos lavradores, para receber os frutos que lhe pertenciam.
35 Xa yac'a ri achi'a' kajoy tak ulef, xa ma xequic'ul ta jabel ri mozos ri ye takon el ruma ri rajaf ri ulef. Jun xquich'ey, jun chic xquiq'uek chi abej y jun chic xquicamisaj.
35 "Os lavradores agarraram seus servos; a um espancaram, a outro mataram e apedrejaram o terceiro.
36 Y ri rajaf ri ulef xerutakala' c'a nic'aj chic achi'a' ri ye rumozos. Sibilaj ye q'uiy chic c'a ri xerutek. Xa yac'a ri achi'a' kajoy tak ulef xa can queri' chuka' xquibanala' pe chique.
36 Então enviou-lhes outros servos em maior número, e os lavradores os trataram da mesma forma.
37 Y pa ruq'uisbel, xutek ri ruc'ajol ruma riya' xuch'ob ka: Ri achi'a' ri ye kajayon ri ulef can xqueniman wi c'a chare ri nuc'ajol tek xtiquitz'et chi can ya riya' ri napon quiq'ui, xcha'.
37 Por último, enviou-lhes seu filho, dizendo: ‘A meu filho respeitarão’.
38 Yac'a ri achi'a' ri ye kajayon ri ulef, can xu (xe) wi xquitz'et chi ya ri ruc'ajol ri rajaf ri ulef ri xapon, xquibila' c'a chiquiwech: Yare' ri xtoc ca rajaf ronojel re ulef re kakajon. Wacami quixam pe, tikacamisaj riche (rixin) chi re ulef ntoc ca kiche (kixin) riyoj, xecha'.
38 "Mas quando os lavradores viram o filho, disseram uns aos outros: ‘Este é o herdeiro. Venham, vamos matá-lo e tomar a sua herança’.
39 Y can queri' wi c'a xquiben. Xquichop ri c'ajolaxel y c'ac'ari' xquelesaj c'a el chiri' chupan ri rulef y xquicamisaj.
39 Assim eles o agarraram, lançaram-no para fora da vinha e o mataram.
40 Yac'ari' tek ri Jesús xubij: Tek xtipe ri rajaf ri ulef ri ticon ruwech riq'ui uva, ¿achique cami xtuben chique ri achi'a' kajoy tak ulef, nich'ob riyix? xcha' ri Jesús.
40 "Portanto, quando vier o dono da vinha, o que fará àqueles lavradores? "
41 Y ri winek xquibij c'a: Ri rajaf ri ulef man c'a xtujoyowaj ta quiwech ri itzel tak achi'a' kajoy ulef y xquerucamisaj y c'ac'ari' ri rulef xtuya' chic ca pa kajic chique nic'aj chic achi'a' kajoy tak ulef, ri can xtiquiya' wi ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef tek napon ri ruk'ijul, xecha'.
41 Responderam eles: "Matará de modo horrível esses perversos e arrendará a vinha a outros lavradores, que lhe dêem a sua parte no tempo da colheita".
42 Xpe ri Jesús xubij c'a chique: ¿La can majun bey c'a isiq'uin ta ri jun tzij tz'ibatal ca chupan ri ruch'abel ri Dios? Ri tzij ri' nubij c'a:
42 Jesus lhes disse: "Vocês nunca leram nas Escrituras? ‘A pedra que os construtores rejeitaram tornou-se a pedra angular; isso vem do Senhor, e é algo maravilhoso para nós’.
43 Y ruma c'a ri quere' ye banatajnek, rumac'ari' riyix xa xtelesex ri rajawaren ri Dios pan ik'a' y xtiya'ox (xtya') chic chique nic'aj chic winek ri can xtiwachin wi pa quic'aslen.
43 "Portanto eu lhes digo que o Reino de Deus será tirado de vocês e será dado a um povo que dê os frutos do Reino.
44 Ri winek ri xtitzak c'a chuwech re jun abej re', can xtuquiraj ri' chuwech. Y ri winek ri xtika ri abej ri' chrij, can xtic'ajtej c'a, xcha' ri Jesús.
44 Aquele que cair sobre esta pedra será despedaçado, e aquele sobre quem ela cair será reduzido a pó".
45 Y tek ri principali' tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos tek quic'axan chic ka ri c'ambel tak tzij ri xerutzijoj ri Jesús, can xk'ax c'a chiquiwech chi chiquij riye' xch'o wi ka.
45 Quando os chefes dos sacerdotes e os fariseus ouviram as parábolas de Jesus, compreenderam que ele falava a respeito deles.
46 Y yac'ari' tek riye' can ta c'o xcajo' chi xquichop ta el ri Jesús. Pero ma xquichop ta el ruma xa niquixibij qui' chiquiwech ri winek; ruma chiquiwech ri winek, ri Jesús can jun profeta ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios, y nubij chuka' chique ri xquebanatej ri chiquiwech apo.
46 E procuravam um meio de prendê-lo; mas tinham medo das multidões, pois elas o consideravam profeta.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 21, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.