Lucas 3

Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel (CAKWNT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Chupan ri wolajuj juna' tek ruchapon nik'ato pe tzij ri Tiberio César, ya c'a riya' ri c'o pa quiwi' ye caji' chic aj k'atbel tak tzij y ri caji' aj k'atbel tak tzij ri' yec'a achi'a' re': Jun ya ri Poncio Pilato rubi', ri nik'ato tzij pa Judea. Y ri jun chic, Herodes rubi', ri nik'ato tzij pa Galilea. Y ri rox, Felipe c'a rubi', rach'alal ri Herodes, y ri Felipe ri' nik'ato tzij pa Iturea y pa Traconite. Y ri rucaj aj k'atbel tzij, Lisanias rubi', ri nik'ato tzij pan Abilinia.
1 No décimo quinto ano do reinado de Tibério César, sendo Pôncio Pilatos governador da Judeia, Herodes, tetrarca da Galileia, seu irmão Filipe, tetrarca da região da Itureia e Traconites, e Lisânias, tetrarca de Abilene,
2 Y can yac'a chuka' tiempo ri' tek ya ri Anás y ri Caifás ye nimalaj tak sacerdotes chiri' pa rachoch ri Dios. Yac'a chuka' tiempo ri' tek ri Dios xch'o riq'ui ri Juan ri ruc'ajol ri Zacarías, pa jun desierto.
2 sendo sumos sacerdotes Anás e Caifás, a palavra de Deus veio a João, filho de Zacarias, no deserto.
3 Y ri Juan ronojel c'a ri ruchi' ri raken ya' Jordán xbe wi. Riya' xubij c'a chique ri winek ri xe'apon riq'ui chi titzolin c'a pe quic'u'x riq'ui ri Dios y tiquibana' bautizar qui', riche (rixin) chi queri' ri Dios nucuy quimac.
3 Ele percorreu toda a região nas imediações do rio Jordão, pregando batismo de arrependimento para remissão de pecados,
4 Y can ya c'a riq'ui ri Juan xbanatej wi ri rutz'iban ca ri profeta Isaías, jun chique ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Quec'are' ri rutz'iban ca:
4 conforme está escrito no livro das palavras do profeta Isaías: “Voz do que clama no deserto: Preparem o caminho do Senhor, endireitem as suas veredas.
5 Y riche (rixin) c'a chi nichojmirisex jun bey, can nic'atzin c'a chi yenojsex ri jul.
5 Todos os vales serão aterrados, e todos os montes e colinas serão nivelados; os caminhos tortuosos serão retificados, e as estradas irregulares serão aplanadas;
6 Y quinojel c'a ri winek xtiquitz'et c'a ri xtuben ri Dios riche (rixin) chi yecolotej,
6 e toda a humanidade verá a salvação que vem de Deus.”
7 Y tek ri winek ye'apon riq'ui ri Juan ruma nicajo' chi yeban el bautizar ruma riya', riya' nubij c'a chique: Riyix xa yix achi'el itzel tak cumatz ruma niwajo' yixanmej chuwech ri ruc'ayewal. ¿Achique xbin chiwe chi utz yixanmej chuwech ri ruc'ayewal ri xtutek pe ri Dios re chkawech apo?
7 João dizia às multidões que saíam para ser batizadas: — Raça de víboras! Quem deu a entender que vocês podem fugir da ira vindoura?
8 Riyix nic'atzin c'a chi nic'ut chi can kitzij nitzolin pe ic'u'x riq'ui ri Dios. Y man c'a tich'ob ta ka chi can xu (xe) wi ruma chi yix ralc'ual ca ri Abraham, chi ruma ta ri' xquixcolotej, ma que ta ri'. Ruma xa ta ri Dios nrajo', Riya' can nicowin wi nuben ralc'ual ri Abraham chique re abej re ye'itz'et wawe'.
8 Produzam frutos dignos de arrependimento! E não comecem a dizer uns aos outros: “Temos por pai Abraão”, porque eu afirmo a vocês que Deus pode fazer com que destas pedras surjam filhos a Abraão.
9 Ri ruc'ayewal ri nuya' ri Dios xa nipe yan. Riya' can xtuben achi'el nuben jun achi ri c'o chic ri iquej pa ruk'a' riche (rixin) chi xqueruchoy ri che' ri xa ma yewachin ta jabel. Y ronojel c'a ri xqueruchoy el, xqueruq'uek pa k'ak', xcha' ri Juan.
9 E também o machado já está posto à raiz das árvores. Portanto, toda árvore que não produz bom fruto é cortada e lançada ao fogo.
10 Y can yac'ari' tek ri winek ri ye'ac'axan apo riche (rixin) ri Juan, xquic'utuj chare: ¿Achique c'a ri ruc'amon chi nikaben? xecha'.
10 Então as multidões perguntaram a João: — O que é que devemos fazer?
11 Y ri Juan xubij c'a chique ri xec'utun apo: Achique c'a chiwe riyix ri c'o ca'i' rutziak, tuya' jun chare ri majun rutziak. Y xabachique c'a chuka' chiwe riyix ri c'o wey riq'ui, tuya' c'a chuka' ruway ri xa majun ruway, xcha' chique.
11 Ele respondeu: — Quem tiver duas túnicas reparta com quem não tem, e quem tiver comida faça o mesmo.
12 Y yec'o c'a chuka' apo riq'ui ri Juan, ca'i' oxi' achi'a' ri ye c'utuy tak alcawal riche (rixin) chi yeban el bautizar. Y xepe c'a ri achi'a' ri' xquic'utuj chare ri Juan: Tijonel, y riyoj, ¿achique c'a ri ruc'amon chi nikaben? xecha' chare.
12 Também alguns publicanos chegaram para ser batizados e perguntaram a João: — Mestre, o que devemos fazer?
13 Ri Juan xubij chique: Xaxu (xaxe wi) c'a ri alcawal ri bin chiwe ruma ri aj k'atbel tzij, can xu (xe) wi ri' tic'utuj chique ri winek. Man c'a tic'utuj ta más.
13 Ele respondeu: — Não cobrem mais do que o estipulado.
14 Can yac'a chuka' ri' tek yec'o ca'i' oxi' soldados ri ye aponak riq'ui ri Juan, xquic'utuj apo chare: Y riyoj, ¿achique c'a ri ruc'amon chi nikaben? xecha'. Ri Juan xubij c'a chique: Man c'a que'iwelesala' ta quicosas ri winek, ma ruma ta chi c'o k'atbel tzij pan ik'a'. Ni ma tik'abaj ta tzij chiquij ri winek riche (rixin) chi c'o niwelesaj chique. Xa quixquicot c'a riq'ui ri irajil ri nich'ec, xcha' ri Juan.
14 Também soldados lhe perguntaram: — E nós, o que devemos fazer? E ele lhes disse: — Não sejam prepotentes, não façam denúncias falsas e contentem-se com o salário que vocês recebem.
15 Y ri winek ri yec'o c'a apo riq'ui ri Juan, can coyoben c'a chi ri Juan nubij ta chique chi achique c'a ri' riya', ruma riye' niquibila' c'a pa tak cánima chi riq'ui juba' chi ri Juan yari' ri Cristo.
15 Estando o povo na expectativa, e pensando todos em seu íntimo a respeito de João, se por acaso ele não seria o próprio Cristo,
16 Rumac'ari' ri Juan xubij chique ri winek ri ye aponak riq'ui: Riyin pa ya' yixinben wi bautizar. Pero c'o c'a jun achi ri xtipe re chkawech apo, ri xquixruben bautizar riq'ui ri Lok'olaj Espíritu y riq'ui k'ak'. Ri Jun c'a ri xtipe, can más wi nim ruk'ij y can más wi nim ruchuk'a' que chinuwech riyin. Rumari' riyin ma yin ruc'amon ta (takal ta chuwij) chi nquir ri ruximbel ri ruxajab.
16 João tratou de explicar a todos: — Eu, na verdade, batizo vocês com água, mas vem aquele que é mais poderoso do que eu, do qual não sou digno de desamarrar as correias das suas sandálias; ele os batizará com o Espírito Santo e com fogo.
17 Y ri Jun c'a ri xtipe, can ruchojmirisan chic ri' riche (rixin) chi nuben achi'el nuben jun achi tek nujosk'ij ri rutrigo pan era, ri can c'o chic jun horqueta pa ruk'a' riche (rixin) chi nuq'uek chuwacak'ik' ri trigo ri ch'ayon chic. Ri trigo ri nuchayuj ca ri', yari' ri numol y nuyec. Yac'a ri raken ri trigo ri nuc'uaj el cak'ik', xa nuporoj pa k'ak' ri majun bey nichuptej ta. Can quec'ari' xtuben ri jun achi ri xtipe, xcha' ri Juan.
17 Ele tem a pá em suas mãos, para limpar a sua eira e recolher o trigo no seu celeiro; porém queimará a palha num fogo que nunca se apaga.
18 Q'uiy c'a tzij ri achi'el re' ri xerubij ri Juan riche (rixin) chi xerupixabaj ri winek, tek xutzijoj ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic.
18 E assim, com muitas outras exortações, João anunciava o evangelho ao povo.
19 Chuka' ri Juan xchapon chare ri Herodes, ri jun chique ri ye caji' aj k'atbel tak tzij chupan ri tiempo ri' y xubij chare: Riyit ma utz ta abanon ruma ac'amon ka ri Herodías, rixjayil ri awach'alal Felipe, xcha' chare. Y ma xu (xe) ta wi ri' ri xubij chare, xa can xerunataj chuka' ri nic'aj chic rumac ri ye rubanalon ri Herodes.
19 Mas Herodes, o tetrarca, sendo repreendido por João por causa de Herodias, mulher de seu irmão, e por todas as maldades que o mesmo Herodes havia feito,
20 Y ri Herodes xa xnimatej c'a anej más ri rumac, ruma xutz'apij ri Juan pa cárcel.
20 acrescentou a todas as outras ainda esta: mandou prender João.
21 Y xc'ulwachitej c'a chi tek ntajin yeban bautizar ri winek, xban chuka' bautizar ri Jesús. Y tek ri Jesús ntajin c'a chi oración, yac'ari' tek xjakatej ri caj.
21 Ao ser todo o povo batizado, Jesus também foi batizado. E aconteceu que, enquanto ele orava, o céu se abriu,
22 Y ri Lok'olaj Espíritu can tz'etetel wi ri xka pe pa ruwi' ri Jesús. Can achi'el jun palomax ri xka pe pa ruwi' Riya'. Y yac'ari' tek c'o jun ch'abel ri xpe chila' chicaj y xubij: Yit c'a riyit ri Nuc'ajol y can sibilaj yatinwajo', y can nucukuban wi nuc'u'x awuq'ui, xcha' ri ch'abel ri'.
22 o Espírito Santo desceu sobre ele em forma corpórea como pomba, e do céu veio uma voz, que dizia: — Você é o meu Filho amado; em você me agrado.
23 Chupan ri tiempo ri', ri Jesús c'o achi'el xa juwinek lajuj rujuna'. Can yac'ari' tek xuchop ri rusamaj. Y pa quic'u'x ri winek chi ri Jesús can ruc'ajol wi ri José. Ri José ruc'ajol ca ri Elí.
23 Ora, Jesus tinha cerca de trinta anos quando começou o seu ministério. Era, conforme se pensava, filho de José, filho de Eli,
24 Y ri Elí, ruc'ajol ca ri Matat, y ri Matat ruc'ajol ca ri Leví, y ri Leví ruc'ajol ca ri Melqui, y ri Melqui ruc'ajol ca ri Jana, y ri Jana ruc'ajol ca jun chic achi ri José rubi'.
24 filho de Matate, filho de Levi, filho de Melqui, filho de Janai, filho de José,
25 Y ri José, ruc'ajol ca ri Matatías, y ri Matatías ruc'ajol ca ri Amós, y ri Amós ruc'ajol ca ri Nahum, y ri Nahum ruc'ajol ca ri Esli, y ri Esli ruc'ajol ca ri Nagai.
25 filho de Matatias, filho de Amós, filho de Naum, filho de Esli, filho de Nagai,
26 Y ri Nagai, ruc'ajol ca ri Maat, y ri Maat ruc'ajol ca jun chic achi ri Matatías rubi', y ri Matatías, ruc'ajol ca ri Semei, y ri Semei ruc'ajol ca jun chic achi José rubi', y ri José, ruc'ajol ca ri Judá.
26 filho de Maate, filho de Matatias, filho de Semei, filho de José, filho de Jodá,
27 Y ri Judá, ruc'ajol ca ri Joana, y ri Joana ruc'ajol ca ri Resa, y ri Resa ruc'ajol ca ri Zorobabel, y ri Zorobabel ruc'ajol ca ri Salatiel, y ri Salatiel ruc'ajol ca ri Neri.
27 filho de Joanã, filho de Resa, filho de Zorobabel, filho de Salatiel, filho de Neri,
28 Y ri Neri, ruc'ajol ca jun chic achi Melqui rubi', y ri Melqui ruc'ajol ca ri Adi, y ri Adi ruc'ajol ca ri Cosam, y ri Cosam ruc'ajol ca ri Elmodam, y ri Elmodam ruc'ajol ca ri Er.
28 filho de Melqui, filho de Adi, filho de Cosã, filho de Elmadã, filho de Er,
29 Y ri Er, ruc'ajol ca ri Josué, y ri Josué ruc'ajol ca ri Eliezer, y ri Eliezer ruc'ajol ca ri Jorim, y ri Jorim ruc'ajol ca jun chic achi ri Matat rubi'.
29 filho de Josué, filho de Eliézer, filho de Jorim, filho de Matate, filho de Levi,
30 Y ri Matat, ruc'ajol ca jun achi ri Leví rubi', y ri Leví ruc'ajol ca ri Simeón, y ri Simeón ruc'ajol ca jun chic achi ri Judá rubi', y ri Judá ruc'ajol ca jun chic achi ri José rubi', y ri José ruc'ajol ca ri Jonán, y ri Jonán ruc'ajol ca ri Eliaquim.
30 filho de Simeão, filho de Judá, filho de José, filho de Jonã, filho de Eliaquim,
31 Y ri Eliaquim, ruc'ajol ca ri Melea, y ri Melea ruc'ajol ca ri Mainán, y ri Mainán ruc'ajol ca ri Matata, y ri Matata ruc'ajol ca ri Natán.
31 filho de Meleá, filho de Mená, filho de Matatá, filho de Natã, filho de Davi,
32 Y ri Natán, ruc'ajol ca ri David, y ri David ruc'ajol ca ri Isaí, y ri Isaí ruc'ajol ca ri Obed, y ri Obed ruc'ajol ca ri Booz, y ri Booz ruc'ajol ca ri Salmón, y ri Salmón ruc'ajol ca ri Naasón.
32 filho de Jessé, filho de Obede, filho de Boaz, filho de Salá, filho de Naassom,
33 Y ri Naasón, ruc'ajol ca ri Aminadab, y ri Aminadab ruc'ajol ca ri Aram, y ri Aram ruc'ajol ca ri Esrom, y ri Esrom ruc'ajol ca ri Fares, y ri Fares ruc'ajol ca jun chic achi ri Judá rubi'.
33 filho de Aminadabe, filho de Admim, filho de Arni, filho de Esrom, filho de Perez, filho de Judá,
34 Y ri Judá, ruc'ajol ca ri Jacob, y ri Jacob ruc'ajol ca ri Isaac, y ri Isaac ruc'ajol ca ri Abraham, y ri Abraham ruc'ajol ca ri Taré, y ri Taré ruc'ajol ca ri Nacor.
34 filho de Jacó, filho de Isaque, filho de Abraão, filho de Tera, filho de Naor,
35 Y ri Nacor, ruc'ajol ca ri Serug, y ri Serug ruc'ajol ca ri Ragau, y ri Ragau ruc'ajol ca ri Peleg, y ri Peleg ruc'ajol ca ri Heber, y ri Heber ruc'ajol ca ri Sala.
35 filho de Serugue, filho de Ragaú, filho de Faleque, filho de Éber, filho de Salá,
36 Y ri Sala, ruc'ajol ca ri Cainán, y ri Cainán ruc'ajol ca ri Arfaxad, y ri Arfaxad ruc'ajol ca ri Sem, y ri Sem ruc'ajol ca ri Noé, y ri Noé ruc'ajol ca ri Lamec.
36 filho de Cainã, filho de Arfaxade, filho de Sem, filho de Noé, filho de Lameque,
37 Y ri Lamec, ruc'ajol ca ri Matusalén, y ri Matusalén ruc'ajol ca ri Enoc, y ri Enoc ruc'ajol ca ri Jared, y ri Jared ruc'ajol ca ri Mahalaleel, y ri Mahalaleel ruc'ajol ca jun chic achi ri Cainán rubi'.
37 filho de Metusalém, filho de Enoque, filho de Jarede, filho de Maalalel, filho de Cainã,
38 Y ri Cainán, ruc'ajol ca ri Enós, y ri Enós ruc'ajol ca jun achi Set rubi', y ri Set ruc'ajol ca ri Adán, y ri Adán ralc'ual ri Dios.
38 filho de Enos, filho de Sete, filho de Adão, filho de Deus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 3, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.