João 4
Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel (CAKWNT) vs NTLH
1 Ri Ajaf Jesús xretamaj c'a chi ri achi'a' fariseos quic'axan chic chi Riya' más ye q'uiy winek ri yeruben bautizar y más ye q'uiy ri yetzekelben riche (rixin), que chiquiwech ri winek ri yeruben bautizar ri Juan ri Bautista y ri yetzekelben riche (rixin).
1 Os fariseus ouviram dizer que Jesus estava ganhando mais discípulos e batizava mais pessoas do que João.
2 Astape' ri Jesús ma ya ta Riya' ri yebano bautizar ri winek, xa yec'a ri ye rudiscípulos ri yebano bautizar.
2 (De fato, não era Jesus quem batizava, e sim os seus discípulos.)
3 Y tek ri Jesús xretamaj ronojel ri', xel c'a el pa Judea y xtzolin chic jun bey pa Galilea ye rachibilan ri rudiscípulos.
3 Quando Jesus ficou sabendo disso, saiu da Judeia e voltou para a Galileia.
4 Xa yac'a riche (rixin) chi ye'apon c'a pa Galilea, rajawaxic chi yek'ax ri pa Samaria.
4 No caminho, ele tinha de passar pela região da Samaria.
5 Ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xe'apon c'a pa Sicar. Ri Sicar jun tinamit ri c'o pa rucuenta ri Samaria y c'o c'a apo chunakajal ri ulef ri xuya' ca ri Jacob chare ri José ri ruc'ajol.
5 Ele chegou a uma cidade da Samaria, chamada Sicar, que ficava perto das terras que Jacó tinha dado ao seu filho José.
6 Y achi'el xa pa nic'aj k'ij chare ri k'ij ri' tek ri Jesús xe'apon chiri' y chiri' c'a c'o wi ri pozo riche (rixin) ri Jacob nibix chare. Chiri' c'a xtz'uye' wi ka ri Jesús, ruma Riya' can sibilaj c'a cosnek chic ruma ri binen ri quibanon pe.
6 Ali ficava o poço de Jacó. Era mais ou menos meio-dia quando Jesus, cansado da viagem, sentou-se perto do poço.
7 — ausente —
7 Uma mulher samaritana veio tirar água, e Jesus lhe disse:
8 — ausente —
8 (Os discípulos de Jesus tinham ido até a cidade comprar comida.)
9 Pero ri ixok aj Samaria xubij c'a chare ri Jesús: Riyit yit jun israelita, ¿y achique ruma tek nac'utuj aya' chuwe riyin, ri xa yin jun aj Samaria? xcha' ri ixok. Riya' xubij queri' ruma chi ri ye israelitas y ri ye aj Samaria ma yech'aben ta qui' (yech'o ta chiquiwech).
9 A mulher respondeu: — O senhor é judeu, e eu sou samaritana. Então como é que o senhor me pede água? (Ela disse isso porque os judeus não se dão com os samaritanos.)
10 C'ac'ari' ri Jesús xubij c'a chare ri ixok ri': Wi ta riyit awetaman achique chi sipanic ruya'on pe ri Dios, y awetaman ta chuka' achique c'a ri' ri nic'utun juba' ruya' chawe; xa yit ta riyit ri yac'utun aya' chare, y Riya' can ta nuya' Aya' ri can niya'o c'aslen, xcha' ri Jesús.
10 Então Jesus disse:
11 Y ri ixok xubij c'a chare ri Jesús: Táta, pero re pozo re' nej rupan y ri ya' nej c'o wi ka, y riyit majun c'o ta awuq'ui riche (rixin) chi nawelesaj ka ya'. ¿Acuchi (achique) c'a nac'om wi ri ya' ri niya'o c'aslen ri natzuj (nasuj)?
11 Ela respondeu: — O senhor não tem balde para tirar água, e o poço é fundo. Como é que vai conseguir essa água da vida?
12 Ruma chupan c'a re jun pozo re' xrelesaj wi ruya' ri kamama' Jacob, quiya' ri ralc'ual y quiya' chuka' quinojel ri chicop ri xeruq'uiytisaj. ¿Acuchi (achique) ta c'a xtac'om wi ri ya' ri natzuj (nasuj)? ¿La más ta c'a nim ak'ij riyit que chuwech ri kamama' Jacob chi ma wawe' ta c'a nac'om wi ri ya'? xcha' ri ixok.
12 Nosso antepassado Jacó nos deu este poço. Ele, os seus filhos e os seus animais beberam água daqui. Será que o senhor é mais importante do que Jacó?
13 Y ri Jesús xubij c'a chare ri ixok: Ri yekumu re ya' re', re ntel chupan re pozo, xa juba' oc nrelesaj ri chaki'j chi' chique. Xa can nic'atzin c'a chi niquikum más ya' riche (rixin) chi nich'uch'u' ka juba' ri chaki'j chi' chique.
13 Então Jesus disse:
14 Yac'a ri xquekumu ri ya' ri nya' riyin majun bey xtichaki'j ta chic quichi', xa xtuben pa cánima achi'el jun ralaxbel (rutz'ucbel) ya' ri can nibulbut (nibulbux) pe riche (rixin) chi yeruc'uaj c'a chupan ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
14 mas a pessoa que beber da água que eu lhe der nunca mais terá sede. Porque a água que eu lhe der se tornará nela uma fonte de água que dará vida eterna.
15 Y ri ixok can yac'ari' xubij chare ri Jesús: Táta, taya' c'a ri ya' ri' chuwe riyin, riche (rixin) chi queri' majun bey chic c'a xtichaki'j ta nuchi', y riche (rixin) chi majun chic nic'atzin wi chi yipe wawe' chuchi' ri pozo chirelesaxic ya', xcha' ri ixok.
15 Então a mulher pediu: — Por favor, me dê dessa água! Assim eu nunca mais terei sede e não precisarei mais vir aqui buscar água.
16 Pero ri Jesús xubij c'a chare ri ixok: Cabiyin y tasiq'uij (tawoyoj) ri awachijil, y c'ac'ari' yape chic, xuche'ex el ruma ri Jesús.
16 — Vá chamar o seu marido e volte aqui! — ordenou Jesus.
17 Ri ixok xubij c'a: Riyin majun wachijil, xcha'. Y ri Jesús xubij chare: Kas kitzij wi ri xabij chi majun awachijil.
17 — Eu não tenho marido! — respondeu a mulher. Então Jesus disse:
18 Ruma can ye wu'o' chic awachijil quec'oje'. Y ri achi ri c'o awuq'ui wacami, xa ma awachijil ta. Rumari' can kitzij wi c'a ri xabij chi majun awachijil.
18 pois já teve cinco, e este que você tem agora não é, de fato, seu marido. Sim, você falou a verdade.
19 Y can yac'ari' tek ri ixok xubij chare ri Jesús: Táta, riyin nch'ob chi riyit yit jun profeta ri yak'alajsan ri ruch'abel ri Dios.
19 A mulher respondeu: — Agora eu sei que o senhor é um
20 ¿Achique c'a lugar ri ruc'amon chi nikaya' wi ruk'ij ri Dios? Ruma ri kate' katata' ri xec'oje' ojer ca, pa ruwi' re jun juyu' re' c'o wi ri lugar ri xquiya' wi ruk'ij ri Dios. Ya chic c'a riyix israelitas nibij chi quinojel ri winek c'o chi ya ri pa Jerusalem niquiya' wi ruk'ij ri Dios, xcha' ri ixok.
20 Os nossos antepassados adoravam a Deus neste monte , mas vocês, judeus, dizem que Jerusalém é o lugar onde devemos adorá-lo.
21 Yac'a ri Jesús xubij chare ri ixok ri': Tanimaj c'a re xtinbij chawe. Can xtoka wi c'a jun k'ij tek quinojel ri winek ma ya ta chic pa ruwi' re juyu' re', ni ma pa Jerusalem ta chuka' xtiquiya' wi ruk'ij ri Katata' Dios.
21 Jesus disse:
22 Riyix aj Samaria niya' c'a ruk'ij ri Dios pero ma k'axnek ta jabel chiwech achique ri'. Yac'a riyoj israelitas can ketaman wi ri achique ri nikaya' ruk'ij; ruma can ya c'a ri kiq'ui riyoj xtel wi pe ri nicolo quiche (quixin) ri winek chupan ri quimac.
22 Vocês, samaritanos, não sabem o que adoram, mas nós sabemos o que adoramos porque a salvação vem dos judeus.
23 Ri jun k'ij ri xinbij chawe chi nipe, wacami ri', tek quinojel ri winek ri can kitzij chi niquiya' ruk'ij ri Katata' Dios, can xtiquiya' wi ruk'ij chi kitzij pan espíritu, astape' ma niquitz'et ta, ruma chi can ye ri yebano queri' ri yerucanoj ri Tata'ixel.
23 Mas virá o tempo, e, de fato, já chegou, em que os verdadeiros adoradores vão adorar o Pai em espírito e em verdade. Pois são esses que o Pai quer que o adorem.
24 Ri Dios can Espíritu wi y rumac'ari' ri winek nic'atzin chi kitzij pan espíritu niquiya' ruk'ij, astape' ma niquitz'et ta.
24 Deus é Espírito, e por isso os que o adoram devem adorá-lo em espírito e em verdade.
25 Y ri ixok xubij c'a chare ri Jesús: Riyin wetaman c'a chi c'o na jun k'ij tek xtoka chuwech re ruwach'ulef ri Mesías, ri nibix chuka' Cristo chare. Y ri k'ij tek xtoka Riya', ronojel c'a xtuk'alajsaj chkawech, xcha' ri ixok.
25 A mulher respondeu: — Eu sei que o
26 Ri Jesús xubij c'a chare: Ri Mesías ri nibij chuka' Cristo chare, yin c'a riyin ri', ri yitzijon awuq'ui, xcha'.
26 Então Jesus afirmou:
27 Y yac'ari' tek xe'apon ri rudiscípulos y riye' jun wi juba' xquina' ruma nitzijon riq'ui jun ixok aj Samaria. Pero ri discípulos majun xquibij chare ri Jesús: ¿Achique nac'utuj chare? o ¿Achique ri natzijoj riq'ui? Majun c'a xquic'utuj ta chare.
27 Naquele momento chegaram os seus discípulos e ficaram admirados, pois ele estava conversando com uma mulher. Mas nenhum deles perguntou à mulher o que ela queria. E também não perguntaram a Jesus por que motivo ele estava falando com ela.
28 Y ri ixok ri' xuya' c'a ca ri rucucu' chiri' y xbe ri pa tinamit. Y xberubij c'a chique ri winek:
28 Em seguida, a mulher deixou ali o seu pote, voltou até a cidade e disse a todas as pessoas:
29 C'o jun achi xtzijon wuq'ui y xubij c'a chuwe ronojel ri ye nubanalon. ¿La ma ya ta cami re' ri Cristo? Jo', y titz'eta', xcha' chique.
29 — Venham ver o homem que disse tudo o que eu tenho feito. Será que ele é o Messias?
30 Y ri winek ri xe'ac'axan ri', xquiya' ca ri tinamit y xebe c'a acuchi (achique) c'o wi ri Jesús.
30 Muitas pessoas saíram da cidade e foram para o lugar onde Jesus estava.
31 Y tek c'a ma jane que'apon ta ri winek, ri discípulos xquibij c'a chare ri Jesús: Tijonel, cawa', xecha' chare.
31 Enquanto isso, os discípulos pediam a Jesus: — Mestre, coma alguma coisa!
32 Pero Riya' xubij chique: Riyin c'o nuway ri ntij y riyix ma iwetaman ta achique ri', xcha'.
32 Jesus respondeu:
33 Y ri rudiscípulos xquibij ka chiquiwech: ¿La c'o cami jun xc'amo pe ruway? xecha'.
33 Então os discípulos começaram a perguntar uns aos outros: — Será que alguém já trouxe comida para ele?
34 Y ri Jesús xubij chique: Ri oconek ruq'uexel nuway riyin ya c'a ri nben ri nrajo' ri yin takayon pe y nq'uis ca rubanic ronojel ri rusamaj ri ruchilaben pe chuwe.
34 — A minha comida — disse Jesus — é fazer a vontade daquele que me enviou e terminar o trabalho que ele me deu para fazer.
35 Riyix nibij c'a chi c'a c'o na caji' ic' nrajo' riche (rixin) chi nic'ol ruwech ri tico'n. Yac'a riyin nbij chiwe: Quixtzu'un chila' y que'itzu' la winek. Riye' ye achi'el jun tico'n ri k'en chic. Coyoben chic riche (rixin) chi nitzijox ri ruch'abel ri Dios chique, riche (rixin) chi niquinimaj.
35 Vocês costumam dizer: “Daqui a quatro meses teremos a colheita.” Mas olhem e vejam bem os campos: o que foi plantado já está maduro e pronto para a colheita.
36 Ri xquebano c'a ri k'atoj, can c'o c'a rajel ruq'uexel xtiquic'ul; y ri ruwech ri tico'n ri xtiquimol ca, yac'ari' ri winek ri can xtiquic'ul quic'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek, riche (rixin) chi queri', ri ye tiquiyon ca ri ruch'abel ri Dios, y ri yec'olo ruwech ri tico'n ri', junan c'a xtiquicot ri cánima.
36 Quem colhe recebe o seu salário, e o resultado do seu trabalho é a vida eterna para as pessoas. E assim tanto o que semeia como o que colhe se alegrarão juntos.
37 Wawe' can kitzij c'a ntel wi ri tzij ri nubij: Jun wi c'a ri nibano ca ri ticoj y jun wi chic nic'olo ruwech ri tico'n.
37 Porque é verdade o que dizem: “Um semeia, e outro colhe.”
38 Riyin xixintek c'a riche (rixin) chi xaxu (xaxe wi) chic nic'ol ruwech ri tico'n ri ma yix ta riyix ri yix samajiyon. Ruma ye nic'aj chic c'a samajela' ye tiquiyon ca ri tico'n ri', y riyix xaxu (xaxe wi) chic ximol ruwech ri tico'n ri quisamajin riye', xcha' ri Jesús chique ri rudiscípulos.
38 Eu mandei vocês colherem onde não trabalharam; outros trabalharam ali, e vocês aproveitaram o trabalho deles.
39 Y chupan c'a ri k'ij ri', ye q'uiy wi ri winek xeniman riche (rixin) ri Jesús ri chiri' pa tinamit Sicar, ri c'o chiri' pa rucuenta ri Samaria. Y ri' ruma chi ri ixok quere' xberubij chique ri winek: Ri Jesús xubij chuwe ronojel ri ye nubanalon, xcha' chique.
39 Muitos samaritanos daquela cidade creram em Jesus porque a mulher tinha dito: “Ele me disse tudo o que eu tenho feito.”
40 Y ri ye aj Samaria ri' xbequic'utuj c'a utzil chare ri Jesús chi tic'oje' ka quiq'ui. Y Riya' xc'oje' c'a ka ca'i' k'ij quiq'ui.
40 Quando os samaritanos chegaram ao lugar onde Jesus estava, pediram a ele que ficasse com eles, e Jesus ficou ali dois dias.
41 Y sibilaj ye q'uiy chic winek ri aj chiri' ri xeniman tek xquic'axaj ri ch'abel ri xubij ri Jesús.
41 E muitos outros creram por causa da mensagem dele.
42 Ri winek ri' niquibila' c'a chare ri ixok ri xbeya'o rutzijol chique: Wacami ketaman chic y nikanimaj chuka', pero ma xaxu (xe) ta wi ruma ri xabij riyit chake, xa can nikanimaj chuka' ruma ri xkac'axaj riyoj y xketamaj c'a chi kas kitzij wi chi ya Riya' ri Cristo, ri Colonel quiche (quixin) quinojel winek ri yec'o chuwech re ruwach'ulef.
42 Eles diziam à mulher: — Agora não é mais por causa do que você disse que nós cremos, mas porque nós mesmos o ouvimos falar. E sabemos que ele é, de fato, o Salvador do mundo.
43 Tek k'axnek chic ri ca'i' k'ij ri', xuya' c'a ca ri tinamit Sicar ri c'o pa rucuenta ri Samaria y xuchop chic c'a el ri rubey riche (rixin) chi xbe c'a pa Galilea.
43 Depois de ficar dois dias ali, Jesus foi para a região da Galileia.
44 Y can ya ri Jesús xk'alajsan chi tek jun profeta nuk'alajsaj ri ruch'abel ri Dios pa rutinamit, xa majun ruk'ij nitz'etetej cuma ri ruwinak.
44 Pois, como ele mesmo disse: “Um profeta não é respeitado na sua própria terra.”
45 Pero tek ri Jesús xapon pa Galilea, jabel ruc'ulic xban cuma ri winek aj chiri'; ruma ri winek ri' xec'oje' chuka' pa Jerusalem riche (rixin) ri nimak'ij y xquitz'et ri milagros ri xerubanala' ri Jesús chiri'.
45 Quando chegou à Galileia, os moradores dali o receberam bem. É que eles tinham ido à Festa da Páscoa , em Jerusalém, e tinham visto tudo o que Jesus havia feito lá.
46 C'ac'ari' ri Jesús xbe chic c'a jun bey ri pa tinamit Caná ri c'o pa rucuenta ri Galilea, ri acuchi (achique) xuben wi chare ri relic ya' chi xoc ruya'al uva. Y chiri' pa Galilea, pa jun chic tinamit ri Capernaum rubi', c'o c'a jun achi nim ruk'ij, rumozo ri rey, y riya' c'o jun ruc'ajol yawa'.
46 Jesus voltou a Caná da Galileia, onde havia transformado água em vinho. Estava ali um alto funcionário público que morava em Cafarnaum. Ele tinha em casa um filho doente.
47 Ri achi ri rumozo ri rey, tek xrac'axaj chi ri Jesús petenak c'a quela' pa Judea y xapon ri chiri' pa Galilea, xbe c'a riq'ui. Riya' xberuc'utuj jun utzil chare riche (rixin) chi nucol ta ri ruc'ajol chuwech ri camic, ruma ri c'ajol ri' ya xa nicom yan ka.
47 Quando ouviu dizer que Jesus tinha vindo da Judeia para a Galileia, foi pedir a ele que fosse a Cafarnaum e curasse o seu filho, que estava morrendo.
48 Yac'ari' tek ri Jesús xubij c'a chare ri rumozo ri rey: Man ta nitz'et riyix ri milagros ri nben riyin, man ta yininimaj.
48 Jesus disse ao funcionário:
49 Pero ri achi ri rumozo ri rey xubij c'a chare ri Jesús: Ajaf, tabana' c'a jun utzil chi caxule' pa tinamit Capernaum, ruma chi ri nuc'ajol ya xa nicom.
49 Ele respondeu: — Senhor, venha depressa, antes que o meu filho morra!
50 Y ri Jesús xubij c'a chare: Catzolin. Ri ac'ajol nic'ase', xuche'ex el. Y ri achi ri' can xunimaj wi ri xubij ri Jesús, y xbe.
50 — Volte para casa! O seu filho vai viver! — disse Jesus. Ele creu nas palavras de Jesus e foi embora.
51 Tek ri achi ri' ruchapon ka rutzolejen, yec'o c'a ri rumozo ri xepe chuc'ulic y xquibij chare: Ri ac'ajol q'ues. Ma xcom ta, xecha' chare.
51 No caminho encontrou-se com os seus empregados, que disseram: — O seu filho está vivo!
52 Y riya' xuc'utuj c'a chique ri rumozo chi achique c'a hora tek ri ruc'ajol xk'alajin chi nic'achoj. Y riye' xquibij: Ya ri tikak'ij iwir pa tek a la una, tek xq'uis el ri c'aten chrij, xecha'.
52 Então ele perguntou a que horas o filho havia começado a melhorar. Os empregados responderam: — Ontem, à uma da tarde, a febre passou.
53 Y ri tata'aj ri' chanin c'a xoka chuc'u'x chi ya hora ri' tek ri Jesús xubij chare chi ri ruc'ajol nic'ase'. Y riya' y ri ye aj pa rachoch can xquinimaj c'a ri Jesús.
53 Aí o pai lembrou que havia sido naquela mesma hora que Jesus tinha dito: “O seu filho vai viver.” Então ele e toda a família creram em Jesus.
54 Y yac'are' ri ruca'n milagro ri xuben ri Jesús chiri' pa Galilea, y re' xuben tek tzolijnek chic pe quela' pa Judea.
54 Esse foi o segundo milagre que Jesus fez depois de ter ido da Judeia para a Galileia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.