João 3

Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel (CAKWNT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Y c'o c'a jun achi chiquicojol ri fariseos ri Nicodemo rubi', y ri achi ri' c'o c'a ruk'ij chiquicojol ri rech aj Israel.
1 Havia um fariseu chamado Nicodemos, que era líder dos judeus.
2 Y pa jun chak'a', riya' xapon c'a riq'ui ri Jesús y xubij chare: Can nik'alajin wi c'a chi yit jun Tijonel ri yit takon pe ruma ri Dios, ruma ri milagros ri ye'abanala', xaxu (xaxe wi) c'a ri c'o Dios riq'ui ri nicowin nibano quere', xcha'.
2 Uma noite ele foi visitar Jesus e disse: — Rabi, nós sabemos que o senhor é um mestre que Deus enviou, pois ninguém pode fazer esses milagres se Deus não estiver com ele.
3 Y ri Jesús xubij c'a chare ri Nicodemo: Riyin can kitzij c'a re nbij chawe: Ri achique c'a ri ma xtalex ta chic jun bey, ma xtoc ta pa rajawaren ri Dios, xcha' chare.
3 Jesus respondeu:
4 Pero ri Nicodemo xubij chare ri Jesús: ¿La can nicowin cami nalex chic jun bey jun achi ri xa ri'j chic? ¿Y can nicowin cami jun te'ej nralaj chic jun bey jun achi ri xa ri'j chic? xcha'.
4 Nicodemos perguntou: — Como é que um homem velho pode nascer de novo? Será que ele pode voltar para a barriga da sua mãe e nascer outra vez?
5 Ri Jesús xubij c'a: Kas kitzij wi c'a re nbij chawe: Ri ma xtalex ta ruma ri Lok'olaj Espíritu y ruma ya', ma xtoc ta pa rajawaren ri Dios.
5 Jesus disse:
6 Ri winek ri xaxu (xaxe wi) alaxnek riq'ui ri ruch'acul, can aj ruwach'ulef wi. Yac'a ri winek ri xalex ruma ri Lok'olaj Espíritu, can riche (rixin) wi ri Lok'olaj Espíritu.
6 Quem nasce de pais humanos é um ser de natureza humana; quem nasce do Espírito é um ser de natureza espiritual.
7 Y man c'a tisach ta ac'u'x riq'ui re xinbij chawe, ruma can queri' wi: Can rajawaxic wi chi yatalex chic jun bey.
7 Por isso não fique admirado porque eu disse que todos vocês precisam nascer de novo.
8 Ri ye'uc'uan ri alaxic riche (rixin) ri Lok'olaj Espíritu, nijalatej ri quic'aslen. Ri Lok'olaj Espíritu man c'a tz'etetel ta, xa can achi'el c'a ri cak'ik' ri xabacuchi (xabachique) nbec'ulun wi pe. Ruma xaxu (xaxe wi) nawac'axaj, pero man c'a awetaman ta acuchi (achique) petenak wi y ma awetaman ta chuka' acuchi (achique) nibe wi, xcha' ri Jesús.
8 O vento sopra onde quer, e ouve-se o barulho que ele faz, mas não se sabe de onde ele vem, nem para onde vai. A mesma coisa acontece com todos os que nascem do Espírito.
9 Y ri Nicodemo xuc'utuj c'a chare ri Jesús: ¿Achique c'a rubanic ri'? xcha'.
9 — Como pode ser isso? — perguntou Nicodemos.
10 Ri Jesús xubij c'a chare: ¿La ma awetaman ta c'a achique rubanic re', y can yit jun tijonel chiquicojol ri kech aj Israel?
10 Jesus respondeu:
11 Kitzij nbij chawe: Ya ri wetaman y ri ntz'eton riyin ri ntzijoj, yac'a riyix ma niwajo' ta ninimaj.
11 Pois eu afirmo ao senhor que isto é verdade: nós falamos daquilo que sabemos e contamos o que temos visto, mas vocês não querem aceitar a nossa mensagem.
12 Wi riyix ma ninimaj ta re nbij chiwe, y xa cosas riche (rixin) ri ruwach'ulef, ¿achique ta c'a modo xtinimaj, wi ntzijoj chiwe ri cosas ri ye riche (rixin) chila' chicaj?
12 Se vocês não creem quando falo das coisas deste mundo, como vão crer se eu falar das coisas do céu?
13 Majun chic c'a jun ri aponak ta chila' chicaj, xa can xu (xe wi) c'a ri C'ajolaxel kajnek pe chila' chicaj. Ri C'ajolaxel ri xalex chicojol ri can c'o wi chila' chicaj riq'ui ri Dios.
13 Ninguém subiu ao céu, a não ser o
14 Y ojer ojer ca ri', tek ri Moisés xc'oje' ri pa jun desierto, riya' xutic c'a jun che' y xuya' anej ruwachbel jun cumatz chutza'n. Y achi'el c'a xban chare ri ruwachbel ri cumatz ri', can queri' chuka' nic'atzin chi niban chare ri C'ajolaxel ri xalex chicojol.
14 — Assim como Moisés, no deserto, levantou a cobra de bronze numa estaca, assim também o Filho do Homem tem de ser levantado,
15 Riche (rixin) chi queri' xabachique c'a winek ri xtiniman ri C'ajolaxel, ma xtibe ta pa tijoj pokonal, xa can xtic'oje' ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
15 para que todos os que crerem nele tenham a vida eterna.
16 Ri Dios can sibilaj yerajo' ri winek ri yec'o chuwech re ruwach'ulef, y rumari' xutek c'a pe ri Ruc'ajol wawe' chuwech re ruwach'ulef. Riya' xaxu (xaxe wi) c'a jun Ruc'ajol c'o, pero xutek pe riche (rixin) chi xabachique c'a winek ri xtiniman riche (rixin), ma xtibe ta pa tijoj pokonal, xa can xtic'oje' c'a ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
16 Porque Deus amou o mundo tanto, que deu o seu único Filho, para que todo aquele que nele crer não morra, mas tenha a vida eterna.
17 Ruma chi ri Dios ma xutek ta pe ri Ruc'ajol wawe' chuwech re ruwach'ulef riche (rixin) chi noruk'ata' tzij pa quiwi' ri winek y noruya' ta ruc'ayewal pa quiwi'. Ma que ta ri'. Ri Dios xutek pe ri Ruc'ajol, riche (rixin) chi yecolotej ri winek chupan ri mac.
17 Pois Deus mandou o seu Filho para salvar o mundo e não para julgá-lo.
18 Y achique winek ri xtiniman ri C'ajolaxel, ma xtika ta ruc'ayewal pa ruwi'. Yac'a ri winek ri ma xtiniman ta riche (rixin), ri ruc'ayewal riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek c'o chic riche (rixin) chi nika pa ruwi', ruma xa can ma xunimaj ta rubi' ri Ruc'ajol ri Dios, y ri Dios xaxu (xaxe wi) jun Ruc'ajol ri c'o.
18 — Aquele que crê no Filho não é julgado; mas quem não crê já está julgado porque não crê no Filho único de Deus.
19 Y quinojel c'a ri ma yeniman ta, can c'o chic riche (rixin) chi nika ri ruc'ayewal pa quiwi'; ruma ri Sakil can xoka wi chuwech re ruwach'ulef, pero riye' xa más xcajo' ri k'eku'm que chuwech ri Sakil, ruma riye' can xu (xe wi) c'a ri etzelal ri yequibanala'.
19 E é assim que o julgamento é feito: Deus mandou a luz ao mundo, mas as pessoas preferiram a escuridão porque fazem o que é mau.
20 Y quinojel c'a ri yebano ri etzelal, man c'a nika ta chiquiwech ri Sakil, ni ma ye'apon ta chuka' riq'ui ri Sakil; ruma re Sakil re' nuben c'a chi yebek'alajin pe ronojel ri etzelal ri yetajin chubanic.
20 Pois todos os que fazem o mal odeiam a luz e fogem dela, para que ninguém veja as coisas más que eles fazem.
21 Yac'a ri winek ri can yequibanala' ri kitzij, can yebe chupan ri Sakil, riche (rixin) chi yek'alajin jabel chi yecowin niquiben ri nrajo' ri Dios, ruma xa jun chic quibanon riq'ui Riya'.
21 Mas os que vivem de acordo com a verdade procuram a luz, a fim de que possa ser visto claramente que as suas ações são feitas de acordo com a vontade de Deus.
22 Y tek banatajnek chic c'a ronojel ri', ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xbe pa Judea, y chiri' xebec'oje' wi. Y xe'apon c'a winek chiri' riche (rixin) chi yeban el bautizar.
22 Depois disso, Jesus e os seus discípulos foram para a região da Judeia. Ele ficou algum tempo com eles ali e batizava as pessoas.
23 Chupan c'a chuka' ri tiempo ri', ri Juan ri Bautista c'o c'a ri chiri' pa Enón, ri c'o chunakajal ri tinamit Salim. Riya' chiri' c'a yeruben wi bautizar ri winek, ruma chupan ri lugar ri' jabel ya' c'o y ri winek ye'apon c'a riq'ui riche (rixin) chi yeban el bautizar.
23 João também estava batizando em Enom, perto de Salim, porque lá havia muita água.
24 Chupan ri tiempo ri' ri Juan c'a ma jane c'a titz'apix ta pa cárcel.
24 (João ainda não tinha sido preso.)
25 Y yec'o israelitas ri xquibila' chiquiwech quiq'ui ri rudiscípulos ri Juan chrij ri achique chi bautismo ri más utz.
25 Alguns discípulos de João tiveram uma discussão com um judeu sobre a cerimônia de purificação .
26 Xepe c'a ri discípulos ri' xebe c'a riq'ui ri Juan y xbequibij chare: Tijonel, ri achi ri Jesús rubi' ri xapon awuq'ui ri juc'an chic ruchi' ya' Jordán, ri xabij chi ya Riya' ri takon pe ruma ri Dios, wacami xa can quinojel chic ri winek ye'apon riq'ui Riya' riche (rixin) chi yeruben el bautizar, xecha'.
26 Eles foram dizer a João: — Mestre, aquele homem que estava com o senhor no outro lado do rio Jordão está batizando as pessoas. O senhor falou sobre ele, lembra? E todos estão indo atrás dele.
27 Ri Juan xubij c'a chique ri rudiscípulos: Majun jun winek nicowin nuben jun samaj queri', wi xa ma ya ta ri Dios yayon pe chare chi nuben queri'.
27 João respondeu: — Ninguém pode ter alguma coisa se ela não for dada por Deus.
28 Y riyix mismo iwac'axan achique ri nbin riyin, chi xa ma yin ta riyin ri Cristo, riyin xa yin jun tako'n ri xitak pe nabey chuwech Riya'.
28 Vocês são testemunhas de que eu disse: “Eu não sou o Messias , mas fui enviado adiante dele.”
29 Achi'el tek jun c'ajol ri xc'ule' can yetzijon chic c'a riq'ui ri k'opoj ri xoc rixjayil y ri ramigo ri c'ajol can niquicot c'a tek yerac'axaj chi ri c'ajol y ri k'opoj ri xec'ule' yetzijon chiquiwech. Quec'ari' riyin can niquicot ri wánima wacami, ruma xinwac'axaj chi sibilaj ye q'uiy winek ri ye'apon chic riq'ui ri Jesucristo.
29 Num casamento, o noivo é aquele a quem a noiva pertence. O amigo do noivo está ali, e o escuta, e se alegra quando ouve a voz dele. Assim também o que está acontecendo com Jesus me faz ficar completamente alegre.
30 Ya ri Jesucristo ri ruc'amon (takal chrij) chi ninimirisex ruk'ij, yac'a riyin más utz chi yich'utiner ka.
30 Ele tem de ficar cada vez mais importante, e eu, menos importante.
31 Ri C'ajolaxel ri petenak chila' chicaj yac'ari' ri c'o pa kawi' konojel. Ri ye aj ruwach'ulef xaxu (xaxe wi) riche (rixin) re ruwach'ulef ri yecowin niquitzijoj, ruma xaxu (xaxe wi) ri' quetaman y ma quetaman ta riche (rixin) ri chicaj. Yac'a ri C'ajolaxel ri kajnek pe chila' chicaj, can ya riche (rixin) ri chicaj ri nutzijoj, ruma Riya' c'o pa ruwi' ronojel.
31 Aquele que vem de cima é o mais importante de todos, e quem vem da terra é da terra e fala das coisas terrenas. Quem vem do céu é o mais importante de todos.
32 Ri C'ajolaxel c'a ri petenak chila' chicaj, can ya c'a ri rac'axan pe y rutz'eton ca, yari' ri noruk'alajsaj ka chake. Pero ri winek ma nicajo' ta c'a niquic'ul ri nuk'alajsaj Riya'.
32 Ele fala daquilo que viu e ouviu, mas ninguém aceita a sua mensagem.
33 Y ri winek ri niniman ri nuk'alajsaj ri C'ajolaxel ri petenak chila' chicaj, can nuk'alajsaj c'a chi ri Dios can kitzij wi.
33 Quem aceita a sua mensagem dá prova de que o que Deus diz é verdade.
34 Ruma ri C'ajolaxel ri xutek pe ri Dios chuwech re ruwach'ulef, can ya wi ri ruch'abel ri Dios ri nutzijoj. Y ri Dios can ruya'on c'a pe ri Lok'olaj Espíritu chare. Y ri Lok'olaj Espíritu ri nuya' pe chare Riya', can ma pajtal ta.
34 Aquele que Deus enviou diz as palavras de Deus porque Deus dá do seu Espírito sem medida.
35 Y ri Tata'ixel can sibilaj c'a nrajo' ri Ruc'ajol, y pa ruk'a' Riya' rujachon wi ronojel cosas.
35 O Pai ama o Filho e pôs tudo nas mãos dele.
36 Achique c'a winek ri xtiniman riche (rixin) re C'ajolaxel, xtic'oje' c'a ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. Yac'a ri winek ri ma nrajo' ta nunimaj ri Ruc'ajol ri Dios, man c'a xtic'oje' ta ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek; xa can c'o chic c'a chi nika ri royowal ri Dios pa ruwi'.
36 Por isso quem crê no Filho tem a vida eterna; porém quem desobedece ao Filho nunca terá a vida eterna, mas sofrerá para sempre o castigo de Deus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 3, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.