João 1
Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel (CAKWNT) vs VC
1 Tek xtiquir c'a pe ronojel, can c'o chic pe ri Ch'abel; y ri Ch'abel yari' ri Cristo. Riya' can c'o c'a riq'ui ri Dios, y Riya' chuka' can Dios wi.
1 No princípio era o Verbo, e o Verbo estava junto de Deus e o Verbo era Deus.
2 Riya' can c'o riq'ui ri Dios tek xban re ruwach'ulef.
2 Ele estava no princípio junto de Deus.
3 Y ruma Riya' tek c'o ronojel. Ruma ri Dios pa ruk'a' ri Cristo xuya' wi riche (rixin) chi xuben ronojel ri c'o chicaj y ri c'o choch'ulef.
3 Tudo foi feito por ele, e sem ele nada foi feito.
4 Riq'ui c'a Riya' c'o wi ri c'aslen. Y re c'aslen re', yac'are' ri Sakil quiche (quixin) ri winek.
4 Nele havia a vida, e a vida era a luz dos homens.
5 Y re jun Sakil re', can nisakirisan wi ri pa tak itzel quic'aslen ri winek ri achi'el k'eku'm. Y can majun bey c'a chuptajnek ta pa ruk'a' ri k'eku'm ri'.
5 A luz resplandece nas trevas, e as trevas não a compreenderam.
6 Y xc'oje' c'a jun achi ri can ya ri Dios takayon pe riche (rixin), ri xubini'aj Juan.
6 Houve um homem, enviado por Deus, que se chamava João.
7 Ri Juan c'a ri' xpe riche (rixin) chi xoruk'alajsaj ri Sakil, riche (rixin) chi queri' can quinojel c'a winek tiquinimaj ri nuya' rutzijol chique.
7 Este veio como testemunha, para dar testemunho da luz, a fim de que todos cressem por meio dele.
8 Y ma ya ta c'a ri Juan ri Sakil. Riya' xaxu (xaxe) c'a xoruk'alajsaj achique ri' ri Sakil.
8 Não era ele a luz, mas veio para dar testemunho da luz.
9 Y can yac'ari' tek xoka ri Cristo chuwech re ruwach'ulef. Yari' ri kas kitzij Sakil, ri nisakirisan quiche (quixin) ri winek.
9 {O Verbo} era a verdadeira luz que, vindo ao mundo, ilumina todo homem.
10 Can xoc'oje' wi c'a ka chuwech re ruwach'ulef ri banon ruma Riya', pero ri yec'o chuwech re ruwach'ulef re' xa ma xquetamaj ta c'a ruwech tek xoka.
10 Estava no mundo e o mundo foi feito por ele, e o mundo não o reconheceu.
11 Xoka chiquicojol ri israelitas ri can ye ruwinak Riya' mismo. Pero ri winek ri' xa ma xquic'ul ta.
11 Veio para o que era seu, mas os seus não o receberam.
12 Yac'a quinojel ri xec'ulu riche (rixin) tek xoka chuwech re ruwach'ulef, ri xeniman riche (rixin), can xuben c'a chique chi xe'oc ralc'ual ri Dios.
12 Mas a todos aqueles que o receberam, aos que crêem no seu nome, deu-lhes o poder de se tornarem filhos de Deus,
13 Ri xe'oc ralc'ual ri Dios can xe'alex wi chic, pero ma xe'alex ta chic achi'el tek xe'alex riq'ui ri quite' quitata'. Ri c'ac'ac' alaxic ri xquic'ul riye', yari' tek xe'alex achi'el ri ruraybel ri Dios, y ma ruraybel ta chic jun achi.
13 os quais não nasceram do sangue, nem da vontade da carne, nem da vontade do homem, mas sim de Deus.
14 Y ri Ch'abel, ya ri Cristo, ri xoka c'a chuwech re ruwach'ulef y can xoc c'a winek achi'el riyoj. Y can xkatz'et c'a chi xaxu (xaxe) wi Riya' ri Ruc'ajol ri Dios, ruma can xkatz'et chi c'o ruk'ij ruc'ojlen. Y Riya' can nojnek c'a riq'ui utzil y chuka' riq'ui ri kitzij.
14 E o Verbo se fez carne e habitou entre nós, e vimos sua glória, a glória que o Filho único recebe do seu Pai, cheio de graça e de verdade.
15 Y ri Juan ri Bautista xuk'alajsaj c'a ri Cristo. Can riq'ui wi ruchuk'a' tek xubij: Yare' ri ntzijon pe chiwe, tek xinbij chiwe chi chuwij ca riyin c'o c'a jun achi ri xtoka ri sibilaj nim ruk'ij que chinuwech riyin. Ruma Riya' can c'o tek c'a ma jane quinalex ta riyin, xcha' c'a ri Juan ri Bautista.
15 João dá testemunho dele, e exclama: Eis aquele de quem eu disse: O que vem depois de mim é maior do que eu, porque existia antes de mim.
16 Can konojel c'a riyoj kac'ulun ri rutzil ránima ri Cristo. Can ma nitane' ta c'a chi yeruya' pe ri utzil ri' pa kawi'.
16 Todos nós recebemos da sua plenitude graça sobre graça.
17 Ri Dios ya c'a ri Moisés ri xucusaj riche (rixin) chi xuya' pe ri ley. Yac'a riche (rixin) chi xoka ri utzil y ri kitzij, ya ri Jesucristo ri xucusaj.
17 Pois a lei foi dada por Moisés, a graça e a verdade vieram por Jesus Cristo.
18 Can majun c'a winek ri tz'eteyon ta riche (rixin) ri Dios, xa can xu (xe) wi ri Ruc'ajol ri tz'eteyon riche (rixin). Ri Dios xaxu (xaxe wi) jun Ruc'ajol c'o y sibilaj nrajo'. Y yari' ri xok'alajsan ka ri Dios chkawech re wawe' chuwech re ruwach'ulef.
18 Ninguém jamais viu Deus. O Filho único, que está no seio do Pai, foi quem o revelou.
19 Y ri achi'a' israelitas ri can c'o quik'ij chiri' pa tinamit Jerusalem, yec'o c'a achi'a' ri xequitek el c'a riq'ui ri Juan ri Bautista. Xequitek c'a ye sacerdotes y achi'a' ri ye levitas nibix chique, riche (rixin) chi xbequic'axaj chare ri Juan chi tubij wi ya riya' ri Cristo. Y riya' can xuk'alajsaj wi chiquiwech chi ma ya ta riya'.
19 Este foi o testemunho de João, quando os judeus lhe enviaram de Jerusalém sacerdotes e levitas para perguntar-lhe: Quem és tu?
20 Ri Juan can kitzij wi ri xubij chique, ruma xubij c'a chique: Ma yin ta c'a riyin ri Cristo.
20 Ele fez esta declaração que confirmou sem hesitar: Eu não sou o Cristo.
21 Y yac'ari' tek ri achi'a' ri ye takon el, xquic'utuj chic c'a chare: ¿Yit achique c'a riyit? ¿La ma yit ta cami riyit ri profeta Elías ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca? xecha' chare. Pero ri Juan xubij: Ma yin ta riyin, xcha' chique. C'ac'ari' ri achi'a' ri' xquic'utuj chic c'a jun bey chare: ¿La ma yit ta cami riyit ri profeta ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios ri kac'axan rutzijol chi nipe? xecha' chare. Pero riya' xubij: Ma yin ta, xcha'.
21 Pois, então, quem és?, perguntaram-lhe eles. És tu Elias? Disse ele: Não o sou. És tu o profeta? Ele respondeu: Não.
22 Yac'ari' tek can xquic'utuj chic c'a chare: ¿Yit achique c'a riyit? Ruma riyoj nic'atzin c'a chake chi niketamaj el yit achique c'a riyit, y yari' ri nbekabij chique ri ye takayon pe kiche (kixin). Tak'alajsaj c'a awi' chkawech, xecha' chare.
22 Perguntaram-lhe de novo: Dize-nos, afinal, quem és, para que possamos dar uma resposta aos que nos enviaram. Que dizes de ti mesmo?
23 Ri Juan xubij c'a chique ri achi'a' ri': Yin c'a riyin ri' ri xunataj ca ri profeta Isaías chupan ri ruch'abel ri Dios, tek xubij: C'o c'a jun achi ri xturek c'a ruchi' pa jun desierto riche (rixin) chi xtubij chique ri winek ri xque'apon riq'ui: Tichojmirisaj apo rubey ri Ajaf, xticha' chique. Quec'ari' tz'ibatajnek ca, y yin c'a riyin ri', xcha' ri Juan chique.
23 Ele respondeu: Eu sou a voz que clama no deserto: Endireitai o caminho do Senhor, como o disse o profeta Isaías {40,3}.
24 Ri achi'a' c'a ri xetak el riq'ui ri Juan, ye ri ye cachibil ri fariseos.
24 Alguns dos emissários eram fariseus.
25 Y riye' xquic'utuj chic c'a chare: ¿Achique c'a ruma tek riyit ye'aben bautizar ri winek, wi xa ma yit ta riyit ri Cristo, ni xa ma yit ta chuka' ri Elías, ni ma yit ta ri profeta ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios ri kac'axan rutzijol chi nipe na? xecha' chare.
25 Continuaram a perguntar-lhe: Como, pois, batizas, se tu não és o Cristo, nem Elias, nem o profeta?
26 Y ri Juan xubij c'a chique: Riyin riq'ui ya' yenben wi bautizar ri winek, pero chicojol riyix c'o c'a jun achi ri ma iwetaman ta ruwech,
26 João respondeu: Eu batizo com água, mas no meio de vós está quem vós não conheceis.
27 y Riya' xtipe chuwij ca riyin re chkawech apo, pero can ya Riya' ri c'o nabey que chinuwech riyin. Y riyin can ma yin ruc'amon ta (takal ta chuwij) riche (rixin) chi nquir ri ruximbel ri ruxajab.
27 Esse é quem vem depois de mim; e eu não sou digno de lhe desatar a correia do calçado.
28 Y ronojel c'a re', ya ri chiri' pa Betábara xbanatej wi, ri lugar ri c'o juc'an chic ruchi' ri raken ya' Jordán, ri acuchi (achique) yeruben wi bautizar winek ri Juan.
28 Este diálogo se passou em Betânia, além do Jordão, onde João estava batizando.
29 Pa ruca'n k'ij tek ri Juan ri Bautista xutz'et chi petenak ri Jesús c'a riq'ui riya', xubij: Yare' xoka ri achi'el Alaj Carne'l ri takon pe ruma ri Dios, riche (rixin) chi nrelesaj quimac ri winek ri yec'o chuwech re ruwach'ulef.
29 No dia seguinte, João viu Jesus que vinha a ele e disse: Eis o Cordeiro de Deus, que tira o pecado do mundo.
30 Y yare' ri nutzijon chiwe, tek xinbij chi chuwij c'a riyin xtoka na jun achi ri can sibilaj nim ruk'ij que chinuwech riyin, y can c'o tek riyin c'a ma jane quinalex ta.
30 É este de quem eu disse: Depois de mim virá um homem, que me é superior, porque existe antes de mim.
31 Y riyin ma wetaman ta ruwech achique chi achi ri'. Pero riche (rixin) chi nik'alajsex chare re tinamit Israel, rumari' xipe chi yenben bautizar ri winek riq'ui ya'.
31 Eu não o conhecia, mas, se vim batizar em água, é para que ele se torne conhecido em Israel.
32 Y ri Juan xuk'alajsaj c'a chuka' y xubij: Riyin can xintz'et c'a ri Lok'olaj Espíritu tek xka pe chila' chicaj achi'el nika jun palomax, y xka pa ruwi' y can xc'oje' riq'ui.
32 {João havia declarado: Vi o Espírito descer do céu em forma de uma pomba e repousar sobre ele.}
33 Y riyin ri chiri' can c'a ma jane c'a wetaman ta ruwech achique chi achi ri'. Pero ri Dios ri yin takayon pe riche (rixin) chi yenben bautizar ri winek riq'ui ya', can ruk'alajsan wi c'a chic chinuwech chi tek xtintz'et chi nika pe ri Lok'olaj Espíritu y xtika pa ruwi' jun achi y can xtic'oje' riq'ui, ya c'a achi ri' ri nibano bautizar quiche (quixin) ri winek riq'ui ri Lok'olaj Espíritu.
33 Eu não o conhecia, mas aquele que me mandou batizar em água disse-me: Sobre quem vires descer e repousar o Espírito, este é quem batiza no Espírito Santo.
34 Wacami xintz'et yan c'a. Y rumari' nk'alajsaj chi ya Riya' ri Ruc'ajol ri Dios.
34 Eu o vi e dou testemunho de que ele é o Filho de Deus.
35 Y pa ruca'n k'ij, ri Juan ri Bautista c'o chic c'a chiri' jun bey, ye rachibilan ye ca'i' chique ri rudiscípulos.
35 No dia seguinte, estava lá João outra vez com dois dos seus discípulos.
36 Y yac'ari' tek riya' xutz'et chi ri Jesús nik'ax el queri'. Riya' xubij: Titzu', ya achi la', ri achi'el Alaj Carne'l ri takon pe ruma ri Dios.
36 E, avistando Jesus que ia passando, disse: Eis o Cordeiro de Deus.
37 Y ri ye ca'i' rudiscípulos ri Juan tek xquic'axaj c'a ri xubij, riye' xquitzekelbej el ri Jesús.
37 Os dois discípulos ouviram-no falar e seguiram Jesus.
38 Y tek ri Jesús xtzu'un ca chrij y xerutz'et ri ye ca'i' rudiscípulos ri Juan chi ye tzeketel el chrij, Riya' xuc'utuj c'a chique: ¿Achique nicanoj? xcha' chique. Y riye' xquibij c'a chare ri Jesús: Rabí, riyoj nikajo' niketamaj acuchi (achique) c'o wi ri awachoch, xecha' chare. Rabí ntel chi tzij nimalaj tijonel.
38 Voltando-se Jesus e vendo que o seguiam, perguntou-lhes: Que procurais? Disseram-lhe: Rabi {que quer dizer Mestre}, onde moras?
39 Y ri Jesús xubij c'a chique: Jo', y je'iwetamaj ca. Y riye' xebe chiretamaxic ri rachoch. Y xec'oje' c'a ka riq'ui ri k'ij ri', ruma xa can a las cuatro chic ri tikak'ij.
39 Vinde e vede, respondeu-lhes ele. Foram aonde ele morava e ficaram com ele aquele dia. Era cerca da hora décima.
40 Ri jun c'a chique ri ye ca'i' discípulos ri xe'ac'axan el achique ri xubij ri Juan y xquitzekelbej el ri Jesús, ya c'a ri Andrés ri rach'alal ri Simón Pedro.
40 André, irmão de Simão Pedro, era um dos dois que tinham ouvido João e que o tinham seguido.
41 Ri Andrés nabey c'a xberila' ri Simón ri rach'alal y xberubij chare: Xkil ri Mesías. Ri Mesías ntel chi tzij ri Cristo.
41 Foi ele então logo à procura de seu irmão e disse-lhe: Achamos o Messias {que quer dizer o Cristo}.
42 Y ri Andrés xuc'uaj c'a ri Simón c'a riq'ui ri Jesús. Y tek ri Jesús xutz'et, xubij c'a chare: Yit c'a riyit ri Simón ri ruc'ajol ri Jonás. Wacami xtabini'aj Cefas, xcha' chare. Ri Cefas ntel chi tzij Pedro.
42 Levou-o a Jesus, e Jesus, fixando nele o olhar, disse: Tu és Simão, filho de João; serás chamado Cefas {que quer dizer pedra}.
43 Yac'a ri pa ruca'n k'ij, ri Jesús xuch'ob chi nibe c'a pa Galilea. Y chupan c'a ri k'ij ri' ri Jesús xuc'ul jun achi ri Felipe rubi' y xubij chare: Quinatzekelbej.
43 No dia seguinte, tinha Jesus a intenção de dirigir-se à Galiléia. Encontra Filipe e diz-lhe: Segue-me.
44 Y ri jun achi ri', ri Felipe rubi', aj pa tinamit Betsaida, ri tinamit ri quitinamit chuka' ri Andrés y ri Pedro.
44 {Filipe era natural de Betsaida, cidade de André e Pedro.}
45 Ri Felipe xuc'ul jun achi ri Natanael rubi', y xubij c'a chare: Riyoj xkil ri jun achi ri achoj chrij tz'ibatajnek wi ca ruma ri Moisés chupan ri ley y tz'ibatajnek chuka' ca cuma ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, ri kac'axan rutzijol chi nipe, xa c'o chic ajc'a, ya ajc'a ri Jesús ri ruc'ajol ri José aj Nazaret. C'ari' niketamaj ca ruwech, xcha'.
45 Filipe encontra Natanael e diz-lhe: Achamos aquele de quem Moisés escreveu na lei e que os profetas anunciaram: é Jesus de Nazaré, filho de José.
46 Y ri Natanael xubij: ¿La xtel ta c'a pe jun utzilaj achi chiri' pa tinamit Nazaret? xcha'. Pero ri Felipe xubij chare: Wi ma nanimaj ta, catam pe, jo' tikatzu'.
46 Respondeu-lhe Natanael: Pode, porventura, vir coisa boa de Nazaré? Filipe retrucou: Vem e vê.
47 Y tek ri Jesús xutz'et ri Natanael chi xa napon yan apo riq'ui, xubij c'a: Titzu' la jun achi la'. Riya' can k'alaj chi kitzij jun israelita. Ruma majun k'oloj riq'ui.
47 Jesus vê Natanael, que lhe vem ao encontro, e diz: Eis um verdadeiro israelita, no qual não há falsidade.
48 C'ac'ari' ri Natanael xuc'utuj c'a chare ri Jesús: ¿Acuchi (achique) xawetamaj wi nuwech? Y ri Jesús xubij c'a chare: Riyin xatintz'et tek c'a yitc'o na chiri' chuxe' ri juwi' higo, tek c'a ma jane carusiq'uij (caroyoj) pe ri Felipe, xcha' ri Jesús chare.
48 Natanael pergunta-lhe: Donde me conheces? Respondeu Jesus: Antes que Filipe te chamasse, eu te vi quando estavas debaixo da figueira.
49 Ri Natanael yac'ari' tek xubij: Tijonel, can yit wi riyit ri Ruc'ajol ri Dios. Y can yit wi riyit ri Rey riche (rixin) re tinamit Israel, xcha' chare.
49 Falou-lhe Natanael: Mestre, tu és o Filho de Deus, tu és o rei de Israel.
50 Y ri Jesús xubij chare ri Natanael: Riyit can xanimaj chi yin c'a riyin ri Ruc'ajol ri Dios, xa ruma chi xinbij chawe chi chuxe' ri juwi' higo yitc'o wi tek c'a ma jane carusiq'uij (caroyoj) ta pe ri Felipe. Pero yec'o milagros ri más ye nima'k que chuwech re' ri xtatz'et na.
50 Jesus replicou-lhe: Porque eu te disse que te vi debaixo da figueira, crês! Verás coisas maiores do que esta.
51 Y ri Jesús xubij c'a chuka': Can kitzij re xtinbij chiwe: Riyix can xtitz'et c'a chi ri caj xtijakatej, y chi ri ángeles riche (rixin) ri Dios xquexule' xquejote' pa nuwi' riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol.
51 E ajuntou: Em verdade, em verdade vos digo: vereis o céu aberto e os anjos de Deus subindo e descendo sobre o Filho do Homem.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.