João 13

Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel (CAKWNT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Y tek xa napon yan ri nimak'ij pascua, ri Jesús retaman chic c'a chi napon yan ri hora riche (rixin) chi Riya' ntel el wawe' chuwech re ruwach'ulef y nitzolin chila' chicaj riq'ui ri Dios, ri Rutata'. Ri Jesús sibilaj c'a ye rajowan pe quinojel ri can ye riche (rixin) chic Riya' ri yec'o wawe' chuwech re ruwach'ulef, y can achi'el ye rajowan pe, can quec'ari' xuq'uis pa ruwi'.
1 Faltava somente um dia para a Festa da Páscoa . Jesus sabia que tinha chegado a hora de deixar este mundo e ir para o Pai. Ele sempre havia amado os seus que estavam neste mundo e os amou até o fim.
2 Ri Jesús y ri rudiscípulos quichapon c'a wa'in. Yac'a ri Judas Iscariote, ri ruc'ajol ri jun achi ri Simón rubi', nisamej chic c'a ri itzel winek pa ránima, y yac'ari' ri nibin chare chi tujacha' ri Jesús.
2 Jesus e os seus discípulos estavam jantando. O Diabo já havia posto na cabeça de Judas, filho de Simão Iscariotes, a ideia de trair Jesus.
3 Y astape' ri Jesús can retaman wi chi ronojel jachon pa ruk'a' ruma ri Dios ri Rutata', y chiri' riq'ui ri Dios petenak wi y chiri' chic nitzolin wi el;
3 Jesus sabia que o Pai lhe tinha dado todo o poder. E sabia também que tinha vindo de Deus e ia para Deus.
4 pero ma riq'ui wi ri' Riya' ma xupokonaj ta xuya' ca ri ruwa'in y xyacatej pe. Riya' xrelesaj c'a ca ri tziek ri ruya'on chrij, xberuc'ama' pe jun toalla, y xuxim xerupan.
4 Então se levantou, tirou a sua capa , pegou uma toalha e amarrou na cintura.
5 C'ac'ari' xuya' chuka' ya' chupan jun palangana y xuchop ruch'ajic ri caken chiquijujunal ri rudiscípulos y nusula' c'a ri caken riq'ui ri toalla ri ruximon xerupan.
5 Em seguida pôs água numa bacia e começou a lavar os pés dos discípulos e a enxugá-los com a toalha.
6 Yac'a tek xapon riq'ui ri Simón Pedro riche (rixin) chi nuch'ej ri raken, ri Pedro xubij chare ri Jesús: Ajaf, ¿can nach'ej c'a chuka' waken riyin? xcha'.
6 Quando chegou perto de Simão Pedro, este lhe perguntou: — Vai lavar os meus pés, Senhor?
7 Y ri Jesús xubij c'a chare ri Pedro: Re nch'ej re iwaken wacami, ma jane c'a nik'ax ta chiwech achique ruma tek nben. Pero can xtik'ax c'a chiwech ri más chkawech apo.
7 Jesus respondeu:
8 Yac'a ri Pedro xubij: Riyin ma juba' xtinya' ta k'ij chi can yit c'a riyit yach'ajo re waken, xcha'. Y ri Jesús xubij c'a chare: Wi man c'a naya' ta k'ij riche (rixin) chi nch'ej ri awaken, xa ma yit ta chic nudiscípulo c'a ri', xcha' ri Jesús.
8 — O senhor nunca lavará os meus pés! — disse Pedro.
9 Rumac'ari' ri Simón Pedro xubij chare ri Jesús: Ajaf, wi queri', man c'a xaxu (xaxe) ta wi re waken nach'ej, xa can tach'aja' c'a chuka' re nuk'a' y re nujolon (nuwi'), xcha' ri Pedro.
9 — Então, Senhor, não lave somente os meus pés; lave também as minhas mãos e a minha cabeça! — pediu Simão Pedro.
10 Pero ri Jesús xubij chare: Ri ruch'ajch'ojsan chic ri', xaxu (xaxe) wi c'a ri raken ri rajawaxic chi nuch'ej, ruma riya' can ch'ajch'oj chic. Riyix can yix ch'ajch'oj chic, astape' ma chi'iwonojel ta, xcha' ri Jesús.
10 Aí Jesus disse:
11 Riya' xubij c'a queri', ruma can retaman achique ri xtijacho el riche (rixin) pa quik'a' ri winek. Y rumari' tek xubij: Ma chi'iwonojel ta yix ch'ajch'oj.
11 Jesus sabia quem era o traidor. Foi por isso que disse: “Todos menos um.”
12 Y tek ri Jesús ruch'ajon chic c'a caken ri rudiscípulos, xberuc'ama' chic c'a pe ri tziek ri relesan ca chrij, xbetz'uye' chic pa mesa y xubij c'a: ¿Xk'ax chiwech achique ruma tek riyin xinch'ej ri iwaken?
12 Depois de lavar os pés dos seus discípulos, Jesus vestiu de novo a capa, sentou-se outra vez à mesa e perguntou:
13 Riyix nibij Katijonel y Kajaf chuwe. Can utz wi ri nibij, ruma can yin wi.
13 Vocês me chamam de “Mestre” e de “Senhor” e têm razão, pois eu sou mesmo.
14 Y ruma wi riyin ri Itijonel y ri Iwajaf xinch'ej ri iwaken, can queri' c'a chuka' tibana' riyix. Man c'a tipokonaj ta nich'ajla' iwaken chi'iwachibil iwi'.
14 Se eu, o Senhor e o Mestre, lavei os pés de vocês, então vocês devem lavar os pés uns dos outros.
15 Riyin xinc'ut yan c'a ca chiwech. Can achi'el c'a ri xinben riyin iwuq'ui riyix, queri' chuka' tibana' riyix quiq'ui ri nic'aj chic.
15 Pois eu dei o exemplo para que vocês façam o que eu fiz.
16 Can kitzij c'a nbij chiwe: Ma ya ta ri mozo ri más nim ruk'ij que chuwech ri rupatrón; ni ma ya ta ri jun ri nitak, ma ya ta chuka' ri' ri más nim ruk'ij que chuwech ri takayon riche (rixin).
16 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: o empregado não é mais importante do que o patrão, e o mensageiro não é mais importante do que aquele que o enviou.
17 Wi riyix can xiwetamaj c'a ca ronojel re' y can niben c'a re xiwetamaj, can jabel c'a ruwa'ik'ij.
17 Já que vocês conhecem esta verdade, serão felizes se a praticarem.
18 Can nbij c'a chi ma iwonojel ta xquixbano queri', ruma riyin can wetaman iwech chi'iwonojel ri xixincha'. Y chuka' ri tz'ibatal ca, c'o c'a chi nibanatej na. Achi'el ri nubij: Ri jun c'a ri can xwa' wuq'ui, xyacatej c'a chuwij. Queri' nubij chupan ri ruch'abel ri Dios.
18 — Não estou falando de vocês todos; eu conheço aqueles que escolhi. Pois tem de se cumprir o que as
19 Y wacami can nya' yan c'a apo rutzijol chiwe ri xtibanatej, riche (rixin) chi queri' tek xtapon ri k'ij chi xtibanatej re', xtinimaj c'a chi can yin c'a riyin ri Cristo.
19 Digo isso a vocês agora, antes que aconteça, para que, quando acontecer, vocês creiam que “
20 Can kitzij wi c'a nbij chiwe, ri xtic'ulu c'a riche (rixin) ri ntek el riyin, can yin c'a riyin ri yiruc'ul. Y ri xquic'ulu c'a riyin, xa can xtuc'ul c'a chuka' ri yin takayon pe.
20 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem receber aquele que eu enviar estará também me recebendo; e quem me recebe recebe aquele que me enviou.
21 Y tek ri Jesús rubin chic c'a ronojel re', ri ránima can achique na c'a xuben xuna' Riya', ruma ri bis. Riya' can xuk'alajsaj c'a achique ruma tek sibilaj bis c'o pa ránima y xubij c'a: Kas kitzij c'a ri nbij chiwe, chi jun chiwe riyix ri xquijacho el pa quik'a' ri winek, xcha' chique.
21 Depois de dizer isso, Jesus ficou muito aflito e declarou abertamente aos discípulos:
22 Can yac'ari' tek ri ye rudiscípulos xquitzula' quiwech, y ma niquil ta c'a achique niquich'ob; ruma ma quetaman ta achoj chrij xch'o wi ri Jesús. Can man c'a quetaman ta achique ri xtijacho el riche (rixin).
22 Então eles olharam uns para os outros, sem saber de quem ele estava falando.
23 Yac'a ri jun chique ri rudiscípulos, ri sibilaj najowex ruma ri Jesús, ye rak'el c'a junan riq'ui ri Jesús.
23 Ao lado de Jesus estava sentado um deles, a quem Jesus amava.
24 Y chare c'a ri jun discípulo ri', ri xuben wi apo retal ri Simón Pedro. Riya' xubij c'a apo chare chi tuc'utuj chare ri Jesús chi achique c'a ri' ri xtijacho el riche (rixin), ri xa c'ari' nubij ka chique.
24 Simão Pedro fez um sinal para ele e disse: — Pergunte de quem o Mestre está falando.
25 Y ri discípulo ri rak'el c'a apo chunakajal ri ruwaruc'u'x ri Jesús, yac'ari' tek xuc'utuj c'a chare: Ajaf, ¿achique c'a ri' ri jun ri xtijacho el awuche (awixin)? xcha' chare ri Jesús.
25 Então aquele discípulo chegou mais perto de Jesus e perguntou: — Senhor, quem é ele?
26 Ri Jesús can yac'ari' tek xubij chare ri discípulo ri': Ri achoj chare xtinya' wi ri caxlan wey muban, yac'ari' ri xtijacho el wuche (wixin), xcha'. Y Riya' xumuba' c'a ri caxlan wey y xuya' chare ri Judas Iscariote ri ruc'ajol ri jun achi Simón rubi'.
26 — É aquele a quem vou dar um pedaço de pão passado no molho! — respondeu Jesus. Em seguida pegou um pedaço de pão, passou no molho e deu a Judas, filho de Simão Iscariotes.
27 Y tek ri Judas Iscariote ruq'uison chic c'a ka ri juwech' caxlan wey ri', can xoc wi c'a ri Satanás pa ránima. C'ac'ari' tek ri Jesús xubij chare: Ri ach'obon chic chi naben, tabana' c'a chanin, xcha' el chare.
27 E assim que Judas recebeu o pão, Satanás entrou nele. Então Jesus disse a Judas:
28 Yec'a ri rudiscípulos ri yec'o apo ri pa mesa riq'ui ma xk'ax ta chiquiwech achique ruma tek xubij el queri' chare ri Judas.
28 Nenhum dos que estavam à mesa entendeu por que Jesus disse isso.
29 Yec'o xech'obo chi xtak el ruma ri Jesús chulok'ic ronojel ri nic'atzin chique chupan ri nimak'ij ri'. Y yec'o chic nic'aj chique ri discípulos xech'obo chi xtak el riche (rixin) chi c'o nberuyala' ca chique ri pobres, ruma ri discípulos can quetaman wi chi ya ri Judas ri yacol puek.
29 Como era Judas que tomava conta da bolsa do dinheiro, alguns pensaram que Jesus tinha mandado que ele comprasse alguma coisa para a festa ou desse alguma ajuda aos pobres.
30 Ri Judas xa can xu (xe) wi c'a tek xuq'uis el ri juwech' caxlan wey, xa can yac'ari' tek xel el. Tek xel c'a el riya', xa can chak'a' chic.
30 Judas recebeu o pão e saiu logo. E era noite.
31 Y tek ri Judas elenak chic c'a el, yac'ari' tek ri Jesús xubij: Yac'are' xoka yan ri k'ij chi riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol xtik'alajin chi can c'o wi nuk'ij nuc'ojlen. Y can queri' c'a chuka' ri Dios; can xtik'alajin ri ruk'ij ruc'ojlen wuma riyin.
31 Quando Judas saiu, Jesus disse:
32 Y ruma chi ri Dios can xtik'alajin ri ruk'ij ruc'ojlen wuma riyin; rumari' Riya' can xtuben c'a chi nik'alajin ri nuk'ij nuc'ojlen riyin. Y ri' man c'a ajan (jampe') ta na, xa can ya c'a re k'ij re'.
32 E, se por meio dele a natureza gloriosa de Deus for revelada, então Deus revelará em si mesmo a natureza divina do Filho do Homem. E Deus fará isso agora mesmo.
33 Juba' chic c'a oc re yic'oje' el iwuq'ui riyix ri can achi'el tak walc'ual nbanon chiwe. C'ac'ari' xquinicanoj. Pero re wacami can nbij c'a ca chiwe, achi'el ri nbin chique nic'aj aj Israel, chi ri xquibec'oje' wi riyin, ma xquixcowin ta xquixapon chinucanoxic.
33 Meus filhos, não vou ficar com vocês por muito tempo. Vocês vão me procurar, mas eu digo agora o que já disse aos líderes judeus: vocês não podem ir para onde eu vou.
34 Y riyin can nya' ca jun c'ac'ac' pixa' chiwe. Riyin nbij c'a chiwe chi can tiwajo' iwi'. Riyin can yixinwajo' wi. Can queri' c'a chuka' tibana' riyix. Can tiwajo' c'a iwi' chi'iwachibil iwi'. Yac'are' ri nbij ca chiwe wacami.
34 Eu lhes dou este novo mandamento: amem uns aos outros. Assim como eu os amei, amem também uns aos outros.
35 Y wi can xtiwajo' c'a iwi' chi'iwachibil iwi', ri winek can xtiquetamaj c'a chi yix nudiscípulos, xcha' ri Jesús.
35 Se tiverem amor uns pelos outros, todos saberão que vocês são meus discípulos.
36 Yac'ari' tek ri Simón Pedro xubij chare ri Jesús: Ajaf, ¿acuchi (achique) c'a yabe wi? xcha'. Y ri Jesús xubij chare: Wacami ma jane yacowin ta yinatzekelbej ri acuchi (achique) xquibe wi riyin. Yac'a tek xtapon ri k'ij, can xquinatzekelbej wi el, xcha' chare ri Pedro.
36 Simão Pedro perguntou a Jesus: — Senhor, para onde é que o senhor vai? Jesus respondeu:
37 Y ri Pedro xubij chare: Ajaf, ¿achique c'a ruma tek ma yicowin ta yatintzekelbej el wacami? Ruma wi nic'atzin, can nya' c'a ri nuc'aslen awuma riyit, xcha'.
37 Pedro tornou a perguntar: — Senhor, por que eu não posso segui-lo agora? Eu estou pronto para morrer pelo senhor!
38 Y ri Jesús xubij chare: ¿La naya' cami ri ac'aslen wuma riyin? Riyin can kitzij wi c'a nbij chawe, chi tek c'a ma jane tisiq'uin ta pe ri ec', riyit oxi' yan mul abin chic chi ma awetaman ta nuwech, xcha' ri Jesús chare ri Pedro.
38 — Está mesmo? — perguntou Jesus. — Pois eu afirmo a você que isto é verdade: antes que o galo cante, você dirá três vezes que não me conhece.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.