Gálatas 5
Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel (CAKWNT) vs NTLH
1 Ri Cristo xojrucol yan chuwech ri ley riche (rixin) ri Moisés. Rumac'ari', cof quixc'oje' chupan ri colotajic ri'. Y man c'a quixoc ta chic jun bey chuxe' ri ley.
1 Cristo nos libertou para que nós sejamos realmente livres. Por isso, continuem firmes como pessoas livres e não se tornem escravos novamente.
2 Y tiwac'axaj na pe', riyin ri Pablo nbij c'a chiwe: Wi riyix xtiya' k'ij chi niban ri circuncisión chiwe ruma can nich'ob chi riq'ui ri queri' yixcolotej, ri' xa niben chare ri Cristo chi achi'el xa majun utzil xuc'om pe chiwe.
2 Prestem atenção! Eu, Paulo, afirmo que, se vocês deixarem que os circuncidem , então Cristo não tem nenhum valor para vocês.
3 Y nbij chic c'a jun bey chique ri achi'a' ri can nicajo' chi niban ri circuncisión chique: Wi can nicajo' chi niban ri circuncisión chique, can nic'atzin chi niquiben c'a ronojel ri nubij chupan ri ley riche (rixin) ri Moisés riche (rixin) chi queri' yecolotej.
3 Repito isto mais uma vez para qualquer homem que deixar que o circuncidem: esse homem é obrigado a obedecer a toda a lei .
4 Y riyix ri can riq'ui chi niben ri nubij ri ley niwajo' chi yixtz'etetej ruma ri Dios chi majun imac, wi queri', xa can yix elenak pe riq'ui ri Cristo, y chuka' iya'on chic ca ri rutzil ri Dios.
4 Vocês que querem que Deus os aceite porque obedecem à lei estão separados de Cristo e não têm a graça de Deus.
5 Yac'a riyoj can riq'ui c'a ri Cristo cukul wi kac'u'x ruma ri Lok'olaj Espíritu, y rumari' cukul apo kac'u'x koyoben chi yojtz'etetej ruma ri Dios chi majun kamac.
5 Mas nós temos a esperança de que Deus nos aceitará, e é isso o que esperamos pelo poder do Espírito de Deus, que age por meio da nossa fé.
6 Ruma riyoj ri xa jun chic kabanon riq'ui ri Cristo Jesús, majun nuben wi niban ri circuncisión chake, o ma niban ta. Ri c'o rejkalen ya ri cukbel c'u'x riq'ui ri Cristo Jesús, ruma ri kacukbel c'u'x riq'ui ri Cristo nuben chake chi c'o ajowabel kiq'ui.
6 Pois, quando estamos unidos com Cristo Jesus, não faz diferença nenhuma estar ou não estar circuncidado. O que importa é a fé que age por meio do amor.
7 Ri pa nabey mul, can choj wi yix benak. Yac'a re wacami, ¿achique c'a xbano chiwe chi ma niwajo' ta chic ninimaj ri kitzij?
7 Vocês estavam indo tão bem! Quem convenceu vocês a deixarem de seguir a verdade?
8 Xa ichapon yixk'olotej pa ruk'a' ri ntajin ruc'utic chiwech wacami, y can k'alaj chi ma riq'ui ta ri xsiq'uin (xoyon) iwuche (iwixin) petenak wi ri tijonic ri'.
8 É claro que quem os convenceu não foi Deus, que os chamou .
9 Ri ch'om (levadura), xa riq'ui ti juba' nika chupan ri q'uej (harina) ri mu'ul ca, nuch'omirisaj ronojel. Can queri' chuka' niquiben ri tzij ri xa ma ye utz ta, xa riq'ui jun, nuchop yeruyoj quinojel.
9 Como dizem por aí: “Um pouco de fermento fermenta toda a massa.”
10 Y riyin can cukul nuc'u'x riq'ui ri Ajaf Jesucristo, chi riyix can xu (xe) wi ri kitzij ri xtinimaj. Y ri winek c'a ri niyojo ri ruch'abel ri Dios chiwech, can c'o c'a chi xtika ruc'ayewal pa ruwi'. Y xabachique ta c'a chi winek ri'.
10 Mas eu ainda tenho confiança em vocês. A nossa união com o Senhor me dá a certeza de que vocês voltarão a pensar da maneira certa. E também tenho certeza de que o homem que está perturbando vocês, seja ele quem for, será castigado por Deus.
11 Y riyin wach'alal, wi xa ta c'a ntzijoj na chi ri circuncisión nic'atzin na chi niban, ri wech aj Israel man ta yinquetzelaj, y man ta itzel chuka' niquic'axaj tek ntzijoj chi ri Cristo xcom chuwech ri cruz.
11 Porém, irmãos, se é verdade que eu continuo a anunciar que a circuncisão é necessária, por que é que sou perseguido? Se eu anunciasse isso, então a minha pregação a respeito da cruz de Cristo não causaria dificuldade para ninguém.
12 Can nrayij c'a chi ye elesan ta el ri winek ri yeyojo ruch'abel ri Dios chiwech.
12 E, quanto a esses homens que andam perturbando vocês, eu gostaria que se castrassem de uma vez!
13 Ruma riyix wach'alal can ya ri Dios ri xixsiq'uin (xixoyon), riche (rixin) chi xixrucol pe chuxe' ri ley. Pero ma xixcolotej ta pe riche (rixin) chi niben ri xa ya ri nirayij ka riyix. Ma que ta ri'. Riyix xixcolotej pe riche (rixin) chi can titola' iwi' riq'ui ajowabel.
13 Porém vocês, irmãos, foram chamados para serem livres. Mas não deixem que essa liberdade se torne uma desculpa para permitir que a natureza humana domine vocês. Pelo contrário, que o amor faça com que vocês sirvam uns aos outros.
14 Ruma chupan ri ley riche (rixin) ri Moisés, nubij: Can achi'el c'a ri nawajo' ka awi' riyit, can queri' chuka' que'awajo' ri awuc' awach'alal. Queri' nubij ri tz'ibatal ca. Y wi naben c'a re nubij re jun tzij re', can xaben yan c'a ronojel ri nubij chupan ri ley ri'.
14 Pois a lei inteira se resume em um mandamento só: “Ame os outros como você ama a você mesmo.”
15 Ma tic'ux ta iwi' y ma titij ta iwi' chi'ijujunal, xa tibana' cuenta iwi' riche (rixin) chi ma yixq'uis ta ka.
15 Mas, se vocês agem como animais selvagens, ferindo e prejudicando uns aos outros, então cuidado para não acabarem se matando!
16 Y nbij c'a chuka' chiwe: Tiya' k'ij chi ya ri Lok'olaj Espíritu ri nuc'uan iwuche (iwixin), y ma tiben ta ri xa iraybel ka riyix.
16 Quero dizer a vocês o seguinte: deixem que o Espírito de Deus dirija a vida de vocês e não obedeçam aos desejos da natureza humana.
17 Ruma ri raybel riche (rixin) ri ch'aculaj ma nika ta chuwech ri Lok'olaj Espíritu, y ri raybel riche (rixin) ri Lok'olaj Espíritu ma nika ta chuwech ri ch'aculaj. Chi ye ca'i' man c'a xtiquic'uaj ta qui'. Y rumari' ma yixcowin ta niben ri niwajo' chi niben.
17 Porque o que a nossa natureza humana quer é contra o que o Espírito quer, e o que o Espírito quer é contra o que a natureza humana quer. Os dois são inimigos, e por isso vocês não podem fazer o que vocês querem.
18 Pero wi can ya ri Lok'olaj Espíritu ri nuc'uan iwuche (iwixin) chupan ri ic'aslen, nik'alajin chi ma chuxe' ta chic rutzij ri ley riche (rixin) ri Moisés yixc'o wi.
18 Porém, se é o Espírito de Deus que guia vocês, então vocês não estão debaixo da lei .
19 Y can yek'alajin wi c'a ri banobel ri xa ruraybel ri ch'aculaj, ruma xa ruyon achi'el re': Ri ixok ri c'o rachijil y nuc'om ruwech jun chic achi y ri achi ri c'o rixjayil y nucanoj jun chic ixok. Ri winek ri niquicanoj qui' riche (rixin) chi yemacun y xa ma quic'ulaj ta qui'. Ri winek ri can sibilaj c'a etzelal niquiben y niquiben mac ri sibilaj q'uixbel.
19 As coisas que a natureza humana produz são bem-conhecidas. Elas são: a imoralidade sexual, a impureza, as ações indecentes,
20 Chuka' ri niquiyala' quik'ij dios ri xa ye banon cuma winek. Ri yebano itz. Ri yec'ulu'an qui'. Ri yebano oyowal. Ri itzel niquina' chique ri nic'aj chic ri utz yec'o. Ri nipe coyowal chanin. Ri nicajo' chi xaxu (xaxe wi) ta riye' ri c'o utz niquic'om ca chare ronojel cosas. Ri niquijachala' qui' ruma ma junan ta niquich'ob. Ri nika chiquiwech ri ch'abel ri xa ma ye kitzij ta.
20 a adoração de ídolos, as feitiçarias, as inimizades, as brigas, as ciumeiras, os acessos de raiva, a ambição egoísta, a desunião, as divisões,
21 Ri itzel niquina' chique ri nic'aj chic ri utz yec'o. Ri yecamisan. Ri yek'aber. Ri yebano ma utzilaj tak nimak'ij ta. Y ri yequibanala' chuka' nic'aj chic quiwech etzelal achi'el ri queri'. Y can nbin chic c'a chiwe jun bey, y ncamuluj rubixic chiwe, chi ri winek ri yebano etzelal achi'el ri queri', ma xque'oc ta c'a pa rajawaren ri Dios.
21 as invejas, as bebedeiras, as farras e outras coisas parecidas com essas. Repito o que já disse: os que fazem essas coisas não receberão o Reino de Deus .
22 Yac'a wi can niya' k'ij chi ya ri Lok'olaj Espíritu ri nuc'uan iwuche (iwixin), ri ic'aslen can niwachin jabel. Y xtic'oje' pa tak iwánima ri ajowabel, ri quicoten, ri uxlanibel c'u'x, ri coch'onic, ri utzilaj na'oj, ri raybel chi nibanala' utzil, ri cukbel c'u'x,
22 Mas o Espírito de Deus produz o amor, a alegria, a paz, a paciência, a delicadeza, a bondade, a fidelidade,
23 ri c'aslen ch'uch'uj, y ri nik'il iwi' chubanic ri mac. Y wi jun c'aslen queri' ri nic'uaj, ri ley majun xtuben ta chiwe.
23 a humildade e o domínio próprio. E contra essas coisas não existe lei.
24 Y konojel c'a ri yoj riche (rixin) chic ri Cristo, achi'el ta xa can xojbajix riq'ui Riya' chuwech ri cruz, riche (rixin) chi riyoj xekaya' ca ri itzel tak raybel.
24 As pessoas que pertencem a Cristo Jesus crucificaram a natureza humana delas, junto com todas as paixões e desejos dessa natureza.
25 Ruma chi can ya c'a ri Lok'olaj Espíritu ri yayon ri c'ac'ac' kac'aslen, rumari' can tikaya' c'a k'ij chi ya Riya' ri nuc'uan kiche (kixin).
25 Que o Espírito de Deus, que nos deu a vida, controle também a nossa vida!
26 Man c'a tikanimirisaj ta ki'; ma tikayacala' ta koyowal chikachibil ki'. Ni man c'a chuka' itzel ta tikana' chique nic'aj chic ri utz yec'o.
26 Nós não devemos ser orgulhosos, nem provocar ninguém, nem ter inveja uns dos outros.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Gálatas 5, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.