1 Coríntios 9
Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel (CAKWNT) vs VC
1 ¿La ma yin libre ta cami? ¿La ma yin jun apóstol ta chuka' cami riyin? ¿La ma xintz'et ta cami ruwech ri Kajaf Jesús? ¿La ma ruma ta cami ri samaj ri xinben chicojol tek riyix xinimaj ri Ajaf?
1 Não sou eu livre? Não sou apóstolo? Não vi Jesus nosso Senhor? Não sois vós minha obra no Senhor?
2 Wi chiquiwech nic'aj chic riyin ma yin ta apóstol, chiwech riyix can yin wi. Ruma tek riyin xintzijoj ri ruch'abel chiwe, riyix can xinimaj ri Ajaf, y re' can jun retal chi yin jun apóstol riche (rixin) ri Ajaf.
2 Se para outros não sou apóstolo, ao menos para vós o sou, porque vós sois no Senhor o selo do meu apostolado.
3 Y riyin yac'are' nbij riche (rixin) chi ntobej wi' chiquiwech ri yebin chi ma yin ta apóstol:
3 Esta é a minha defesa contra os que me denigrem.
4 Riyoj, ri can yoj rusamajel ri Dios, ¿la can ma rajawaxic ta cami chi yojtzuk?
4 Não temos nós porventura o direito de comer e beber?
5 ¿La ma ruc'amon ta cami chi nikaben riyoj achi'el ri kach'alal Pedro y ri nic'aj chic apóstoles? Ruma riye' c'o quixjayil y yecachibilaj el tek yebe chubanic ri rusamaj ri Dios. Y queri' chuka' niquiben ri ye rach'alal ri Kajaf Jesús.
5 Acaso não temos nós direito de deixar que nos acompanhe uma mulher irmã, a exemplo dos outros apóstolos e dos irmãos do Senhor e de Cefas?
6 ¿La ma rajawaxic ta cami chi riyin y ri Bernabé yojtzuk cuma ri kach'alal? ¿O xaxu (xaxe wi) cami re yoj ca'i' ri c'o chi yojsamej riche (rixin) chi nikach'ec ri kaway, tek ri nic'aj chic rusamajel ri Dios yetzuk?
6 Ou só eu e Barnabé não temos direito de deixar o trabalho?
7 ¿Achique nibij riyix? ¿C'o cami jun soldado ri xa ya ri rurajil riya' nucusaj riche (rixin) chi nutzukbej ri' tek c'o pa cuartel? ¿O c'o cami jun achi ri ruticon uva y xa man ta nutij ruwech tek ntel pe? ¿O c'o ta chuka' cami jun aj yuk' quiche (quixin) chicop, ri ma nukum ta juba' ri leche ri niquiya' ri chicop?
7 Quem, jamais, vai à guerra à sua custa? Quem planta uma vinha e não come do seu fruto? Quem apascenta um rebanho e não se alimenta do leite do rebanho?
8 ¿Achique cami ruma tek riyin nnataj re' chiwe, nich'ob riyix? ¿Xaxu (xaxe wi) cami ruma chi queri' nibanatej chuwech re ruwach'ulef tek queri' nbij riyin chiwe? ¿Ma que ta cami chuka' ri' nubij chupan ri ley riche (rixin) ri Moisés?
8 Trata-se, acaso, de simples norma entre os homens? Ou a lei não diz também o mesmo?
9 Ruma ri ley riche (rixin) ri Moisés ri tz'ibatal ca, nubij: Ri wáquix tek nich'ayo trigo utz chi niya'ox (nya') k'ij chare chi niwa'. Ma tixim ta xerey. Queri' nubij ri ley. Ri Dios xubij queri', ma ruma ta chi xaxu (xaxe wi) ri wáquix xujoyowaj quiwech.
9 Na Lei de Moisés está escrito: Não atarás a boca ao boi que debulha {Dt 25,4}. Acaso Deus tem dó dos bois?
10 Riya' xubij queri' ruma nrajo' chi ri yoj rusamajel yojtzuk. Achi'el nuben jun achi ri nusamajij ri ulef, riya' can royoben wi ri k'ij tek c'o xtuc'ul ruma ri rusamaj. Y queri' chuka' ri nich'ayo rutrigo, can nroyobej c'a chi c'o ri nuya' chare.
10 Não é, na realidade, em atenção a nós que ele diz isto? Sim! É por nós que está escrito. Quem trabalha deve trabalhar com esperança e igualmente quem debulha deve debulhar com esperança de receber a sua parte.
11 Y wi riyoj xkatic pa tak iwánima ri ruch'abel ri Dios ri ma niq'uis ta, ¿La q'uixbel cami chi riyoj nikac'ul jun cosa ri xa niq'uis?
11 Se entre vós semeamos bens espirituais, será, porventura, demasiada exigência colhermos de vossos bens materiais?
12 Y wi yec'o nic'aj chic ri ye rusamajel ri Dios ri c'o quic'ulun chiwe, ¿c'a ta c'a riyoj chi ma ruc'amon ta chi niya' ri rajawaxic chake?
12 Se outros se arrogam este direito sobre vós, não o temos muito mais? Entretanto, não temos feito uso deste direito: sofremos tudo para não pôr obstáculo algum ao Evangelho de Cristo.
13 Yac'a riyoj, wi ta xkac'utuj kaway chiwe, man ta itzel chuka' xkaben, ruma riyix jabel iwetaman chi queri' xquiben ri xesamej pa rachoch ri Dios pa tinamit Jerusalem. Ri xesamej chiri' xquitij c'a ri xquic'uala' apo ri winek riche (rixin) pa rachoch ri Dios. Y queri' chuka' tek ri winek xquic'uaj apo jun chicop o jun chic cosa riche (rixin) chi ri sacerdotes xquiya' chare ri Dios pa ruwi' ri altar, ri sacerdotes ri' can c'o chi xquic'om ca juba' riche (rixin) chi xquitij.
13 Não sabeis que os ministros do culto vivem do culto, e que os que servem ao altar participam do altar?
14 Y queri' chuka' ri ruchilaben ca ri Ajaf, chi ri yetzijon ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic, ya c'a samaj ri' ri niquitzukbej qui'.
14 Assim também ordenou o Senhor que os que anunciam o Evangelho vivam do Evangelho.
15 Yac'a riyin majun ri nc'utun ta chiwe, y chuka' ma ntz'ibaj ta el ronojel re' chiwe riche (rixin) chi yinitzuk yiniwilij, ma que ta ri'. Más utz yicom el que chuwech nc'utuj jun cosa chiwe. Ruma riyin can yiquicot chi majun ri nc'utun ta chiwe, y ma nwajo' ta c'a chi c'o ta jun ri nelesan re raybel re' chuwe.
15 Mas não tenho usado de nenhum desses direitos; e nem escrevo isto para reclamá-los. Preferiria morrer a... Mas ninguém me tirará este título de glória.
16 Riyin wi ntzijoj ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic, majun achique ta ruma chi nnimirisaj wi'. Ruma re samaj re' can chilaben pe chuwe chi can rajawaxic chi ntzijoj. Juyi' c'a oc nuwech riyin wi xa ma xtintzijoj ta re ch'abel re'.
16 Anunciar o Evangelho não é glória para mim; é uma obrigação que se me impõe. Ai de mim, se eu não anunciar o Evangelho!
17 Wi ta xa riyin xicanon re samaj re', can c'o ta wajel nc'utuj chiwe. Pero xa ma que ta ri'. Ri samaj ri nben, can ya wi ri Dios ri xya'o chuwe.
17 Se o fizesse de minha iniciativa, mereceria recompensa. Se o faço independentemente de minha vontade, é uma missão que me foi imposta.
18 ¿Y achique nch'ec riyin ruma nben ri samaj ri'? Ri nch'ec riyin ya ri quicoten ri nuna' ri wánima chi majun wajel nc'utuj ruma nk'alajsaj ri lok'olaj ruch'abel ri Cristo ri niya'o colotajic, astape' can ruc'amon chi xinc'utuj ta wajel chiwe.
18 Então em que consiste a minha recompensa? Em que, na pregação do Evangelho, o anuncio gratuitamente, sem usar do direito que esta pregação me confere.
19 Rumari' riyin ma yin ximil ta c'a chuxe' rutzij jun winek riche (rixin) chi ya ta riya' ri nibin pe chuwe achique ri c'o chi nben riq'ui ri samaj. Riyin can pa wánima c'a xalex wi chi nben chi yin achi'el jun mozo quiche (quixin) quinojel riche (rixin) chi yec'o ta nic'aj chic ri yeniman riche (rixin) ri Cristo.
19 Embora livre de sujeição de qualquer pessoa, eu me fiz servo de todos para ganhar o maior número possível.
20 Tek yic'oje' chiquicojol ri wech aj Israel, can nben achi'el niquiben riye', ruma can nwajo' chi niquinimaj ri Cristo. Riye' chuxe' ri ley riche (rixin) ri Moisés yec'o wi, y riyin ma yinc'o ta chic chuxe' ri ley ri'. Yac'a tek yic'oje' chiquicojol, can nben achi'el can yinc'o chuxe' ri ley, ruma nwajo' chi yench'ec riche (rixin) chi niquinimaj ri Cristo.
20 Para os judeus fiz-me judeu, a fim de ganhar os judeus. Para os que estão debaixo da lei, fiz-me como se eu estivesse debaixo da lei, embora o não esteja, a fim de ganhar aqueles que estão debaixo da lei.
21 Y tek yic'oje' chiquicojol ri winek ri ma ye israelitas ta, ri ma yec'o ta chuxe' ri ruley ri Moisés, riyin can nben chi achi'el xa ma wetaman ta achique nubij ri ley. Queri' nben ruma nwajo' chi riye' niquinimaj ri Cristo. Pero chuka' ma nbij ta chi nmestaj ca ri ruley ri Dios, ma que ta ri', riyin can nben wi ri nubij ri ley ri xuc'om pe ri Cristo.
21 Para os que não têm lei, fiz-me como se eu não tivesse lei, ainda que eu não esteja isento da lei de Deus - porquanto estou sob a lei de Cristo -, a fim de ganhar os que não têm lei.
22 Tek yic'oje' chiquicojol ri kach'alal ri ma can ta cukul quic'u'x riq'ui ri Dios, riyin nben achi'el niquiben riye' riche (rixin) chi yench'ec riche (rixin) chi yecolotej. Y queri' nben quiq'ui quinojel riche (rixin) chi nwajo' yecolotej jojun chique riye'.
22 Fiz-me fraco com os fracos, a fim de ganhar os fracos. Fiz-me tudo para todos, a fim de salvar a todos.
23 Nben ronojel ri' ruma nwajo' chi ye q'uiy ta yeniman ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic, y riche (rixin) chi junan nikac'ul ri utzil ri yeruc'om pe ri lok'olaj ch'abel ri'.
23 E tudo isso faço por causa do Evangelho, para dele me fazer participante.
24 Riyix jabel iwetaman chi pa jun etz'anen achi'el ri anin (anibel), quinojel niquitij quik'ij, pero xaxu (xaxe wi) jun ri nich'acon. Rumac'ari' riyix titija' c'a ik'ij riche (rixin) chi nich'ec ri utzilaj sipanic ri xtuya' ri Dios.
24 Nas corridas de um estádio, todos correm, mas bem sabeis que um só recebe o prêmio. Correi, pois, de tal maneira que o consigais.
25 Ri ye'oc c'a pa jun etz'anen achi'el ri anin (anibel), can niquichajij wi qui' chuwech ronojel, y ma niquiben ta ri xa ma utz ta nuben chique. Queri' niquiben y ri niquich'ec xa niq'uis. Yac'a ri xtuya' ri Dios chake riyoj ma niq'uis ta.
25 Todos os atletas se impõem a si muitas privações; e o fazem para alcançar uma coroa corruptível. Nós o fazemos por uma coroa incorruptível.
26 Rumari' riyin ntij nuk'ij nchapon anin (anibel) y ma nben ta achi'el nuben jun ri xa ma retaman ta acuchi (achique) napon wi. Ni ma nben ta c'a achi'el nuben jun ri netz'eyaj chi yech'ayo qui' riq'ui jun chic, y tek nuya' jun k'a' chare, xa ma nuk'i' ta apo, xa pa cak'ik' nuya' wi.
26 Assim, eu corro, mas não sem rumo certo. Dou golpes, mas não no ar.
27 Riyin ma nya' ta k'ij chi ya ta ri nuch'acul ri nich'acon chuwij, xa can nben wi chare chi yin c'a riyin ri rajaf y tunimaj nutzij. Ruma sibilaj ta juyi' oc nuwech, wi ta riyin ma yich'acon ta, tek xa can yin c'a riyin ri xitzijon ri ruch'abel ri Dios chique sibilaj ye q'uiy winek.
27 Ao contrário, castigo o meu corpo e o mantenho em servidão, de medo de vir eu mesmo a ser excluído depois de eu ter pregado aos outros.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.