Mateus 4

Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel (CAKNT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Y ri Jesús x-an che roma ri Espíritu Santo chi xbe pa tz'iran rech-ulef, chi nitojtobex roma ri itzel.
1 A seguir, Jesus foi levado pelo Espírito ao deserto, para ser tentado pelo diabo.
2 Ri Jesús cuarenta k'ij y cuarenta ak'a' man xwa' ta; y cuando xek'ax yan ri k'ij ri', c'ajari' xnum-pe rupa.
2 E, depois de jejuar quarenta dias e quarenta noites, teve fome.
3 Y ja c'o-apo ri itzel chi nutojtobej ri Jesús, y xu'ij che: Xa can ketzij chi ret jat Ralc'ual ri Dios, tabana' chique ri abaj re' chi quie'oc pan.
3 Então o tentador, aproximando-se, disse a Jesus: — Se você é o Filho de Deus, mande que estas pedras se transformem em pães.
4 Pero ri Jesús xu'ij che: Tz'iban can chupa rutzij ri Dios, chi ri achi nril chuka' ruc'aslen riq'uin rutzij ri Dios y man xe ta riq'uin ri pan.
4 Jesus, porém, respondeu:
5 Y ri itzel xuc'uaj ri Jesús c'a chupa ri lok'olaj tenemit Jerusalem, y ja ri c'a chicaj e che ri rocho ri Dios xberuya-wi.
5 Então o diabo levou Jesus à Cidade Santa, colocou-o sobre o pináculo do templo
6 Y chiri' ri itzel xu'ij che ri Jesús: Tatorij-ka-awi', ret ri ja'in chi jat Ralc'ual ri Dios. Roma chupa rutzij ri Dios ri tz'iban can, nu'ij:
6 e disse: — Se você é o Filho de Deus, jogue-se daqui, porque está escrito: “Aos seus anjos ele dará ordens a seu respeito. E eles o sustentarão nas suas mãos, para que você não tropece em alguma pedra.”
7 Pero ri Jesús xu'ij che ri itzel: Ren man nin-en ta ri narayij ret, chi nintojtobej ri Dios. Roma chupa rutzij ri Dios tz'iban chuka': Man utz ta nakatojtobej ri Kajaf Dios, xcha' ri Jesús.
7 Jesus respondeu:
8 Y ri itzel xuc'uaj chic e ri Jesús, y xberuya' parui' jun nimalaj juyu' y xuc'ut chech ronojel ri naciones chi ri rech-ulef. Nimalaj tak naciones y can nim quik'ij.
8 O diabo ainda levou Jesus a um monte muito alto, mostrou-lhe todos os reinos do mundo e a glória deles
9 Y ri itzel xu'ij che ri Jesús: Ronojel re' ninya' chawe, xa ret jaxuquie' chinuech chi naya' nuk'ij, xcha' ri itzel.
9 e disse: — Tudo isso lhe darei se, prostrado, você me adorar.
10 Pero ri Jesús xu'ij che: Quinaya' can ret Satanás. Ren can man nin-en ta ri na'ij-pe ret chue. Roma chupa rutzij ri Dios ri tz'iban can, nu'ij: Xe ri Kajaf Dios kaya' ruk'ij, y xe chuka' raja' kabana' rusamaj, xcha' ri Jesús che.
10 Então Jesus lhe ordenou:
11 Y ja' cuando ri itzel xuya' can ri Jesús. Y ri Jesús xeloka ángeles riq'uin chi xquilij.
11 Com isto, o diabo deixou Jesus, e eis que vieram anjos e o serviram.
12 Y cuando Jesús xuc'oxaj chi ri Juan Bautista xyo'x pa cárcel, xtzolaj chic pe pa Galilea.
12 Ao ouvir que João tinha sido preso, Jesus voltou para a Galileia.
13 Y xbe'apon pa tenemit Nazaret, c'ajari' xbe pa jun tenemit rubinan Capernaum y chiri' xc'ue-wi-ka. Ri Capernaum c'o chuchi' ri choy (ya') rubinan Galilea y chuka' chiquicojol ri rech-ulef quibinan Zabulón y Neftalí.
13 E, deixando Nazaré, foi morar em Cafarnaum, situada à beira-mar, na região de Zebulom e Naftali.
14 Ri Jesús xapon chiri', chi quiri' nibanataj anche'l tz'iban can roma jun rusamajel ri Dios, ri xubinaj Isaías. Raja' rutz'iban can:
14 Isso aconteceu para se cumprir o que tinha sido dito por meio do profeta Isaías:
15 Ri winak ri jec'o pa Zabulón y Neftalí,
15 “Terra de Zebulom, terra de Naftali, caminho do mar, além do Jordão, Galileia dos gentios!
16 Ri winak ri can k'eku'm rubanon quic'aslen, xquitzu' jun Nimalaj Sakil.
16 O povo que vivia em trevas viu grande luz, e aos que viviam na região e sombra da morte resplandeceu-lhes a luz.”
17 Y cuando ri Jesús xapon pa tenemit Capernaum, xutzijoj-ka rutzij ri Dios y nu'ij chique ri winak: Tiya' can imac y tibana' ri nrojo' ri Dios, roma nakaj chic c'o-wi-pe ri ru-gobierno raja', xcha' ri Jesús chique.
17 Daí em diante Jesus começou a pregar e a dizer:
18 Y jun k'ij cuando ri Jesús benak chuchi' ri choy (ya') rubinan Galilea, xerutzu' ca'i' achi'a' quichak'-quinimal qui'. Ri ca'i' achi'a' ri', ja ri Simón ri ni'ix chuka' Pedro che, y ri rach'alal Andrés; quisamaj ri achi'a' ri', ja ri yequilesaj quer pa ya', y yequiq'uiak quiya'l pa ya' chi yequilesaj quer.
18 Caminhando junto ao mar da Galileia, Jesus viu dois irmãos, Simão, chamado Pedro, e André. Eles lançavam as redes ao mar, porque eram pescadores.
19 Ri Jesús xch'o'n-apo chique ri ca'i' achi'a' ri' y xu'ij chique: Quinitzeklebej, y xtinc'ut chiwech anchique modo ye'ich'ec winak riq'uin ri nutzij chi jinquitzeklebej.
19 Jesus lhes disse:
20 Ri ca'i' achi'a' ri', can ja' xquiya' can quisamaj y xquitzeklebej-e ri Jesús.
20 Então eles deixaram imediatamente as redes e o seguiram.
21 Y juba' xebin, cuando ri Jesús xerutzu' chic ca'i' achi'a' cach'alal qui' chuka', ja ri Jacobo y ri Juan, reje' je ralc'ual jun achi rubinan Zebedeo. Ri ca'i' achi'a' ri' pa canoa yesamaj riq'uin quitata' y yequic'ojoj quiya'l ri anchok che yequilesaj quer pa ya'. Y ri Jesús xeroyoj chi niquitzeklebej.
21 Pouco mais adiante, Jesus viu outros dois irmãos, Tiago, filho de Zebedeu, e João, o irmão dele. Eles estavam no barco em companhia de seu pai, consertando as redes; e Jesus os chamou.
22 Y reje' can ja' xquiya' can quitata' riq'uin ri canoa y ja xebe riq'uin ri Jesús.
22 Então eles, no mesmo instante, deixaram o barco e seu pai e seguiram Jesus.
23 Y ri Jesús pa ronojel tenemit chi ri Galilea xapon-wi, y yerutijoj ri winak pa tak sinagogas, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' ri winak ri' chi niquic'oxaj rutzij ri Dios, chuka' nutzijoj chique ri utzilaj rutzij ri Dios ri nich'o'n chirij ri ru-gobierno ri Dios, y chuka' yec'achoj can q'uiy winak ri jalajoj rech yabil ntoc chique.
23 Jesus percorria toda a Galileia, ensinando nas sinagogas, pregando o evangelho do Reino e curando todo tipo de doenças e enfermidades entre o povo.
24 Xapon rutzijol ri Jesús pa conojel tenemit chi ri Siria. Y xec'amer-pe q'uiy yawa'i' chech, ri jalajoj rech yabil ntoc chique. Jec'o ri yalan ruquiy (nik'axon) quich'acul. Jec'o ri xa itzel tak espíritus jec'o quiq'uin. Jec'o ri je ch'u'j y chuka' jec'o ri siquirinak quich'acul. Y can conojel ri yawa'i' re' xec'achoj can roma ri Jesús.
24 E a sua fama correu por toda a Síria. Trouxeram-lhe, então, todos os doentes, acometidos de várias enfermidades e tormentos: endemoniados, epilépticos e paralíticos. E ele os curou.
25 Y ri Jesús xtzeklebes coma q'uiy winak aj-chiri' pa tak tenemit chi ri Galilea, y chuka' coma winak chi ri tenemit ri jec'o pa Decápolis, y chuka' coma winak chi Jerusalem y ch'aka chic tenemit chi ri Judea. Y quiri' chuka' coma q'uiy winak ri xepe juc'an chic ruchi' ri rakan-ya' Jordán.
25 E da Galileia, de Decápolis, de Jerusalém, da Judeia e do outro lado do Jordão numerosas multidões o seguiam.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.