Marcos 12

Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel (CAKNT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Y ri Jesús riq'uin ejemplos xch'o'n quiq'uin. Raja' quiere' xu'ij chique: Xc'ue' jun achi ri xutic uva pa rulef, xuya' co'c' chirij y xu'on chuka' anche'l jun ch'uti' pila chupa ri ulef chi niyitz' ri uva. Xu'on chuka' jun torre, chi parui' ri' nic'ue-wi ri jun ri nuchajij ri ulef ri'. C'ajari' xuya' can pa kajic chique jujun achi'a', y raja' xbe naj.
1 E começou a falar-lhes em parábolas. Um homem plantou uma vinha, cercou-a com uma sebe, cavou nela um lagar, edificou uma torre, arrendou-a a vinhateiros e ausentou-se daquela terra.
2 Y cuando xoka ri tiempo chi ri cosecha, ri rajaf ri ulef xutak jun rusamajel quiq'uin ri achi'a' ri je-kajayon ri ulef chi neruc'utuj-pe ri uva, roma riq'uin ri' nitoj-wi ri rukajic ri ulef.
2 A seu tempo enviou aos vinhateiros um servo, para receber deles uma parte do produto da vinha.
3 Pero cuando xapon ri rusamajel quiq'uin ri achi'a' ri je-kajayon ri ulef, ri achi'a' re' xquitz'om ri rusamajel y xquich'ey, y man jun uva xquiya-e che.
3 Ora, eles prenderam-no, feriram-no e reenviaram-no de mãos vazias.
4 Y ri rajaf ri ulef xutak jun chic rusamajel quiq'uin ri achi'a' chi neruc'ama' ri uva ri nuc'utuj raja' chique chi ri ulef. Pero reje' xa che abaj xquic'ul-apo y xquisocola-e rujolon. Can pokon xqui'en y xqui'ij-e che.
4 Enviou-lhes de novo outro servo; também este feriram na cabeça e o cobriram de afrontas.
5 Pero ri rajaf ri ulef xutak jun chic rusamajel. Y ri samajel re' xcamises coma ri je-kajayon ri ulef. Y je q'uiy chic rusamajel xerutak, pero conojel c'o anchique x-an-e chique. Jec'o xech'ay, y jec'o xecamises.
5 O senhor enviou-lhes ainda um terceiro, mas o mataram. E enviou outros mais, dos quais feriram uns e mataram outros.
6 Y pa ruq'uisbel, ri rajaf ri ulef xe chic ri ralc'ual xc'ue' can riq'uin y raja' yalan nrojo' ri ralc'ual. Pero ri rajaf ri ulef can xutak na ri ralc'ual quiq'uin ri achi'a' ri je-kajayon ri ulef ri', roma raja' xunojij-ka: Ri achi'a' ri' can xquieniman cuando xtiquitzu' chi can ja ri walc'ual xtapon, xcha-ka pa ránima.
6 Restava-lhe ainda seu filho único, a quem muito amava. Enviou-o também por último a ir ter com eles, dizendo: Terão respeito a meu filho!...
7 Pero cuando ri achi'a' xquitzu' chi ja ri ralc'ual ri rajaf ri ulef ri xapon, xqui'ij-ka chiquiwech: Jare' ri ne'oc rajaf ronojel ri ulef ri kakajon cami. Cami kacamisaj, chi quiri' pa kak'a' roj nic'ue-wi can ri ulef, xecha'.
7 Os vinhateiros, porém, disseram uns aos outros: Este é o herdeiro! Vinde, matemo-lo e será nossa a herança!
8 Y can quiri' xqui'en. Xquitz'om ri ralc'ual, xquicamisaj, xquilesaj-e pa rulef. Y xbequitorij juc'an chic ulef.
8 Agarrando-o, mataram-no e lançaram-no fora da vinha.
9 C'ajari' ri Jesús xu'ij: ¿Anchique como xtu'on ri rajaf ri ulef chique ri achi'a' ri'? Ri rajaf ri ulef xtipe y xquierucamisaj ri achi'a' ri' y ri ulef xtuya' chic pa kajic chique ch'aka chic.
9 Que fará, pois, o senhor da vinha? Virá e exterminará os vinhateiros e dará a vinha a outro.
10 ¿Y can man jun mej (bey) como chuka' itz'eton ri jun tzij ri tz'iban can chupa ri rutzij ri Dios? Ri tzij ri nu'ij:
10 Nunca lestes estas palavras da Escritura: A pedra que os construtores rejeitaram veio a tornar-se pedra angular.
11 Can ja ri Ajaf xbano chi xcuses ri Abaj re',
11 Isto é obra do Senhor, e ela é admirável aos nossos olhos {Sal 117,22s}?
12 Y ri achi'a' anchok quiq'uin xch'o'n-wi ri Jesús c'o ta xquijo' xquitz'om yan ta, roma xquina'ej chi ri achi'a' je-kajayon ri ulef ri xerunataj chupa ri ejemplo, xa chiquij reje' xch'o'n-wi. Pero man xquitz'om ta e, roma niquixi'j-qui' chiquiwech ri winak ri jec'o riq'uin. Reje' xquiya' can ri Jesús y xebe.
12 Procuravam prendê-lo, mas temiam o povo; porque tinham entendido que a respeito deles dissera esta parábola. E deixando-o, retiraram-se.
13 Y ri achi'a' ri' jec'o ch'aka chic ri xequitak-pe. Xequitak-pe jujun achi'a' fariseos y chuka' jujun ruwinak ri rey Herodes, chi niquitojtobej ri Jesús y nitzak ta pa quik'a' riq'uin ri tzij ri yeru'ij.
13 Enviaram-lhe alguns fariseus e herodianos, para que o apanhassem em alguma palavra.
14 C'ajari' reje' xepe y xqui'ij che ri Jesús: Ret ri jat jun Maestro, roj can keta'n chi xe-wi ri ketzij ri nika chawech y jari' ri natzijoj; can nac'ut ri rutzij ri Dios y can ja-wi rubixic na'an che, roma ret man naxi'j ta awi' chech jun winak, más que can yalan ruk'ij. ¿Anchique na'ij chake? ¿Utz como nakatoj ri impuestos ri nu'ij ri rey César, o xa man utz ta? xecha' che.
14 Aproximaram-se dele e disseram-lhe: Mestre, sabemos que és sincero e que não lisonjeias a ninguém; porque não olhas para as aparências dos homens, mas ensinas o caminho de Deus segundo a verdade. É permitido que se pague o imposto a César ou não? Devemos ou não pagá-lo?
15 Pero ri Jesús can reta'n-wi chi riq'uin ca'i' quipalaj niquic'utuj quiri'. Romari' raja' xu'ij chique: ¿Anchique roma rix nitaj ik'ij chi yinitojtobej? Tic'ama-pe ri mero chi nintzu' rech, xcha' chique.
15 Conhecendo-lhes a hipocrisia, respondeu-lhes Jesus: Por que me quereis armar um laço? Mostrai-me um denário.
16 Y reje' xbequic'ama-pe ri mero chi niquic'ut chech. Y c'ajari' raja' xuc'utuj chique: ¿Anchok rupalaj y anchok rubi' c'o chech la mero? xcha' raja'. Y reje' xqui'ij: Chi ri rey César, xecha'.
16 Apresentaram-lho. E ele perguntou-lhes: De quem é esta imagem e a inscrição? De César, responderam-lhe.
17 Y ri Jesús xu'ij chique: Tiya' che ri César ri can richi-wi ri César, y tiya' che ri Dios ri can richi-wi ri Dios, xcha' ri Jesús chique. Y reje' can anchique la xquina' cuando xquic'oxaj ri xu'ij ri Jesús chique.
17 Jesus então lhes replicou. Dai, pois, a César o que é de César e a Deus o que é de Deus. E admiravam-se dele.
18 Y jec'o achi'a' saduceos xe'apon riq'uin ri Jesús. Ri achi'a' re' man niquinimaj ta chi ri caminaki' can xquiec'astaj chic pe. Y romari' reje' xqui'ij che ri Jesús:
18 Ora, vieram ter com ele os saduceus, que afirmam não haver ressurreição, e perguntaram-lhe:
19 Ret ri jat jun Maestro, roj chuka' c'o ri nakajo' nakac'utuj chawe. Ri Moisés rutz'iban can chake, chi cuando jun achi nuya' can ri raxayil roma nicom-e y man jun ralc'ual nic'ue' can; jun rach'alal ri caminak achi ri' tic'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, chi quiri' yec'ue' ralc'ual riq'uin ri malca'n-ixok. Y xa can jec'o ralc'ual yec'ue' riq'uin ri ixok, ri na'ey ala' ntoc ralc'ual ri achi ri caminak chic e.
19 Mestre, Moisés prescreveu-nos: Se morrer o irmão de alguém, e deixar mulher sem filhos, seu irmão despo-se a viúva e suscite posteridade a seu irmão.
20 Y reje' xqui'ij: Xec'ue' je wuku' achi'a' cach'alal qui'. Ri na'ey xc'ule'. Pero xcom-e, y man jun ralc'ual xc'ue'.
20 Ora, havia sete irmãos; o primeiro casou e morreu sem deixar descendência.
21 Xpe ri ruca'n achi, ri rach'alal can ri achi ri xcom-e, xc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok. Pero chuka' ri achi re' xcom-e y man jun ralc'ual xc'ue'. Ri rox achi can ja' chuka' xuc'ulumaj anche'l ri ca'i' na'ey rach'alal, y ri ixok c'a xc'ue' na can.
21 Então o segundo desposou a viúva, e morreu sem deixar posteridade. Do mesmo modo o terceiro.
22 Can chi je wuku' achi'a' cach'alal qui' quiere' xquic'ulumaj-e. Y man jun chique ri wuku' achi'a' re' xc'ue' ta can ralc'ual. Y pa ruq'uisbel xcom-e chuka' ri ixok.
22 E assim tomaram-na os sete, e não deixaram filhos. Por último, morreu também a mulher.
23 Y ri achi'a' saduceos xqui'ij che ri Jesús: Ret na'ij chi xtapon jun k'ij cuando ri caminaki' xquiec'astaj-pe. Cuando xtapon ri k'ij ri', ¿anchok raxayil xte'oc ri ixok ri'? Roma ri je wuku' achi'a' cach'alal qui' xec'ue' riq'uin, xecha'.
23 Na ressurreição, a quem destes pertencerá a mulher? Pois os sete a tiveram por mulher.
24 Y ri Jesús ja xu'ij chique ri achi'a' ri': ¿Manak como jix-satzinak (jix-sachinak) riq'uin ri xi'ij, roma man ibanon ta entender ri nu'ij chupa rutzij ri Dios? ¿Man iweta'n ta c'a chi ri ruchuk'a' ri Dios yalan nim?
24 Jesus respondeu-lhes: Errais, não compreendendo as Escrituras nem o poder de Deus.
25 Roma cuando ri caminaki' xquiec'astaj-pe, man xquiec'ule' ta chic. Xa xquie'oc anche'l ri ángeles ri jec'o chicaj.
25 Na ressurreição dos mortos, os homens não tomarão mulheres, nem as mulheres, maridos, mas serão como os anjos nos céus.
26 Y ri caminaki' can xquiec'astaj-wi, y ren nin-ij chi rix jabel iweta'n ri anchique ri tz'iban can roma ri Moisés, cuando raja' xutzu' ri zarza, ri jun k'ayis c'o ruq'uixal, nic'at, y chiri' xbech'o'n-pe ri Dios che y xu'ij: Ja ren ri ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac y ru-Dios ri Jacob, xcha' che.
26 Mas quanto à ressurreição dos mortos, não lestes no livro de Moisés como Deus lhe falou da sarça, dizendo: Eu sou o Deus de Abraão, o Deus de Isaac e o Deus de Jacó {Êx 3, 6}?
27 Y xa ta reje' je caminak ta chi ronojel tiempo y xa man ta yec'astaj chic pe jun mej (bey), ri Dios man ta qui-Dios reje', roma ri Dios can qui-Dios-wi ri c'o quic'aslen y man quichi ta ri caminaki'. Romari' ren nin-ij chi rix can jix-satzinak (jix-sachinak) riq'uin ri ni'ij, xcha' ri Jesús chique.
27 Ele não é Deus de mortos, senão de vivos. Portanto, estais muito errados.
28 Y ja xbe-apo riq'uin ri Jesús jun maestro chi ri ley. Ri maestro ri' xuc'oxaj ri xqui'ij ri achi'a' saduceos che ri Jesús, y xuc'oxaj chuka' ri xu'ij ri Jesús chique ri achi'a' ri'. Y chech raja' can k'alaj-wi chi utz ri xu'ij ri Jesús y c'ajari' xuc'utuj: ¿Anchique chique ri mandamientos ri xuya' ri Dios che ri Moisés, ri más c'o rakalen? xcha' che ri Jesús.
28 Achegou-se dele um dos escribas que os ouvira discutir e, vendo que lhes respondera bem, indagou dele: Qual é o primeiro de todos os mandamentos?
29 Y ri Jesús xu'ij che: Ri mandamiento ri c'o más rakalen ja ri nu'ij: Tic'oxaj rix aj-Israel, ri Kajaf xe jun, y ri' ja ri Kajaf Dios.
29 Jesus respondeu-lhe: O primeiro de todos os mandamentos é este: Ouve, Israel, o Senhor nosso Deus é o único Senhor;
30 Can tijo' ri Dios ri Iwajaf. Tijo' riq'uin ronojel iwánima. Tijo' chupa ronojel ri ic'aslen, riq'uin ri ino'j (ina'oj) y chuka' riq'uin ronojel ri iwuchuk'a'. Jare' ri mandamiento ri c'o más rakalen.
30 amarás ao Senhor teu Deus de todo o teu coração, de toda a tua alma, de todo o teu espírito e de todas as tuas forças.
31 Y c'o chuka' jun ruca'n mandamiento ri yalan rakalen y xa can junan riq'uin ri na'ey. Y ri mandamiento re' nu'ij: Can anche'l najo-ka-awi' ret, can quiri' chuka' quie'ajo' conojel winak. Y ja ca'i' mandamientos re' ri c'o más quikalen, xcha' ri Jesús.
31 Eis aqui o segundo: Amarás o teu próximo como a ti mesmo. Outro mandamento maior do que estes não existe.
32 Y ri maestro chi ri ley xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. Can quiri-wi. Can ketzij ri xa'ij chi xe jun Dios c'o, y man jun chic.
32 Disse-lhe o escriba: Perfeitamente, Mestre, disseste bem que Deus é um só e que não há outro além dele.
33 Nic'atzin chi nakajo' riq'uin ronojel kánima. Nic'atzin chi nakajo' riq'uin ri kano'j (kana'oj), riq'uin ronojel ri kac'aslen y riq'uin chuka' ronojel ri kachuk'a'. Y anche'l chuka' nakajo-ki' roj, can quiri' chuka' quiekajo' conojel winak; y xa can quiri' xtaka'an, ri' c'o más rakalen que chech ri chicop o jun chic ex ri yesuj che ri Dios, xcha' ri maestro chi ri ley.
33 E amá-lo de todo o coração, de todo o pensamento, de toda a alma e de todas as forças, e amar o próximo como a si mesmo, excede a todos os holocaustos e sacrifícios.
34 Y cuando ri Jesús xuc'oxaj chi can jabel-wi xu'on entender ri jun maestro ri', ri Jesús xu'ij che: Ret can man naj ta chic jatc'o-wi chi jatoc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' che. Y ja cuando man jun chic xbano cowil chi c'o ta anchique xuc'utuj-apo che ri Jesús.
34 Vendo Jesus que ele falara sabiamente, disse-lhe: Não estás longe do Reino de Deus. E já ninguém ousava fazer-lhe perguntas.
35 Y ri Jesús chi yerutijoj ri winak ri quimolon-qui' riq'uin chiri' pa rocho ri Dios, xu'ij chique: ¿Anchique roma ri maestros chi ri ley niqui'ij chi ri Cristo xa choj jun ru-familia can ri rey David?
35 Continuava Jesus a ensinar no templo e propôs esta questão: Como dizem os escribas que Cristo é o filho de Davi?
36 Cuando xa can ja ri rey David x-in ri xk'alajix che roma ri Espíritu Santo. Ri David can xu'ij:
36 Pois o mesmo Davi diz, inspirado pelo Espírito Santo: Disse o Senhor a meu Senhor: senta-te à minha direita, até que eu ponha os teus inimigos sob os teus pés {Sal 109,1}.
37 Y xa ri rey David cuando xc'ase' chech-ulef can xu'ij Wajaf che ri Cristo, ¿anchique roma ri maestros chi ri ley niqui'ij chi ri Cristo xa choj jun ru-familia can ri rey David? xcha' ri Jesús.
37 Ora, se o próprio Davi o chama Senhor, como então é ele seu filho? E a grande multidão ouvia-o com satisfação.
38 Y ri Jesús xu'ij chuka' chique ri winak cuando yerutijoj: Man tiben anche'l niqui'en ri achi'a' je maestros chi ri ley. Roma reje' yalan nika chiquiwech niquicusaj tukutic tak tziak, chi quiri' yetz'et chi yalan quik'ij. Yalan chuka' nika chiquiwech chi ye'an saludar ri anchi' niquimol-wi-qui' q'uiy winak.
38 Ele lhes dizia em sua doutrina: Guardai-vos dos escribas que gostam de andar com roupas compridas, de ser cumprimentados nas praças públicas
39 Y pa tak sinagogas, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, can ja ri na'ey tak ch'aquet yequicanola', chi quiri' ti'ix chiquij chi yalan quik'ij. Y quiri' chuka' ri yequi'en pa nima'k tak wa'in.
39 e de sentar-se nas primeiras cadeiras nas sinagogas e nos primeiros lugares nos banquetes.
40 Y ri achi'a' re' chuka' niquimaj ronojel ex ri xa quichi ri malca'n tak ixoki', y xe chi quienimex chi reje' je utzilaj tak winak, yelayoj cuando niqui'en orar. Pero reje' can xtika-wi más ri castigo pa quiwi', roma ri quimac can q'uiy, xcha' ri Jesús.
40 Eles devoram os bens das viúvas e dão aparência de longas orações. Estes terão um juízo mais rigoroso.
41 Y ri Jesús ch'ocol chiri' chech apo ri anchi' niyo'x-wi can ri mero chiri' pa rocho ri Dios. Raja' nutzu' chi ri winak niquiya' can mero chiri'. Xerutzu' je q'uiy beyoma' ri yalan mero niquiyala' can.
41 Jesus sentou-se defronte do cofre de esmola e observava como o povo deitava dinheiro nele; muitos ricos depositavam grandes quantias.
42 Pero xapon chuka' jun malca'n-ixok ri can k'alaj chi can man beyom ta. Raja' xuya' can ca'i' tak fichas ri man q'uiy ta oc cajil.
42 Chegando uma pobre viúva, lançou duas pequenas moedas, no valor de apenas um quadrante.
43 Y cuando ri Jesús xutzu' ri ixok ri', xuc'ut chiquiwech ri ru-discípulos y xu'ij chique: Can ketzij nin-ij chiwe chi ja ri xuya' can la pobre malca'n-ixok la' ri c'o más rakalen, chech ri mero ri xquiya' can conojel ri ch'aka chic chi ri rocho ri Dios.
43 E ele chamou os seus discípulos e disse-lhes: Em verdade vos digo: esta pobre viúva deitou mais do que todos os que lançaram no cofre,
44 Roma raja' más que man q'uiy ta oc xuya' can, raja' xuya' can ronojel ri c'o riq'uin. Pero ri ch'aka chic, más que can q'uiy mero niquiya' can, xa ja ri nu'on sobrar quiq'uin, xa jari' niquiya', xcha' ri Jesús.
44 porque todos deitaram do que tinham em abundância; esta, porém, pôs, da sua indigência, tudo o que tinha para o seu sustento.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.