Mateus 2

Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek (CAKCNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Ri Jesús xalex c'a ri pa tinamit rubini'an Belén, ri tinamit ri c'o pa Judea. Tok xalex ri Jesús, jac'a ri Herodes ri rey, y jari' c'a tok jun ca'i' etamanela' chiquij ri ch'umila', xe'oka' pa Jerusalem. Re achi'a' etamanela' re', pa relebel-k'ij e petenek-vi,
1 Jesus nasceu em Belém, na Judeia, durante o reinado de Herodes. Por esse tempo, alguns sábios das terras do Oriente chegaram a Jerusalém
2 y xquic'utula' c'a: ¿Acuchi c'o-vi ri ac'ual alaxinek, ri qui-Rey ri israelitas? Roma roj can jac'a ri quela' pa relebel ri k'ij katz'eton-pe ri ruch'umilal, y xojpe chuya'ic ruk'ij.
2 e perguntaram: “Onde está o recém-nascido rei dos judeus? Vimos sua estrela no Oriente e viemos adorá-lo”.
3 Tok ri rey Herodes rac'axan chic ri xquibij ri achi'a' etamanela', xsach ruc'u'x. Y can que c'a chuka' ri' xquic'ulvachij ri vinek ri aj pa tinamit Jerusalem.
3 Ao ouvir isso, o rei Herodes ficou perturbado, e com ele todo o povo de Jerusalém.
4 Y ri rey Herodes xerumol c'a conojel ri principal-i' tak sacerdotes y ri achi'a' etamanela' chiquicojol ri israelitas, c'ari' c'a xuc'utuj chique chi acuchi c'a nalex-vi ri Cristo.
4 Reuniu os principais sacerdotes e os mestres da lei e lhes perguntou: “Onde nascerá o Cristo?”.
5 Xepe ri principal-i' tak sacerdotes y ri achi'a' etamanela' xquibij chire ri rey: Ri Cristo nalex pa tinamit Belén vave' pa Judea. Roma ri jun chique ri rusamajela' ri Dios ri xc'oje' ojer can, que c'a re' ri rutz'iban can:
5 Eles responderam: “Em Belém da Judeia, pois assim escreveu o profeta:
6 Y rat tinamit Belén ri atc'o pa Judá,
6 ‘E você, Belém, na terra de Judá, não é a menor entre as principais cidades pois de você virá um governante que será o pastor do meu povo, Israel’”.
7 Y c'ari' ri rey Herodes pa ruyonil c'a xeroyoj ri achi'a' etamanela' chiquij ch'umila', y xuc'utula' na c'a jebel chique jampe' tok xquitz'et ri ruch'umilal ri Cristo.
7 Então Herodes convocou os sábios em segredo e soube por eles o momento em que a estrela tinha aparecido.
8 Y c'ari' xerutek-el ri pa tinamit Belén y xubij-el chique: Quixbiyin c'a chila' y ticanoj ri ac'ual, y tok ivilon chic can, tiya' rutzijol chuve, richin yin yibe chuka' chuya'ic ruk'ij.
8 “Vão a Belém e procurem o menino com atenção”, disse ele. “Quando o encontrarem, voltem e digam-me, para que eu vá e também o adore.”
9 Y tok ri achi'a' e etamanela' chiquij ch'umila' cac'axan chic c'a ri ch'abel ri xerubij-el ri rey Herodes chique, xebe. Y ri ch'umil ri quitz'eton-pe rije' c'a acuchi quepe-vi, pa relebel ri k'ij, can ruc'uan c'a el quibey. Y tok xe'apon, re ch'umil re' xpa'e' pa ruvi' ri acuchi c'o-vi ri ac'ual.
9 Após a conversa com o rei, os sábios seguiram seu caminho, guiados pela estrela que tinham visto no Oriente. Ela ia adiante deles, até que parou acima do lugar onde o menino estava.
10 Y ri achi'a' e etamanela' chiquij ri ch'umila', can xnoj-vi ri cánima che quicoten tok xquitz'et chic c'a ri ruch'umilal ri Cristo.
10 Quando viram a estrela, ficaram muito alegres.
11 Jac'a tok re achi'a' re' xe'oc-apo ri pa jay, can xquitz'et na vi c'a ri ac'ual y ri María ri rute', y can jac'ari' xquikasaj-ka-qui' c'a pan ulef richin xquiya' ruk'ij ri ac'ual. Y chuka' can xequijakala' c'a ri quiyaconabal y xquisipala' c'a can, k'anapuek, pon y mirra chire.
11 Ao entrar na casa, viram o menino com Maria, sua mãe, e se prostraram e o adoraram. Então abriram seus tesouros e o presentearam com ouro, incenso e mirra.
12 Pero chique c'a re achi'a' etamanela' chiquij ri ch'umila', can xk'alajirisex c'a chiquivech ri pa cachic', chi man chic quetzolin pa quibey richin nequiya' can rutzijol chire ri rey Herodes. Y can que vi ri' xquiben ri achi'a' ri', roma xetzolin-el pa quiruvach'ulef y jun vi chic ri quibey xquic'uaj-el.
12 Quando chegou a hora de partir, retornaram para sua terra por outro caminho, pois haviam sido avisados em sonho para não voltar a Herodes.
13 Y ri achi'a' ri etamanela' chiquij ri ch'umila' xetzolej. Y can jac'ari' tok jun ángel richin ri Ajaf Dios xuc'ut-ri' chuvech ri José, pa rachic'. Y re ángel re' xubij chire: Cayacatej c'a el. Tac'uaj-el ri ac'ual rachibilan ri rute' y quixanmej-el vave'. Quixbiyin c'a pan Egipto y quixc'oje' chila', y yin xtinya' rutzijol chave tok utz chic yixtzolin-pe. Roma re vacami, ri rey Herodes can xtorucanoj re ac'ual richin chi nucamisaj, xcha' ri ángel chire ri José, pa rachic'.
13 Depois que os sábios partiram, um anjo do Senhor apareceu a José em sonho. “Levante-se”, disse o anjo. “Fuja para o Egito com o menino e sua mãe. Fique lá até eu lhe dizer que volte, pois Herodes vai procurar o menino a fim de matá-lo.”
14 Y ri José can jari' tok xc'astej, xuc'uaj-el ri ac'ual y ri te'ej. Can chupan c'a ri ak'a' ri' xquichop-el bey richin yebe c'a pan Egipto.
14 Naquela mesma noite, José se levantou e partiu com o menino e Maria, sua mãe, para o Egito,
15 Can chila' vi c'a pan Egipto xec'oje-vi y xetzolin pan Israel c'a tok caminek na chic ri rey Herodes. Richin queri' can nibanatej na c'a ri ruk'alajirisan can ri Ajaf Dios chuvech ri rusamajel ri xc'oje' ojer can. Ri tz'ibatel c'a can nubij: Pan Egipto c'a c'o-vi ri nuc'ajol tok xinvoyoj, cha'inek c'a can ri Dios.
15 onde ficaram até a morte de Herodes. Cumpriu-se, assim, o que o Senhor tinha dito por meio do profeta: “Do Egito chamei meu filho”.
16 Y can jac'ari' tok ri rey Herodes xunabej chi ri achi'a' e etamanela' chiquij ri ch'umila' xa man xquiben ta achi'el ri rubin-el rija' chique. Y rija' xyacatej janíla royoval y xutek quicamisaxic conojel ri tak alabon ri ec'o chiri' pa tinamit Belén y ri ec'o pa tak lugar ri ec'o-pe chunakaj ri tinamit. Ri tak alabon c'a ri xutek quicamisaxic jac'a ri ca'i' quijuna' pa xulan. Roma rija' can retaman c'a can quiq'uin ri achi'a' ri e etamanela' chiquij ri ch'umila'.
16 Quando Herodes se deu conta de que os sábios o haviam enganado, ficou furioso. Enviou soldados para matar todos os meninos de dois anos para baixo em Belém e seus arredores, tomando por base o relato dos sábios acerca da primeira aparição da estrela.
17 Vave' can xbanatej-vi c'a achi'el ri tz'ibatel can roma ri jun rusamajel ri Dios ri xc'oje' ojer can, ri xubini'aj Jeremías:
17 Com isso, cumpriu-se o que foi dito por meio do profeta Jeremias:
18 Chi ri chiri' pa Ramá xac'axatej c'a ok'ej.
18 “Ouviu-se um clamor em Ramá, choro e grande lamentação. Raquel chora por seus filhos e se recusa a ser consolada, pois eles já não existem”.
19 Y tok caminek chic el ri rey Herodes, can c'ari' c'a tok ri ángel richin ri Ajaf Dios xuc'ut chic ri' chuvech ri José, pa rachic', ri chiri' pan Egipto.
19 Quando Herodes morreu, um anjo do Senhor apareceu em sonho a José, no Egito.
20 Y ri ángel richin ri Ajaf xubij c'a chire: Cayacatej c'a el. Tac'uaj-el ri ac'ual rachibilan ri rute' y quixtzolin c'a pa ruvach'ulef Israel. Roma ri xe'ajovan rucamic ri ac'ual ri chila', xa e manek chic.
20 “Levante-se”, disse o anjo. “Leve o menino e a mãe de volta para a terra de Israel, pois já morreram os que tentavam matar o menino.”
21 Y ri José can xuben-vi c'a ri xbix chire pa rachic' roma ri ángel. Xuc'uaj-el ri ac'ual y ri te'ej. Can xetzolin c'a pa ruvach'ulef Israel.
21 Então José se levantou e se preparou para voltar à terra de Israel com o menino e sua mãe.
22 Pero rija' roma ri xrac'axaj chi ja ri Arquelao ri ruc'ajol can ri rey Herodes, ri nik'aton tzij ri pa Judea, xuxibij-ri' chi yec'oje-ka ri chiri' pa Judea. Pero xk'alajirisex c'a chuvech ri José pa jun rachic' ri ruc'amon chi nuben, y romari' rija' can c'a pa Galilea xuc'uaj-vi ri ac'ual y ri te'ej.
22 Soube, porém, que o novo governador da Judeia era Arquelau, filho de Herodes, e teve medo de ir para lá. Depois de ser avisado em sonho, partiu para a região da Galileia.
23 Y xe'apon c'a ri pa tinamit rubini'an Nazaret y chiri' xec'oje-vi-ka, richin queri' can nibanatej na c'a achi'el ri tz'ibatel can coma ri rusamajela' ri Dios ri xec'oje' ojer can. Ri rusamajela' ri Dios can quitz'iban can chi ri Jesús can c'o na chi nibix nazareno chire.
23 A família foi morar numa cidade chamada Nazaré, cumprindo-se, desse modo, o que os profetas haviam dito, que Jesus seria chamado nazareno.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.