Mateus 26
Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek (CAKCNT) vs NTLH
1 Tok ri Jesús rubin chic c'a ka ronojel ri', rija' xch'on c'a quiq'uin ri rutijoxela' y xubij c'a:
1 Quando Jesus acabou de ensinar essas coisas, disse aos discípulos:
2 Rix can ivetaman-vi chi pa ca'i' apo k'ij c'o ri kanimak'ij ri rubini'an pascua. Chupan c'a ri nimak'ij ri' tok yin ri xinalex chi'icojol can xquijach-vi-el richin chi yibajix chuvech cruz richin chi xquiquen (xquicom), xcha' chique.
2 — Vocês sabem que daqui a dois dias vai ser comemorada a
3 Y can ja vi c'a ri' tok ri principal-i' tak sacerdotes, ri etamanela' chirij ri ley y chuka' ri rijita'k tak achi'a' ri janíla quik'ij chiquicojol ri vinek, can quimolon-vi c'a qui' chuva-rachoch ri nimalej sacerdote ri rubini'an Caifás.
3 Os chefes dos sacerdotes e os líderes judeus se reuniram no palácio de Caifás, o Grande Sacerdote ,
4 Rije' xquiya' c'a chiquivech achique chi k'oloj xquequicusaj richin chi nika' ri Jesús pa quik'a', y c'ari' niquicamisaj.
4 e fizeram um plano para prender Jesus em segredo e matá-lo.
5 Pero chuka' can xquibij c'a: Man tikachop chupan re nimak'ij re', richin chi man queyacatej-pe ri vinek chikij.
5 Eles diziam: — Não vamos fazer isso durante a festa, para não haver uma revolta no meio do povo.
6 Y ri Jesús c'o c'a ri pa tinamit rubini'an Betania, chiri' pa rachoch ri Simón ri xc'achojirisex chire ri yabil rubini'an lepra.
6 — ausente —
7 Y jac'ari' tok xapon jun ixok riq'uin ri Jesús, ruc'uan-apo jun c'ojlibel ri banon riq'uin jun abej rubini'an alabastro, y c'o-el jun jubulej ak'on chupan; ak'on ri can janíla jotol rajel. Y jari' ri xberuk'eja' pa rujolon (ruvi') ri Jesús, tok tz'uyul-apo ri chiri' pa mesa, niva' chiri' pa rachoch ri Simón.
7 — ausente —
8 Tok ri tijoxela' xquitz'et ri xuben ri ixok riq'uin ri jubulej ak'on chi xuya' pa rujolon (ruvi') ri Jesús, xpe coyoval y xquibila' c'a: ¿Achique nic'atzin-vi chi choj queri' xutix la jubulej ak'on la'?
8 Ao verem aquilo, os discípulos ficaram zangados e disseram: — Que desperdício!
9 Roma la jubulej ak'on la' nim rajel, y romari' xc'ayix ta; y ri rajel xa xtalux ta chiquivech ri vinek ri man jun c'o quiq'uin, xecha' c'a.
9 Esse perfume poderia ter sido vendido por uma fortuna, e o dinheiro, dado aos pobres.
10 Ri Jesús chanin xk'ax chuvech ri niquibila' ri rutijoxela', romari' rija' xubij c'a chique: ¿Achique c'a roma tok rix man yixtane' ta ka chi tzij chirij re ixok re'? Xa tiya' can. Rija' can jun utzilej banobel c'a ri xuben viq'uin.
10 Mas Jesus, sabendo o que eles diziam, disse:
11 Ri vinek ri man jun c'o quiq'uin xa can jantape' c'a ec'o iviq'uin, richin chi xabachique k'ij niben utzil chique. Jac'a yin man jantape' ta xquic'oje' iviq'uin.
11 Pois os pobres estarão sempre com vocês, mas eu não.
12 Roma tok re ixok re' xuk'ej chuvij re jun jubulej ak'on re', can xuc'ut c'a ri ajovabel ri c'o riq'uin. Rija' xuben yan c'a viq'uin achi'el niban chique ri caminaki' tok yemuk.
12 O que ela fez foi perfumar o meu corpo para o meu sepultamento.
13 Y tivac'axaj na pe' jebel re xtinbij chive, chi xabachique lugar c'a ri xtitzijox-vi ri utzilej ch'abel richin colotajic, chiri' chuka' xtitzijox-vi re xuben re jun ixok re'. Can ronojel c'a ruvach'ulef xtitzijox-vi, y man jun bey c'a xtimestex, xcha' ri Jesús.
13 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: em qualquer lugar do mundo onde o
14 Y jun c'a chique ri cablajuj rutijoxela' ri Jesús, ri tijoxel rubini'an Judas Iscariote, xapon c'a quiq'uin ri principal-i' tak sacerdotes.
14 Então um dos doze discípulos, chamado Judas Iscariotes, foi falar com os chefes dos sacerdotes.
15 Rija' xberubij c'a chique: ¿Achique cami niya' chuve rix, vi yin ninjech ri Jesús pan ik'a'? xcha' chique.
15 Ele disse: — Quanto vocês me pagam para eu lhes entregar Jesus? E eles lhe pagaram trinta moedas de prata.
16 Y jac'ari' tok ri Judas Iscariote xuchop ruch'obic achique rubanic richin queri' nujech ri Jesús pa quik'a' ri achi'a' ri'.
16 E daí em diante Judas ficou procurando uma oportunidade para entregar Jesus.
17 Y chupan c'a ri nabey k'ij richin ri nimak'ij ri', tok nitij chuka' caxlan-vey ri manek ch'en (ch'amilej-k'or) riq'uin, jac'ari' tok ri tijoxela' xe'apon-apo riq'uin ri Jesús, y xquic'utuj c'a chire: ¿Acuchi c'a navajo' naben-vi ri va'in chupan re jun pascua re' richin nekabana' can rutzil ronojel ri nic'atzin? xecha'.
17 No primeiro dia da Festa dos Pães sem Fermento , os discípulos chegaram perto de Jesus e perguntaram: — Onde é que o senhor quer que a gente prepare o jantar da
18 Y ec'o c'a chique ri tijoxela' ri xetak-el roma ri Jesús c'a pa tinamit Jerusalem, pa rachoch jun achin, y xbix-el chique chi tok xque'apon, tiquibij c'a chire: Ri Katijonel rubin c'a pe: Ri nu-tiempo xa nakaj chic c'a c'o-vi-pe. Jac'a ri pan avachoch rat ninvajo' ninben-vi va'in richin re pascua re', e vachibilan ri nutijoxela', xte'ibij, xcha' ri Jesús chique ri rutijoxela' ri'.
18 Ele respondeu:
19 Y ri tijoxela' can xquiben-vi c'a achi'el ri bin-el chique roma ri Jesús. Rije' can xquiben-vi c'a rutzil ronojel ri nic'atzin richin ri va'in richin ri pascua ri'.
19 Os discípulos fizeram como Jesus havia mandado e prepararam o jantar da Páscoa.
20 Jac'a tok xk'ekumer-pe chupan ri k'ij ri', ri Jesús y ri e cablajuj rutijoxela' xebetz'uye' c'a pa mesa richin ri va'in.
20 Quando anoiteceu, Jesus e os doze discípulos sentaram para comer.
21 Y tok ye'ajin c'a chi va'in, ri Jesús xubij c'a: Can kitzij c'a ninbij chive, chi jun chive rix ri xquijachon-el pa quik'a' ri vinek, xcha' ri Jesús.
21 Durante o jantar Jesus disse:
22 Jac'a ri tijoxela' janíla bis xpe pa cánima tok xcac'axaj ri xubij ri Jesús chique. Y c'ari' c'a chiquijujunal xech'on-apo chire y xquic'utula' c'a: Ajaf, ¿man ja ta cami yin ri xquibanon queri'? xecha'.
22 Eles ficaram muito tristes e, um por um, começaram a perguntar: — O senhor não está achando que sou eu; está?
23 Y ri Jesús jac'ari' tok xubij chique ri rutijoxela': Ri jun c'a ri xtuyuk-pe ri ruk'a' richin numuba-pe ruvay viq'uin pa lek, jac'ari' ri xtijachon-el vichin pa quik'a' ri vinek.
23 Jesus respondeu:
24 Can tivac'axaj c'a chuka' ri xtinbij chive, chi yin ri xinalex chi'icojol can xquibe-vi c'a ri' tok xquijach-el. Can xtibanatej achi'el ri tz'ibatel can. Pero tok'ex c'a ruvech ri xtijachon-el vichin yin ri xinalex chi'icojol. Ri achin ri xtijachon-el vichin utz ta chi man ta xalex, xcha' ri Jesús.
24 Pois o
25 Y jac'ari' tok xch'on-apo ri Judas, ri xtijachon richin ri Jesús; y ri Judas xubij c'a: Rat ri Nutijonel, ¿ja cami yin ri xquijachon-el avichin? xcha'.
25 Então Judas, o traidor, perguntou: — Mestre, o senhor não está achando que sou eu; está? Jesus respondeu:
26 Y tok can c'a ye'ajin na c'a chi va'in, ri Jesús xuq'uen-apo jun caxlan-vey y xumatioxij chire ri Dios. C'ari' xuper (xupir) ri caxlan-vey ri' y xuya' chique ri rutijoxela'. Rija' xubij c'a chique ri tijoxela' ri': Tic'ama' y titija' re caxlan-vey re'. Roma jare' ri nuch'acul ri xtapon pa camic.
26 Enquanto estavam comendo, Jesus pegou o pão e deu graças a Deus. Depois partiu o pão e o deu aos discípulos, dizendo:
27 Y ri Jesús xuq'uen c'a chuka' apo ri vaso ri c'o ruya'al-uva chupan; y tok rumatioxin chic chire ri Dios, xuya' c'a chique ri rutijoxela'. Y rija' xubij c'a tok xuya' chique: Tikumu' c'a can chi'ivonojel ri ruya'al-uva c'o chupan re vaso re'.
27 Em seguida, pegou o cálice de vinho e agradeceu a Deus. Depois passou o cálice aos discípulos, dizendo:
28 Roma jare' ri nuquiq'uel ri xtibiyin tok xquiquen (xquicom). Can xtibiyin-vi c'a ri nuquiq'uel, richin chi e q'uiy c'a ri nicuyutej ri quimac. Riq'uin re nuquiq'uel, can jac'are' xc'achoj ri c'ac'a' trato ri rajovan-pe ri Dios chi nuben quiq'uin ri vinek.
28 porque isto é o meu sangue, que é derramado em favor de muitos para o perdão dos pecados, o sangue que garante a
29 Can ninbij-vi c'a chive chi ja ruq'uisibel bey re' xinkun-el re ruya'al-uva re'. Y tok xtinkun chic jun bey, ja chic c'a chupan ri utzilej ruk'atbel-tzij ri Nata' Dios. Can iviq'uin c'a chuka' rix tok xtinkun ri ruya'al-uva ri'. Y ri xtikakun c'a chiri', jun c'ac'a' ruya'al-uva, xcha' ri Jesús chique.
29 Eu afirmo a vocês que nunca mais beberei deste vinho até o dia em que beber com vocês um vinho novo no
30 Y tok quibixan chic c'a ri bix richin niquiya' ruk'ij ri Dios, ri Jesús y ri rutijoxela' xe'el-el ri chiri' pa jay y xebe ri pa juyu' Olivos.
30 Então eles cantaram canções de louvor e foram para o monte das Oliveiras.
31 Y tok e benek c'a, ri Jesús xubij chique ri rutijoxela': Chi'ivonojel rix xtitaluj-el-ivi' y xquiniya' c'a can nuyon chupan re ak'a' re', tok xa xtitz'et chi yin yijach-el pa quik'a' ri vinek. Roma ri Dios can nubij-vi c'a chupan ri tz'ibatel can: Tok yin xtinya' k'ij chi nicamisex ri aj-yuk', ri rucarne'l xa xtiquitaluj-el-qui'. Queri' ri tz'ibatel can.
31 E Jesus disse aos discípulos:
32 Pero yin ri Aj-Yuk' man c'a xquiquen ta el (xquicom ta el) richin jantape', xa xquic'astej-pe. Y ja yin ri xquinoyoben ivichin ri chila' pa Galilea, xcha' ri Jesús.
32 Mas, depois que eu ressuscitar, irei adiante de vocês para a Galileia.
33 Y ri Pedro can jac'ari' xch'on-apo chire ri Jesús y xubij: Vi ri ch'aka' chic yatquiya' c'a can ayon tok xtiquitz'et chi xa c'o ri nac'ulvachij, tiquibana' na c'a. Jac'a yin can man jun bey xcatinya' can, xcha' rija'.
33 Então Pedro disse a Jesus: — Eu nunca abandonarei o senhor, mesmo que todos o abandonem.
34 Pero ri Jesús xubij c'a chire ri Pedro: Yin can kitzij c'a ninbij chave, chi chupan re ak'a' re', xa c'a man jani tisiq'uin-pe ri mama' tok rat oxi' yan bey tabij chique ri yec'utun chave, chi man avetaman ta nuvech, xcha' ri Jesús.
34 Mas Jesus lhe disse:
35 Y ri Pedro xubij c'a chire: Stape' ta can c'o chi yiquen (yicom) aviq'uin rat, can man xquitiquir ta xtinbij chi man vetaman ta avech, xcha' ri Pedro.
35 Pedro respondeu: — Eu nunca vou dizer que não o conheço, mesmo que eu tenha de morrer com o senhor! E todos os outros discípulos disseram a mesma coisa.
36 Y jac'ari' tok ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xe'apon c'a ri chiri' chupan ri lugar rubini'an Getsemaní. Xpe ri Jesús xubij c'a chique ri rutijoxela': Rix quixtz'uye' na c'a can juba' vave', roma yin xa yibe chic c'a apo juba' queri' richin chi nenbana' orar, xcha' chique.
36 Jesus foi com os discípulos para um lugar chamado Getsêmani e lhes disse:
37 Rija' xaxe c'a ri Pedro y ri e ca'i' ruc'ajol ri achin rubini'an Zebedeo ri xeruc'uaj riq'uin. Jac'ari' tok rija' janíla xuna' yan ri xteruc'ulvachij. Can jun bis c'a janíla nim ri xpe pa ránima.
37 Então Jesus foi, levando consigo Pedro e os dois filhos de Zebedeu. Aí ele começou a sentir uma grande tristeza e aflição
38 Y jac'ari' tok rija' xubij chique ri e oxi' rutijoxela': Ri bis c'o pa vánima, janíla nim. Y yirucamisaj ninna' yin. Quixc'oje' c'a pe viq'uin, quixc'ase' y man quixver-ka, xcha' chique.
38 e disse a eles:
39 Rija' xbiyin chic c'a apo juba' y chiri' xxuque-vi-ka. Can xukasaj-vi c'a ka ri' c'a pan ulef, xuben orar. Y ri ch'abel ri xerubila' que c'a re': Nata' yin, vi can tiquirel, tabana' c'a chi man ta ninc'ovisaj re jun tijoj-pokonal re', pero man taben c'a chuka' ri ninrayij yin, xaxe voma ta yin. Roma yin xa can ninvajo' c'a chuka' ninben ri arayibel rat, nicha' c'a.
39 Ele foi um pouco mais adiante, ajoelhou-se, encostou o rosto no chão e orou:
40 Y tok rija' xc'achoj chire ri oración, xpe c'a quiq'uin ri e oxi' rutijoxela', pero tok xoka' quiq'uin xa yever. Xpe rija' xubij c'a chire ri Pedro: ¿Can man juba' c'a xixtiquir xixc'ase' jun ti hora viq'uin?
40 Depois voltou e encontrou os três discípulos dormindo. Então disse a Pedro:
41 Man c'a quixver-ka, xa tibana' orar y tic'utuj chire ri Dios richin chi tok yixtejtobex, man quixtzak pa mac. Can vetaman-vi chi ri rurayibel ri ivánima ja ri niben ri nrajo' ri Dios. Pero iyon xa can man yixtiquir ta c'a, xcha' chique.
41 Vigiem e orem para que não sejam tentados. É fácil querer resistir à tentação; o difícil mesmo é conseguir.
42 Y ri Jesús xbe chic c'a apo richin xberubana' orar pa ruca'n bey, y nubij c'a: Nata' yin, vi can c'o c'a chi ninc'ovisaj na ri tijoj-pokonal, richin queri' yinic'o chuvech, yin can ninvajo' c'a ninben ri arayibel rat. Que c'a ri' ri nubij pa ru-oración.
42 Pela segunda vez Jesus foi e orou, dizendo:
43 Y tok rija' xpe chic c'a jun bey quiq'uin ri e oxi' rutijoxela', yever chic c'a jun bey ri xeril, roma ri tijoxela' ri' al-al c'a runak' tak quivech roma ri quivaran.
43 Ele voltou de novo e encontrou os discípulos dormindo. Eles estavam com sono e não conseguiam ficar com os olhos abertos.
44 Ri Jesús xeruya' chic c'a can jun bey y xbe chic chubanic orar. Oxi' yan bey ri' nibe chubanic orar. Rija' xucamuluj chic c'a rubixic ri ch'abel ri xerubij chupan ri oración c'a juba' tuben-ka.
44 Jesus tornou a sair de perto deles e orou pela terceira vez, dizendo as mesmas palavras.
45 Y c'ari' ri Jesús xpe c'a quiq'uin ri e oxi' rutijoxela', y xubij c'a chique: ¿Can c'a yixver na c'a? ¿Nivajo' nitz'akatisaj ri ivaran? Yin ri xinalex chi'icojol can ja vi c'a re' xoka' nu-hora, can xquijach c'a el pa quik'a' ri itzel tak achi'a'.
45 Então voltou até onde os discípulos estavam e perguntou:
46 Chanin, quixyacatej. Jala' petenek ri xquijachon-el pa quik'a' ri itzel tak achi'a', xcha' ri Jesús.
46 Levantem-se, e vamos embora. Vejam! Aí vem chegando o homem que está me traindo!
47 Y ri Jesús can c'a nich'on na c'a quiq'uin ri rutijoxela', tok ja yan ri' xoka' ri Judas ri jun chique ri cablajuj rutijoxela', y e ruc'uan c'a apo e q'uiy vinek ri e quic'ualon che' y machet. Conojel re' e takon c'a el coma ri principal-i' tak sacerdotes y coma chuka' ri rijita'k tak achi'a' ri c'o janíla quik'ij chiquicojol ri vinek.
47 Jesus ainda estava falando, quando chegou Judas, um dos doze discípulos. Vinha com ele uma grande multidão armada com espadas e porretes, que tinha sido mandada pelos chefes dos sacerdotes e pelos líderes judeus.
48 Ri Judas ri nijachon-el richin ri Jesús can rubin chic c'a pe chique ri e petenek riq'uin, achique rubanic xtuben richin nuc'ut ri Jesús chiquivech. Rija' can rubin c'a pe chique: Jac'a ri xquijel-apo riq'uin richin xtintz'ubaj (xtintz'umaj), jari' ri Jesús, y tichapa' c'a.
48 O traidor tinha combinado com eles um sinal. Ele tinha dito: “Prendam o homem que eu beijar, pois é ele.”
49 Y ri Judas can jac'ari' xjel-apo riq'uin ri Jesús y xubij: Rat ri Nutijonel, can caquicot c'a, xcha' chire richin xuk'ejela' (xuk'ijala'). Y xutz'ubaj c'a (xutz'umaj c'a) ri Jesús.
49 Judas foi até perto de Jesus e disse: — Mestre, que a paz esteja com o senhor! E o beijou.
50 Xpe ri Jesús xubij c'a chire ri Judas: ¿Achique c'a ri no'abana' na? xcha' chire.
50 Jesus respondeu: Então eles chegaram, prenderam Jesus e o amarraram.
51 Y jun c'a chique ri ec'o riq'uin ri Jesús chiri', can jac'a ri ruk'a' chanin c'o-pe, xrelesaj ri rumachet y xusoc ri jun rusamajel ri nimalej sacerdote. Can xuchoy-vi c'a ri ruxiquin riq'uin ri jun machet xuya' chire.
51 Mas um dos que estavam ali com Jesus tirou a espada, atacou um empregado do Grande Sacerdote e cortou uma orelha dele.
52 Y ri Jesús jac'ari' tok xubij chire ri xbanon queri': Tayaca' la amachet. Roma achique c'a ri yeyacatej riq'uin machet, can chi machet c'a chuka' yecamisex-vi.
52 Aí Jesus disse:
53 ¿Rat nach'ob chi yin xa man jun nitz'eton pa nuvi'? Xa ta yin ninc'utuj chire ri Nata' Dios chi quiruto', rija' yerutek ta pe más setenta y dos mil ángeles chinuto'ic.
53 Você não sabe que, se eu pedisse ajuda ao meu Pai, ele me mandaria agora mesmo doze exércitos de anjos?
54 Pero xa can jare' nibanatej ri e tz'ibatel can chupan ri ruch'abel ri Dios, romari' tok man nic'atzin ta c'a chi yepe ta ri ángeles chinuto'ic, xcha' rija'.
54 Mas, nesse caso, como poderia se cumprir aquilo que as
55 Y chupan c'a chuka' ri hora ri' ri Jesús xubij chique ri vinek: ¿Achique c'a xich'ob rix? ¿Xich'ob chi yixpe chuchapic jun elek'on y romari' ic'amon-pe che' y machet? Can k'ij-k'ij c'a ri xitz'uye' iviq'uin chiri' pa rachoch ri Dios, tok xinc'ut ri ruch'abel chivech y man jun bey xinichop ta.
55 Depois Jesus disse para aquela gente:
56 Ronojel c'a re nibanatej vacami, xa can richin c'a chi nibanatej-vi ri tz'ibatel can chupan ri ruch'abel ri Dios coma ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ojer can.
56 Mas tudo isso está acontecendo para se cumprir o que os Então todos os discípulos abandonaram Jesus e fugiram.
57 Ri xebechapon-pe richin ri Jesús chiri' pa Getsemaní, xquic'uaj c'a riq'uin ri Caifás ri nimalej sacerdote, ri jay ri quimolon-vi can qui' ri etamanela' chirij ri ley y ri rijita'k tak achi'a' ri can c'o-vi quik'ij.
57 Os homens que prenderam Jesus o levaram até a casa do Grande Sacerdote Caifás, onde estavam reunidos alguns mestres da Lei e alguns líderes judeus.
58 Y ri Pedro c'anej c'a c'o-vi can, e rutzekelben-el, y xoc chuka' apo ri chiri' chuva-rachoch ri nimalej sacerdote. Tok rija' c'o chic c'a chiri', xtz'uye-apo chiquicojol ri samajela' ri ec'o-apo chiri', richin c'a chi nutz'et na achique ri xtuc'ulvachij ri Jesús.
58 Pedro seguiu Jesus de longe até o pátio da casa do Grande Sacerdote. Entrou e sentou-se com os guardas para ver como aquilo ia terminar.
59 Y ri principal-i' tak sacerdotes, ri rijita'k tak achi'a' ri can c'o-vi quik'ij, y conojel c'a ri achi'a' ri can pa comon niquik'et tzij, niquicanola' c'a chi ec'o ta ri itzel tak banobel ri ye'ilitej chirij ri Jesús, richin queri' can niquitek-vi pa camic.
59 Os chefes dos sacerdotes e todo o Conselho Superior estavam procurando alguma acusação falsa contra Jesus a fim de o condenar à morte.
60 Y stape' can e q'uiy vi c'a ri xe'apon ri xquitz'uc tzij chirij, xa can man jun c'a ri c'o ta ruchuk'a' richin xucusex. Xa c'a ja ri pa ruq'uisibel xe'apon e ca'i' ri can junan vi ri niquibij.
60 Mas não puderam encontrar nada contra ele, embora muitos se levantassem para dizer mentiras a respeito dele. Afinal dois homens se apresentaram
61 Ri e ca'i' ri' xquibij c'a: Re achin re' rubin: Yin yitiquir ninvulaj ri rachoch ri Dios y pan oxi' k'ij ninpaba' chic jun bey. Queri' ri rubin, xecha' ri e ca'i' ri'.
61 e disseram: — Este homem afirmou: “Eu posso destruir o Templo de Deus e construí-lo de novo em três dias.”
62 Y ri Caifás, ri nimalej sacerdote, xbepa'e' c'a pe y xubij chire ri Jesús: ¿Kitzij cami ri xquibij-ka chavij re e ca'i' re'? ¿Achique nabij vacami? xcha'.
62 Aí o Grande Sacerdote se levantou e perguntou a Jesus: — Você não vai se defender desta acusação?
63 Pero ri Jesús man jun c'a ch'abel xubij. Y jac'ari' tok ri nimalej sacerdote xubij chire: Can chuvech c'a ri c'aslic Dios tabij chike vi jac'a rat ri Cristo ri Ruc'ajol.
63 Mas Jesus ficou calado. Então o Grande Sacerdote tornou a perguntar: — Em nome do Deus vivo, eu exijo que você diga para nós: você é o
64 Y ri Jesús xubij c'a chire: Ja', ja yin ri Cristo; y chuka' can ninbij-vi c'a chive chi re chikavech apo can xquinitz'et-vi yin ri xinalex chi'icojol, in tz'uyul pa rajquik'a' ri Dios ri nitiquir nuben ronojel. Y xquinitz'et tok yika-pe pa sutz' ri chila' chicaj, xcha' ri Jesús.
64 Jesus respondeu:
65 Xpe ri Caifás ri nimalej sacerdote jac'ari' xuretz-ka ri rutziak chirij roma itzel xrac'axaj, y xubij c'a: Man nic'atzin ta c'a chi noka' chic jun richin norubij chike chi re Jesús can aj-mac vi. Rix, c'ari' c'a nivac'axaj-ka chi'ivonojel ri xubij chi ja rija' ri Cristo. Can itzel c'a xuben chuvech ri Dios.
65 Aí o Grande Sacerdote rasgou as suas próprias roupas e disse: — Ele
66 ¿Y achique c'a nibij rix vacami chi nikaben chire? xcha' rija'.
66 Então, o que resolvem? Eles responderam: — Ele é culpado e deve morrer!
67 Y xquichubala' c'a can rupalej (ruvech) ri Jesús, y xquich'ey riq'uin c'olon-k'a' y ec'o chuka' ri quiric'on quik'a' xquipak'ila' rupalej (ruvech).
67 Em seguida cuspiram no rosto de Jesus e deram bofetadas nele. E os que batiam nele
68 Chuka' xquibila' chire ri Jesús tok quitz'apen ruvech: Rat ri Cristo, tabij c'a chike achique ri yech'ayon avichin, yecha'.
68 diziam: — Ei, Messias, adivinhe para nós quem foi que bateu em você!
69 Ri Pedro tz'uyul c'a ri chuva-jay. Y jac'ari' tok c'o jun ixok raj-ic' ri nimalej sacerdote ri xapon-apo riq'uin y xubij c'a chire: Rat chuka' at rachibil ri Jesús ri aj-Galilea, xcha' chire.
69 Pedro estava sentado lá fora no pátio, quando uma das empregadas chegou perto dele e disse: — Você também estava com Jesus da Galileia.
70 Pero rija' xa can chiquivech c'a conojel xrevaj-vi, roma xubij: Man nik'ax ta chinuvech achique roma tok queri' nabij chuve, xcha' chire ri aj-ic'.
70 Mas ele negou diante de todos, dizendo: — Eu não sei do que é que você está falando.
71 Y tok rija' can jac'ari' nuben chi nel-el ri pa puerta, c'o chic c'a jun ixok aj-ic' ri xtz'eton richin y xubij c'a chique ri ec'o-apo chiri': Re jun chuka' achin re' can rachibil ri Jesús ri nipe pa tinamit Nazaret, xcha' chique.
71 Depois foi para a entrada do pátio. Outra empregada o viu e disse às pessoas que estavam ali: — Ele estava com Jesus de Nazaré.
72 Pero ri Pedro xa xrevaj chic c'a jun bey. Rija' xubij: Chuva Dios ninbij chi yin man vetaman ta ruvech ri jun achin ri', xcha' rija'.
72 Pedro negou outra vez, respondendo: — Juro que não conheço esse homem!
73 C'a juba' chic ri', ja chic c'a ri quimolon-qui' que tak ri' ri xejel-apo riq'uin ri Pedro y xquibij c'a chire: Can kitzij na vi chi rat at jun chique ri ec'o riq'uin ri Jesús. Xaxe riq'uin ri rubanic ri yach'on nuk'alajirisaj chi can queri' vi, roma ri aj-Galilea queri' yech'on, xecha' chire.
73 Pouco depois, os que estavam ali chegaram perto de Pedro e disseram: — O seu modo de falar mostra que, de fato, você também é um deles.
74 Pero ri Pedro xubij c'a: Yin man vetaman ta ruvech ri achin ri'. Can chuva Dios ninbij-vi chive chi man vetaman ta ruvech. Y vi man kitzij ta ri ninbij, tika' c'a ruc'ayeval pa nuvi', xcha'.
74 Então Pedro disse: — Juro que não conheço esse homem! Que Deus me castigue se não estou dizendo a verdade! Naquele instante o galo cantou,
75 Y jari' tok ri Pedro xe'oka' c'a chuc'u'x ri ch'abel ri e rubin can ri Jesús chire, chi c'a man jani tisiq'uin-pe ri mama' tok rat oxi' yan bey tabij chique ri yec'utun chave, chi man avetaman ta nuvech. Y rija' xel c'a el y xujik' ok'ej.
75 e Pedro lembrou que Jesus lhe tinha dito: “Antes que o galo cante, você dirá três vezes que não me conhece.” Então Pedro saiu dali e chorou amargamente.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 26, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.