Mateus 23
Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek (CAKCNT) vs ARC
1 Y ri Jesús jac'ari' tok xch'on chiquivech ri vinek y chuka' xch'on quiq'uin ri rutijoxela'. Rija' xubij c'a:
1 Então, falou Jesus à multidão e aos seus discípulos,
2 Pa ruq'uexel c'a ri Moisés, e tz'uyul ri achi'a' ri e etamanela' chirij ri ley y ri achi'a' fariseos.
2 dizendo: Na cadeira de Moisés, estão assentados os escribas e fariseus.
3 Roma c'a ri' rix can tinimaj quitzij. Can ronojel c'a ri niquibij chive, tibana' y tichajij. Pero man tiben c'a achi'el ri niquiben rije'. Roma rije' xa man yetiquir ta niquiben ri niquibij chi tiban.
3 Observai, pois, e praticai tudo o que vos disserem; mas não procedais em conformidade com as suas obras, porque dizem e não praticam.
4 Rije' nimalej tak ejka'n niquiya' chiquij ri vinek, ejka'n ri can c'o calal y c'ayef quic'uaxic. Ri ejka'n ri' xaxe c'a chiquij ri vinek niquiya-vi y rije' man niquisiloj ta jun ti ruvi-quik'a' richin ta niquiben y niquic'uaj ta ri ejka'n ri niquibij chi c'o chi niquic'uaj ri vinek.
4 Pois atam fardos pesados e difíceis de suportar, e os põem sobre os ombros dos homens; eles, porém, nem com o dedo querem movê-los.
5 Y rije' niquibanala' c'a ri utz, pero man richin ta chi utz niquiben chuvech ri Dios. Xa man roma ta c'a ri' tok yequibanala'. Rije' xaxe richin chi quetz'et y quenimex coma ri vinek chi ja ri utz ri ye'ajin chubanic. Y can xe chuka' richin ri' tok janíla nima'k niquibanala' chire ri c'ojlibel ri niquic'uaj chirij ri quik'a' y ri nic'aj-quivech. C'ojlibel ri niquiyec-vi ri ch'aka' mocaj chire ri ruch'abel ri Dios. Y chuka' más nima'k raken niquibanala' chire ri retz'aba'l ruchi' tak quitziak.
5 E fazem todas as obras a fim de serem vistos pelos homens, pois trazem largos filactérios, e alargam as franjas das suas vestes,
6 Can ja chuka' oc ri nabey tak ch'aquet yecajo' ri pa nima'k tak va'in y ja chuka' ri' ri yequicha' pa tak nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios, richin queri' tibix chi rije' janíla quik'ij.
6 e amam os primeiros lugares nas ceias, e as primeiras cadeiras nas sinagogas,
7 Can janíla nika' chiquivech ri yek'ejelox can (yek'ijalox can) ri pa bey ri acuchi nequimolo-vi-qui' ri vinek. Y chuka' can janíla nika' chiquivech chi nibix can chique coma ri vinek: Tijonel, Tijonel, yecha' chique roma c'o quik'ij yequitz'et.
7 e as saudações nas praças, e o
8 Jac'a rix man tivajo' nibix tijonel chive, roma xa can xe c'a Jun ri c'o ri ruc'amon chi nibij Tijonel chire, y ri' ja ri Cristo. Jac'a rix chi'ivonojel, ivach'alal ivi'.
8 Vós, porém, não queirais ser chamados Rabi, porque um só é o vosso Mestre,
9 Chuka' man roma ta chi ri vinek c'o ruk'ij, roma ta ri' rix nibij ta katata' chire. Man tiben queri'. Roma ri Tata'aj xa Jun c'a ri c'o pa kavi' konojel, y ri' ja ri aj-chicajil Itata'.
9 E a ninguém na terra chameis vosso pai, porque um só é o vosso Pai, o qual
10 Can man tivajo' c'a chi ri vinek niquibij tijonel chive. Roma xa can xe Jun ri Tijonel c'o y ri' ja ri Cristo.
10 Nem vos chameis mestres, porque um só é o vosso Mestre,
11 Roma ri más nim ruk'ij chive rix, nic'atzin chi nuna-ka-ri' chi xa manek ruk'ij y tuch'utinirisaj-ri' richin nusuj-ri' chubanic xabachique samaj.
11 Porém o maior dentre vós será vosso servo.
12 Roma ri niquinimirisaj-qui', xa xtikasex ri quik'ij. Y jac'a ri man niquinimirisaj ta qui', xtinimirisex quik'ij.
12 E o que a si mesmo se exaltar será humilhado; e o que a si mesmo se humilhar será exaltado.
13 ¡Jac'a rix etamanela' y rix fariseos ri xa ca'i' ipalej, can tok'ex c'a ivech! roma xa can ik'aton c'a quibey ri vinek richin man ye'oc pa ruk'a' ri Dios o chupan ri aj-chicajil ajavaren. Can man utz ta c'a ri ibanon, roma man yixoc ta apo rix y chuka' man niya' ta k'ij chique ri vinek.
13 Mas ai de vós, escribas e fariseus, hipócritas! Pois que fechais aos homens o Reino dos céus; e nem vós entrais, nem deixais entrar aos que estão entrando.
14 ¡Tok'ex c'a ivech rix etamanela' y rix fariseos ri xa ca'i' ipalej! roma rix xa nivelesala' ronojel qui-cosas ri malcani'a' tak ixoki'. Y xaxe richin chi tinimex chi jebel ic'aslen, yixyaloj c'a tok nibanala' oración chire ri Dios. Y roma c'a ri' tok rix más nim ruc'ayeval xtika' pan ivi', roma ri imac janíla q'uiy.
14 Ai de vós, escribas e fariseus, hipócritas! Pois que devorais as casas das viúvas, sob pretexto de prolongadas orações; por isso, sofrereis mais rigoroso juízo.
15 ¡Tok'ex c'a ivech rix etamanela' y rix fariseos ri xa ca'i' ipalej! roma rix can nic'ovisala' ya' y nic'ovisala' ruvach'ulef chucanoxic vi c'o ta jun ri noc tzekelbey ivichin y nunimaj ta ri ninimaj rix. Xa jac'a tok ivilon chic ri achique xtitzekelben ivichin, rix xa c'ayef niben chire, roma riq'uin ri nic'ut chuvech, niben chire chi nej nibe-vi can chire ri Dios. Rix can nej c'a ixc'o-vi, pero rija' ca'i' bey más nej nibe-vi, y xa romari' tok can ruc'amon chi nibe pa k'ak' chuka' rija'.
15 Ai de vós, escribas e fariseus, hipócritas! Pois que percorreis o mar e a terra para fazer um prosélito; e, depois de o terdes feito, o fazeis filho do inferno duas vezes mais do que vós.
16 ¡Y chuka' can tok'ex c'a ivech rix ri yixbin chi ix uc'uey-bey y xa ix moyi'! Rix ri yixbin chi vi c'o jun ri ninatan ri rachoch ri Dios richin chi nuben jurar, stape' can man nuben ta ri rubin, man jun rubanon. Jac'a ri ninatan ri k'anapuek ri c'o pa rachoch ri Dios, richin chi nuben jurar, ri' can ruc'as chic c'a ri'.
16 Ai de vós, condutores cegos! Pois que dizeis: Qualquer que jurar pelo templo, isso nada é; mas o que jurar pelo ouro do templo, esse é devedor.
17 Rix can nic'ut-vi c'a chi ix nacanek y chuka' ix moyi', ¿roma achique c'a ri más ruk'ij? ¿Ja cami ri k'anapuek ri c'o pa rachoch ri Dios o xa can ja ri rachoch ri Dios ri nibanon lok'olej chire ri k'anapuek c'o chiri'?
17 Insensatos e cegos! Pois qual é maior: o ouro ou o templo, que santifica o ouro?
18 Rix chuka' nibij: Ri ninatan ri altar richin chi nuben jurar, stape' can man nuben ta c'a ri rubin, man jun rubanon. Jac'a ri ninatan ri sipanic ri nic'oje' pa ruvi' ri altar, richin chi nuben jurar, can ruc'as chic c'a ri'.
18 E aquele que jurar pelo altar,
19 Can ix nacanek y ix moyirinek vi c'a, ¿roma achique c'a ri más ruk'ij? ¿Ja cami c'a ri sipanic ri nisuj pa ruvi' ri altar chire ri Dios o xa can ja ri altar? Ja ri altar ri más ruk'ij, roma jari' ri nibanon lok'olej chire ri sipanic.
19 Insensatos e cegos! Pois qual é maior: a oferta ou o altar, que santifica a oferta?
20 Ri ninatan c'a ri altar richin nuben jurar, can numej-vi c'a ronojel. Numej ri altar y numej chuka' ri sipanic ri nisuj pa ruvi' ri altar.
20 Portanto, o que jurar pelo altar jura por ele e por tudo o que sobre ele
21 Ri can ninatan c'a ri rachoch ri Dios richin chi nuben jurar, can numej c'a ronojel. Numej ri rachoch ri Dios y numej ri c'o chiri'.
21 E o que jurar pelo templo jura por ele e por aquele que nele habita.
22 Y ri ninatan c'a ri caj richin chi nuben jurar, can chuvech c'a ronojel ri c'o chila' nubij-vi ri'. Can numej-vi c'a ronojel. Numej c'a ri tz'uyul-vi ri Dios y can numej c'a chuka' ri Dios ri tz'uyul chiri'.
22 E o que jurar pelo céu jura pelo trono de Deus e por aquele que está assentado nele.
23 ¡Xa can tok'ex-vi c'a ivech rix etamanela' y rix fariseos ri xa ca'i' ipalej! roma rix xaxe ri jubulej tak k'ayis, ri rubini'an menta, ri anís y ri comino ri ye'ich'ob. Roma ye'ivelesala' pa lajuj, y xa jujun c'a chique ri lajujtek ri' ri niya' chire ri Dios. Y xa iyo'on c'a can rubanic ri más nic'atzin ri nubij chupan ri ley, chi choj tibana' quiq'uin ri vinek, chi tic'oje' joyovanic iviq'uin y kitzij cukurinek ta ic'u'x riq'uin ri Dios. Jac'are' ri nabey ruc'amon ta ibanon, y c'a ta ri' ri can yixajin-vi chubanic.
23 Ai de vós, escribas e fariseus, hipócritas! Pois que dais o dízimo da hortelã, do endro e do cominho e desprezais o mais importante da lei, o juízo, a misericórdia e a fé; deveis, porém, fazer essas coisas e não omitir aquelas.
24 Rix c'a ri yixbin chi ix uc'uey-bey, pero xa ix moyi', ninbij c'a chive, chi rix xaxe oc ri más tak cocoj pixa' ri yixajin chubanic y ri más e nima'k man e ibanon ta, xa iyo'on k'ij chi choj ye'ic'o.
24 Condutores cegos! Coais um mosquito e engolis um camelo.
25 ¡Can tok'ex c'a ivech rix etamanela' y rix fariseos ri xa ca'i' ipalej! roma xa ix achi'el lek ri jebel ch'ajch'oj rij y ri rupan xa tz'il-tz'il. Rix can nic'ut c'a chiquivech ri vinek chi utz ri ibanobal, pero ri pa tak ivánima man que ta ri', roma xa nojinek riq'uin elek', y nojinek riq'uin itzel rayinic, roma rix can nirayij chi ronojel ri c'o quiq'uin ri vinek iviq'uin ta rix c'o-vi.
25 Ai de vós, escribas e fariseus, hipócritas! Pois que limpais o exterior do copo e do prato, mas o interior está cheio de rapina e de iniquidade.
26 Rix fariseos xa ix moyi'. Can tibana' c'a chire ri ic'aslen achi'el niben riq'uin ri lek, nich'ajch'ojirisaj rupan y ri rij. Rix tich'ajch'ojirisaj c'a ri ivánima nabey, richin queri' ri ic'aslen chiquivech ri vinek can ch'ajch'oj chuka' nik'alajin.
26 Fariseu cego! Limpa primeiro o interior do copo e do prato, para que também o exterior fique limpo.
27 ¡Tok'ex c'a ivech rix etamanela' y rix fariseos ri xa ca'i' ipalej! roma xa ix junan riq'uin jun tz'ak ri acuchi yo'on-vi jun caminek, ri rij sek y ch'ajch'oj, jac'a ri rupan man que ta ri'. Ri rupan xa ruyon man utz ta c'o y ruyon rubakil caminek.
27 Ai de vós, escribas e fariseus, hipócritas! Pois que sois semelhantes aos sepulcros caiados, que por fora realmente parecem formosos, mas interiormente estão cheios de ossos de mortos e de toda imundícia.
28 Can ix que vi c'a ri' rix. Rix yixk'alajin c'a chi choj ri ic'aslen chiquivech ri vinek, jac'a ri pan ivánima xa man que ta ri'. Ri ivánima xa nojinek riq'uin etzelal. Y chuka' can ca'i' c'a ipalej.
28 Assim, também vós exteriormente pareceis justos aos homens, mas interiormente estais cheios de hipocrisia e de iniquidade.
29 ¡Tok'ex c'a ivech rix etamanela' y rix fariseos ri xa ca'i' ipalej! roma jebel ye'ichojmirisala' ri tz'ak acuchi e mukul-vi ri achi'a' ri xek'alajirisan ri xbix chique roma ri Dios ojer can. Rix can jebel vi nivik (nivek) acuchi e mukul-vi ri chojmilej tak ralc'ual ri Dios.
29 Ai de vós, escribas e fariseus, hipócritas! Pois que edificais os sepulcros dos profetas e adornais os monumentos dos justos
30 Y rix nibij c'a: Xa ta roj xojc'oje' pa qui-tiempo ri kati't-kamama', roj man ta xojoc cachibil rije' tok xequicamisaj ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ch'abel ri xbix chique roma ri Dios, yixcha' c'a.
30 e dizeis: Se existíssemos no tempo de nossos pais, nunca nos associaríamos com eles para
31 Pero xa can ja rix ri yixk'alajirisan-ka chivij chi ix quiy-quimam can ri xecamisan quichin ri achi'a' ri xek'alajirisan ri xbix chique roma ri Dios ojer can.
31 Assim, vós mesmos testificais que sois filhos dos que mataram os profetas.
32 Can tibana' c'a chuka' rix c'a acuchi xapon-vi ri quibanobal ri ivati't-imama'.
32 Enchei vós, pois, a medida de vossos pais.
33 Rix, xa achi'el itzel tak cumatzi'. ¿Can c'o ta cami c'a jun rubanic richin man ta yixbe pa k'ak' chuc'ulic ri rutojbalil ri ibanobal? Man jun. Rix can chiri' c'a xquixapon-vi.
33 Serpentes, raça de víboras! Como escapareis da condenação do inferno?
34 Y richin c'a chi rix nic'ut ri ivetzelal, yin jare' inc'o chic richin yentek-el chi'icojol, achi'a' ri yek'alajirisan ri nubij ri Dios chique, achi'a' ri janíla quina'oj y achi'a' ri c'o etamabel quiq'uin. Pero rix ec'o c'a chique ri nusamajela' ri xque'ibajij chuva tak cruz richin yequen (yecom), y ec'o ri choj queri' xtivelesaj quic'aslen. Ec'o c'a la' xque'ich'ey ri chiri' pa tak jay ri can richin vi nimol-ivi' richin ninic'oj ri ruch'abel ri Dios; y xabachique c'a tinamit yebe-vi rije', rix chuka' xquixapon chiri' roma c'o etzelal ri nivajo' niben chique.
34 Portanto, eis que eu vos envio profetas, sábios e escribas; e
35 Y ronojel re' can xtuben c'a chive chi ja rix yixejkalen ri quicamic conojel ri chojmilej tak vinek ri elesan quic'aslen. Ri xtiquir-pe riq'uin ri rucamic ri chojmilej achin xubini'aj Abel c'a riq'uin ri rucamic ri achin xubini'aj Zacarías, ri ruc'ajol ri achin xubini'aj Berequías. Y ninbij c'a chive, chi ri Zacarías can ja chuka' rix ri xixcamisan richin, chiri' chunakaj ri altar ri c'o chiri' chuva-rachoch ri Dios.
35 para que sobre vós caia todo o sangue justo, que foi derramado sobre a terra, desde o sangue de Abel, o justo, até ao sangue de Zacarias, filho de Baraquias, que matastes entre o santuário e o altar.
36 Re xinbij c'a ka chive, can kitzij vi chi queri' xtibanatej. Can ronojel vi c'a ri' xtika' pa quivi' ri vinek ri ec'o chupan re tiempo re'.
36 Em verdade vos digo que todas essas
37 C'ari' ri Jesús xch'on c'a chiquij ri vinek ri ec'o pa Jerusalem. Rija' xubij c'a: Aj-Jerusalem, aj-Jerusalem, ¿achique c'a roma tok ye'icamisala' ri achi'a' ri yek'alajirisan ri nibix chique roma ri Dios? ¿Achique c'a roma chuka' tok ye'icamisala' chi abej ri yerutek-pe ri Dios chi'icojol? Y yin, can janíla c'a bey ri xinvajo' chi xixinmol ta viq'uin, achi'el nuben ri quite-ec' chique ri tak ral, yerumol chuxe' ri ruxic'. Man jun bey c'a xivajo' ta rix.
37 Jerusalém, Jerusalém, que matas os profetas e apedrejas os que te são enviados! Quantas vezes quis eu ajuntar os teus filhos, como a galinha ajunta os seus pintos debaixo das asas, e tu não quiseste!
38 Vacami c'a, ri ivachoch chi'ijujunal rix xtic'oje' can achi'el jun tz'iran ruvach'ulef.
38 Eis que a vossa casa vos ficará deserta.
39 Y que c'a ri' ri ninbij chive roma rix can jare' ruq'uisibel bey ri yinitz'et-el. Y xquinitz'et chic c'a jun bey c'a ja tok xtibij chuve: ¡Matiox chi petenek re Jun re'! ¡Rija' can urtisan-vi-pe roma ri Ajaf Dios! ¡Y petenek pa rubi' ri Ajaf Dios! C'a chupan c'a ri k'ij ri' tok xquinitz'et chic jun bey, xcha' ri Jesús.
39 Porque eu vos digo que, desde agora, me não vereis Bendito o que vem em nome do Senhor!
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 23, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.