Marcos 10

Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek (CAKCNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Y c'ari' ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xel-el chiri' y xbe c'a pa Judea. Y xk'ax chuka' juc'an chire ri raken-ya' Jordán. Chiri', janíla chuka' q'uiy vinek xquimol-qui' riq'uin. Y rija' xuchop c'a ruc'utic ri ruch'abel ri Dios chiquivech, can achi'el rubanon-pe.
1 Então Jesus deixou Cafarnaum e foi para a região da Judeia, a leste do rio Jordão. Mais uma vez, multidões se juntaram ao seu redor e, como de costume, ele as ensinava.
2 Y jac'ari' tok ec'o achi'a' fariseos ri xe'apon riq'uin, richin chi niquiya' pa c'ayef ri Jesús y nitzak ta pa quik'a'. Rije' xquic'utuj c'a chire vi ruc'amon chi jun achin nujech-ri' riq'uin ri rixjayil.
2 Alguns fariseus vieram e tentaram apanhar Jesus numa armadilha com a seguinte pergunta: “Deve-se permitir que um homem se divorcie de sua mulher?”.
3 Y ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri': ¿Achique c'a ri rubin can ri Moisés chive richin niben? xcha' chique.
3 Jesus respondeu: “O que Moisés disse na lei a respeito do divórcio?”.
4 Y rije' xquibij c'a: Ri Moisés can ruyo'on-vi can k'ij chire ri achin richin nuben jun vuj richin jachojri'il y nuya' can ri rixjayil, xecha' rije'.
4 “Ele o permitiu”, responderam os fariseus. “Disse que um homem poderia dar à esposa um certificado de divórcio e mandá-la embora.”
5 Y ri Jesús can jac'ari' xubij chique: Can achi'el c'a covirinek ri ivánima rix chupan ri man utz ta, can que c'a chuka' ri' xc'ulvachitej ojer can, ri pa ru-tiempo ri Moisés. Xa romari' tok rija' xubij chi can tiban c'a queri'.
5 Jesus, porém, disse: “Moisés escreveu esse mandamento porque vocês têm o coração duro,
6 Jac'a ri pa rutiquiribel pe xa man que ta ri'. Ri pa rutiquiribel, tok ri Dios xuben re ruvach'ulef, can pa c'ulaj c'a xeruben ri vinek. Can man ruyon ta ri achin y man ruyon ta chuka' ri ixok.
6 mas ‘Deus os fez homem e mulher’ desde o princípio da criação.
7 Romari' ri achin man chic c'a quiq'uin ta rute-rutata' xtic'oje-vi. Xa riq'uin c'a ri rixjayil xtic'oje-vi,
7 ‘Por isso o homem deixa pai e mãe e se une à sua mulher,
8 y che ca'i' xa jun c'a xtiquiben. Roma tok quic'uan chic qui', man chic e ca'i' ta c'a vinek, man chic que ta ri', xa jun chic c'a ri quibanon.
8 e os dois se tornam um só’. Uma vez que já não são dois, mas um só,
9 Roma c'a ri' ri can e tunun chic roma ri Dios, man tuben ri vinek chi yeruch'er, xcha' ri Jesús.
9 que ninguém separe o que Deus uniu”.
10 Tok ri Jesús y ri rutijoxela' ec'o chic c'a pa jay, xepe ri tijoxela' xquic'utula' chire ri Jesús chi achique c'a ri xrajo' xubij riq'uin ri ch'abel ri c'ari' yerubij can chique ri achi'a' fariseos.
10 Mais tarde, quando Jesus estava em casa com seus discípulos, eles tocaram no assunto outra vez.
11 Y ri Jesús xubij c'a chique: Xabachique achin ri nujech-ri' riq'uin ri rixjayil y c'ari' nuq'uen chic pe jun ixok, re achin re' nimacun chuvech ri rixjayil.
11 Jesus respondeu: “Quem se divorcia de sua esposa e se casa com outra mulher comete adultério contra ela.
12 Y que chuka' ri' ri ixok ri nujech-ri' riq'uin ri rachijil y nibe chic riq'uin jun achin, re ixok re' can nimacun chuka'. Queri' xubij chique.
12 E, se a mulher se divorcia do marido e se casa com outro homem, comete adultério”.
13 Y ri vinek yequic'amala' c'a pe ri ac'uala' c'a riq'uin ri Jesús, richin nuya' ta el ri ruk'a' pa quivi'. Pero ri tijoxela' xa xquibij chique ri vinek chi man tiquiben queri'.
13 Certo dia, trouxeram crianças para que Jesus pusesse as mãos sobre elas, mas os discípulos repreendiam aqueles que as traziam.
14 Jac'a tok ri Jesús xutz'et ri niquiben ri rutijoxela', xpe royoval, roma man utz ta xutz'et ri ye'ajin chubanic, y xubij c'a chique: Tiya' k'ij richin chi ri ac'uala' yepe c'a viq'uin, y man que'ik'et. Roma ri xque'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xaxe ri e achi'el ri ac'uala'.
14 Ao ver isso, Jesus ficou indignado com os discípulos e disse: “Deixem que as crianças venham a mim. Não as impeçam, pois o reino de Deus pertence aos que são como elas.
15 Y can kitzij c'a ninbij chive, chi ri xa man niquiben ta achi'el ri ac'uala' richin chi niquijech-qui' pa ruk'a' ri Dios, can man c'a xque'oc ta pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xcha' chique.
15 Eu lhes digo a verdade: quem não receber o reino de Deus como uma criança de modo algum entrará nele”.
16 Y rija' xeruch'elela' y xuyala' ri ruk'a' pa quivi' ri ac'uala' richin chi xerurtisaj.
16 Então tomou as crianças nos braços, pôs as mãos sobre a cabeça delas e as abençoou.
17 Y tok ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xuchop chic el ri rubey, c'o jun achin junanin xoka' riq'uin, xxuque' chuvech, y xubij c'a chire: Rat ri utzilej Tijonel tabij c'a chuve: ¿Achique c'a ruc'amon chi ninben yin richin chi ninvichinaj ri c'aslen ri man q'uisel ta? xcha'.
17 Quando Jesus saía para Jerusalém, um homem veio correndo em sua direção, ajoelhou-se diante dele e perguntou: “Bom mestre, que devo fazer para herdar a vida eterna?”.
18 Y ri Jesús xubij chire: ¿Achique roma tok nabij utz chuve yin? Roma man jun vinek ri utz ta, xa can xe ri Dios ri utz.
18 “Por que você me chama de bom?”, perguntou Jesus. “Apenas Deus é verdadeiramente bom.
19 Y yin ninbij chi rat jebel avetaman ri lajuj pixa' ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés ri ojer can, chi rat achin ri c'o avixjayil man tacanoj jun chic ixok; man cacamisan; man catelek'; man tatz'uc tzij chirij jun chic vinek; man tak'ol jun vinek richin chi navelesaj chire ri xa richin rija'; taya' quik'ij ri ate-atata', xcha' chire.
19 Você conhece os mandamentos: ‘Não mate. Não cometa adultério. Não roube. Não dê falso testemunho. Não engane ninguém. Honre seu pai e sua mãe’.”
20 Y ri achin can jari' xubij chire ri Jesús: Tijonel, xcha' c'a chire. C'a in co'ol tok nubanon-pe ronojel ri', xcha' rija'.
20 O homem respondeu: “Mestre, tenho obedecido a todos esses mandamentos desde a juventude”.
21 Y ri Jesús riq'uin c'a ajovabel xutzu' ruvech ri achin tok xubij queri', y c'ari' xubij chire: C'a c'o jun ri man abanon ta. Man atalun ta ri abeyomel chiquivech ri vinek ri man jun c'o quiq'uin. Te'ac'ayij c'a can ronojel ri c'o aviq'uin y ri rajel tataluj chiquivech ri vinek ri man jun c'o quiq'uin, richin queri' nic'oje' abeyomel ri chila' chicaj. Y catampe c'a viq'uin, quinatzekelbej, y man tapokonaj nac'ovisaj tijoj-pokonal voma yin, achi'el xa ta can at benek chuxe' jun cruz, xcha' chire.
21 Com amor, Jesus olhou para o homem e disse: “Ainda há uma coisa que você não fez. Vá, venda todos os seus bens e dê o dinheiro aos pobres. Então você terá um tesouro no céu. Depois, venha e siga-me”.
22 Pero tok ri achin xrac'axaj ri ch'abel ri xubij ri Jesús chire, xa can xupiscolij-ri' ri ránima xuna' rija', roma rija' can janíla ri beyomel c'o riq'uin. Y nibison c'a ránima xtzolin-el, roma man nrajo' ta chi nel ri rubeyomel pa ruk'a'.
22 Ao ouvir isso, o homem ficou desapontado e foi embora triste, pois tinha muitos bens.
23 Y ri Jesús xerutzu' ri rutijoxela', y xubij chique: Ri c'o quibeyomel, janíla c'ayef richin chi ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xcha' chique.
23 Jesus olhou ao redor e disse a seus discípulos: “Como é difícil os ricos entrarem no reino de Deus!”.
24 Y ri rutijoxela' ri Jesús can achique la xcac'axaj ri ch'abel ri xubij ri Jesús. Pero rija' xubij chic c'a jun bey chique: Valc'ual, xcha' chique. Ri can quicukuban quic'u'x riq'uin ri quibeyomel, janíla c'ayef richin chi ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios.
24 Os discípulos se admiraram de suas palavras. Mas Jesus disse outra vez: “Filhos, entrar no reino de Deus é muito difícil.
25 Xa más la'ek man can ta c'ayef chi nik'ax ri jun chicop rubini'an camello pa ti rujulil jun bak, que chuvech jun beyon noc ta pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xcha' ri Jesús.
25 É mais fácil um camelo passar pelo buraco de uma agulha que um rico entrar no reino de Deus”.
26 Pero tok ri tijoxela' xcac'axaj chic jun bey ri ch'abel ri xubij ri Jesús, xsach quic'u'x y xquibila' c'a chiquivech: Vi can achi'el ri nubij, queri', man jun xticolotej, xecha'.
26 Perplexos, os discípulos perguntaram: “Então quem pode ser salvo?”.
27 Y ri Jesús xerutzu' chic c'a ri rutijoxela' jun bey y xubij c'a chique: Ri vinek man yetiquir ta niquicol-qui', jac'a ri Dios can nitiquir-vi yerucol, roma rija' ronojel nitiquir nuben, xcha' rija'.
27 Jesus olhou atentamente para eles e respondeu: “Para as pessoas isso é impossível, mas não para Deus. Para Deus, tudo é possível”.
28 Y jari' tok ri Pedro xubij chire: Rat avetaman chi roj kayo'on can ronojel ri c'o kiq'uin, richin queri' at katzekelben, xcha' ri Pedro.
28 Então Pedro começou a falar: “Deixamos tudo para segui-lo”.
29 Pero ri Jesús can jari' xubij chire: Can kitzij c'a ninbij chive, chi xabachique vinek can c'o ri xtuc'ul, vi voma yin y roma ri utzilej ch'abel richin colotajic ruyo'on ta can rachoch, rach'alal e alabon y xtani', rute-rutata', rixjayil, ralc'ual o rulef.
29 Jesus respondeu: “Eu lhes garanto que todos que deixaram casa, irmãos, irmãs, mãe, pai, filhos ou propriedades por minha causa e por causa das boas-novas
30 Can q'uiy c'a xtuc'ul ri nibanon queri'. Can pa ciento c'a bey más q'uiy ri xtuc'ul yan chupan re tiempo re kachapon. Xtuc'ul yan rachoch, rach'alal e alabon y xtani', rute', ralc'ual o rulef. Can riq'uin vi c'a tijoj-pokonal roma tzekelbey vichin yin, pero chupan apo ri jun chic tiempo chikavech apo, can xtuc'ul c'a ri ruc'aslen ri xa man q'uisel ta.
30 receberão em troca, neste mundo, cem vezes mais casas, irmãos, irmãs, mães, filhos e propriedades, com perseguição, e, no mundo futuro, terão a vida eterna.
31 Y e q'uiy c'a ri janíla quik'ij vacami, xtapon ri k'ij tok manek chic quik'ij xtic'oje'. Y e q'uiy ri manek quik'ij re vacami, xtapon ri k'ij tok xtic'oje' quik'ij, xcha' ri Jesús.
31 Contudo, muitos primeiros serão os últimos, e muitos últimos serão os primeiros”.
32 Ri Jesús, ri rutijoxela' y ri ch'aka' chic vinek, quichapon c'a el bey pa tinamit Jerusalem. Y can jac'a ri Jesús ri ic'ovinek-el chiquivech, y romari' ri rutijoxela' y ri vinek can achique la niquitz'et y quixibin chuka' qui' e tzeketel-el chirij. C'ari' ri Jesús xeruch'er c'a el juba' ri cablajuj rutijoxela' y xubij chic c'a chique ri achique chi tijoj-pokonal ri xtuc'ovisaj.
32 Por esse tempo, subiam para Jerusalém, e Jesus ia à frente. Os discípulos estavam muito admirados, e o povo que os seguia tinha grande temor. Jesus chamou os Doze à parte e, mais uma vez, começou a descrever tudo que estava prestes a lhe acontecer.
33 Rija' xubij c'a chique: Rix ivetaman chi pa tinamit Jerusalem kachapon-vi-el bey, y ja ri chiri' ri xquijach-vi-el yin ri xinalex chi'icojol. Xquijach-el pa quik'a' ri principal-i' tak sacerdotes y pa quik'a' ri etamanela' chirij ri ley. Y rije' xtiquibij chi tika' ri camic pa nuvi'. Y chuka' xquinquijech-el pa quik'a' vinek ri xa man e israelitas ta.
33 “Ouçam”, disse ele. “Estamos subindo para Jerusalém, onde o Filho do Homem será traído e entregue aos principais sacerdotes e aos mestres da lei. Eles o condenarão à morte e o entregarão aos gentios.
34 Y ri vinek ri' xquinquitze'ej, xquinquichubaj, xquinquich'ey, y c'ari' xquinquicamisaj. Pero pa rox k'ij xquic'astej-pe.
34 Zombarão dele, cuspirão nele, o açoitarão e o matarão, mas depois de três dias ele ressuscitará.”
35 Y ri Jacobo y ri Juan, ri e ruc'ajol ri achin rubini'an Zebedeo, xejel c'a apo riq'uin ri Jesús, y xquibij chire: Tijonel, xecha' c'a chire. Roj nikajo' nikac'utuj jun utzil chave. Pero naben ta c'a utzil can naben ri xtikac'utuj chave, xecha'.
35 Então Tiago e João, filhos de Zebedeu, vieram e falaram com ele: “Mestre, queremos que nos faça um favor”.
36 Y rija' xubij chique: ¿Achique c'a chi utzil ri nivajo'? xcha'.
36 “Que favor é esse?”, perguntou ele.
37 Y rije' xquibij c'a: Roj nikajo' c'a chi tok c'o chic ak'ij-ac'ojlen rat, naben ta chuka' chike roj chi nic'oje' kak'ij, naya' ta k'ij chike richin chi yojtz'uye' ta apo aviq'uin; jun ta ri nic'oje' pan avajquik'a' y jun ta ri pan avajxocon (izquierda).
37 Eles responderam: “Quando o senhor se sentar em seu trono glorioso, queremos nos sentar em lugares de honra ao seu lado, um à sua direita e outro à sua esquerda”.
38 Pero ri Jesús xubij chique: Rix man ivetaman ta c'a chi c'ayef chive ri nic'utuj. Y romari' yin ninc'utuj c'a chive: ¿Nicoch' cami rix ri xtiban chuve yin? ¿Y nicoch' cami chuka' rix jun tijoj-pokonal achi'el ri xtika' pa nuvi' yin? Roma ronojel c'a re xtik'ax pa nuvi', xa achi'el jun c'ayevalej bautismo, xcha' ri Jesús.
38 Jesus lhes disse: “Vocês não sabem o que estão pedindo! São capazes de beber do cálice que beberei? São capazes de ser batizados com o batismo com que serei batizado?”.
39 Y rije' xquibij c'a: Nikacoch', xecha'.
39 “Somos!”, responderam eles. Então Jesus disse: “De fato, vocês beberão do meu cálice e serão batizados com o meu batismo.
40 Jac'a ri nic'utuj chuve chi jun nitz'uye' ta pa vajquik'a' y jun ri nitz'uye' ta pa vajxocon (izquierda), ri' man pa nuk'a' ta c'a yin c'o-vi richin chi ninya' chive. Roma ri nic'utuj rix, ri' xa quichin chic c'a ri xtubij ri Dios chi utz chi yetz'uye' ri chiri', xcha' ri Jesús.
40 Não cabe a mim, no entanto, dizer quem se sentará à minha direita ou à minha esquerda. Esses lugares serão daqueles para quem eles foram preparados”.
41 Y ri lajuj chic tijoxela', tok xcac'axaj ri xbitej, xpe c'a coyoval chique ri Jacobo y ri Juan.
41 Quando os outros dez discípulos ouviram o que Tiago e João haviam pedido, ficaram indignados.
42 Y jac'ari' tok ri Jesús xeroyoj ri rutijoxela' y xubij c'a chique: Yin ninbij chi rix jebel ivetaman chi re vave' chuvech re ruvach'ulef, ja ri banon k'atoy tak tzij chique, jari' ri ec'o pa quivi' ri vinek, y roma c'a can ec'o ri vinek pa quik'a', romari' can niquina' chi ja rije' ri e cajaf. Xa can xe c'a ri c'o quik'ij ri yebin ri c'o chi niban.
42 Então Jesus os reuniu e disse: “Vocês sabem que os que são considerados líderes neste mundo têm poder sobre o povo, e que os oficiais exercem sua autoridade sobre os súditos.
43 Jac'a ri chi'icojol rix man que ta ri'. Roma ri nrajo' c'a nic'oje' ruk'ij chive rix, nic'atzin chi nuna-ka-ri' chi xa manek ruk'ij y tuch'utinirisaj-ri' richin nusuj-ri' chubanic xabachique samaj.
43 Entre vocês, porém, será diferente. Quem quiser ser o líder entre vocês, que seja servo,
44 Vi jun c'a chive rix can nrajo' chi ja rija' ri nabey y c'o ta ruk'ij, can tuna' c'a ri' chi xa manek ruk'ij y tuch'utinirisaj-ri' richin chi nusuj-ri' chubanic xabachique samaj quichin conojel ri ch'aka' chic.
44 e quem quiser ser o primeiro entre vocês, que se torne escravo de todos.
45 Y que c'a ri' yin ri xinalex chi'icojol. Yin man ninpokonaj ta yisamej coma ri ch'aka', roma can richin ri' tok xipe; y man xipe ta c'a richin chi ec'o chic ch'aka' yebanon-pe ri ninbij chique. Can jac'a yin ri yibanon ri samaj, y can jac'a yin ri yiyo'on ri nuc'aslen richin queri' e q'uiy ri yecolotej, xcha' ri Jesús.
45 Pois nem mesmo o Filho do Homem veio para ser servido, mas para servir e dar sua vida em resgate por muitos”.
46 C'ari' ri Jesús y ri rutijoxela' xe'apon c'a ri pa tinamit Jericó. Y tok rije' niquiya' c'a can ri tinamit, e janíla c'a e q'uiy vinek ri e tzekelbeyon-el quichin. Y ri chiri' chuchi-bey c'o c'a jun moy rubini'an Bartimeo, ruc'ajol jun achin rubini'an Timeo. Rija' tz'uyul c'a ri chiri', nuc'utula' can ru-limosna chique ri vinek ri yek'ax queri'.
46 Então chegaram a Jericó. Quando Jesus e seus discípulos saíam da cidade, uma grande multidão os seguiu. Um mendigo cego chamado Bartimeu, filho de Timeu, estava sentado à beira do caminho.
47 Y tok rija' xrac'axaj c'a chi ri nik'ax-el queri' ja ri Jesús aj-Nazaret, rija' riq'uin c'a ruchuk'a' xch'on y xubij: Tajoyovaj nuvech rat Jesús, ri at riy-rumam can ri rey David, xcha'.
47 Quando Bartimeu soube que Jesus de Nazaré estava perto, começou a gritar: “Jesus, Filho de Davi, tenha misericórdia de mim!”.
48 Y e q'uiy c'a vinek ri xquibila' chire chi man chic tich'on. Pero rija' xa riq'uin más ruchuk'a' ri nich'on y nubij c'a: Rat ri riy-rumam can ri rey David, tajoyovaj nuvech roma re nubanon, nicha' c'a.
48 Muitos lhe diziam aos brados: “Cale-se!”. Ele, porém, gritava ainda mais alto: “Filho de Davi, tenha misericórdia de mim!”.
49 Y ri Jesús xrac'axaj c'a ri ruch'abel. Romari' xpa'e-ka y xubij c'a chi toyox-pe ri achin.
49 Quando Jesus o ouviu, parou e disse: “Falem para ele vir aqui”. Então chamaram o cego. “Anime-se!”, disseram. “Venha, ele o está chamando!”
50 Y ri achin can xe c'a xrac'axaj queri', can jari' xyacatej-pe. Xuya' can ri ruk'u' chiri' y xbe-apo riq'uin ri Jesús.
50 Bartimeu jogou sua capa para o lado, levantou-se de um salto e foi até Jesus.
51 Y ri Jesús xuc'utuj chire: ¿Achique c'a ri navajo'?
51 “O que você quer que eu lhe faça?”, perguntou Jesus. O cego respondeu: “Rabi,
52 Y ri Jesús can jari' xubij c'a chire: Vacami xa utz chic yabe, roma yatzu'un chic. Y re' roma ri xacukuba' ac'u'x viq'uin. Xacolotej c'a chuvech re amoyirinen.
52 Jesus lhe disse: “Vá, pois sua fé o curou”. No mesmo instante, o homem passou a ver e seguiu Jesus pelo caminho.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.