Lucas 11
Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek (CAKCNT) vs NAA
1 Y jun bey c'a, ri Jesús c'o pa jun lugar, y nuben c'a orar. Y tok tanel chic ka, jun c'a chique ri rutijoxela' xubij chire: Ajaf, kojatijoj richin nikaben orar, achi'el ri Juan ri Bautista xerutijoj ri rutijoxela' richin niquiben orar.
1 Jesus estava orando em certo lugar e, quando terminou, um dos seus discípulos lhe pediu: — Senhor, ensine-nos a orar como também João ensinou os discípulos dele.
2 Y can jari' tok ri Jesús xubij chique ri rutijoxela': Tok xtiben c'a orar, tibana' c'a jun oración achi'el re':
2 Então Jesus disse:
3 Y taya' c'a chuka' ri kavay ri nic'atzin chike ronojel k'ij.
3 o pão nosso de cada dia
4 Y can achi'el c'a yekacuy conojel ri vinek ri c'o niquiben chike, que ta c'a ri' xtaben kiq'uin roj, xtacuy ta c'a ri kamac ri nikaben chavech.
4 perdoa-nos os nossos pecados,
5 Y ri Jesús xubij c'a chuka' chique ri rutijoxela': Vi jun chive rix napon pa nic'aj-ak'a' pa jun jay ri can etaman-vi ruvech jebel, y nubij ta chire ri rajaf-jay: Tabana' utzil ninjel ta oxi' avay.
5 Jesus disse ainda:
6 Roma c'o jun nu-amigo ri juc'an chic petenek-vi y xoka' viq'uin yin, y yin man jun vey c'o viq'uin richin ninya-apo chuvech. Roma c'a ri' tabana' utzil chuve, xcacha-apo chire.
6 porque outro amigo meu chegou de viagem e eu não tenho nada para lhe oferecer”;
7 Y ri vinek ri nac'utuj-vi-apo ri vey, can c'a pa ruvarabel c'a xtich'on-pe chave y xtubij c'a: Tabana' utzil man quinaya' pa c'ayef, roma ri ruchi-jay xa xintz'apej yan can y ri ac'uala' xa viq'uin yin yever-vi. Romari' man yitiquir ta yiyacatej-el richin chi nenya' can chave ri navajo'.
7 e se o outro lhe responder lá de dentro: “Deixe-me em paz! A porta já está fechada, e eu e os meus filhos já estamos deitados. Não posso me levantar para lhe dar os pães”,
8 Y ri Jesús xubij c'a chique ri rutijoxela': Can kitzij vi ninbij chive, chi ri vinek ri nic'utux-apo ri vey chire, neyacatej-pe, pero man roma ta ri can janíla ta e amigo riq'uin ri nic'utun-apo ri vey. Man que ta ri'. Rija' neyacatej-pe y neruya-pe ronojel ri nic'atzin chire, richin chi titane-apo chuc'utuxic.
8 digo a vocês que, se ele não se levantar para dar esses pães por ser seu amigo, ele o fará por causa do incômodo e lhe dará tudo de que tiver necessidade.
9 Y yin ninbij c'a chive rix, xcha' ri Jesús. Tibana' c'a achi'el ri xuben ri achin ri xbec'utun vey. Tic'utuj ri nic'atzin chive y ri Dios xtuya-pe chive. Ticanoj y xtivil ri nivajo'. Tibana' c'a tocar ri ruchi-jay y yixac'axex-pe.
9 — Por isso, digo a vocês: Peçam e lhes será dado; busquem e acharão; batam, e a porta será aberta para vocês.
10 Roma c'a ri', vi can riq'uin ronojel ivánima nic'utuj chire ri Dios, rija' can xtuya-vi-pe chive. Vi rix can nicanoj, can xtivil-vi. Y vi rix xtiben tocar ri ruchi-jay, can xquixac'axex-vi-pe.
10 Pois todo o que pede recebe; o que busca encontra; e a quem bate, a porta será aberta.
11 Y rix ri ix tata'aj chic, ¿yixtiquir cami niya' jun abej pa ruk'a' jun ivalc'ual, tok ri ac'ual xa jun vey nuc'utuj chive? ¿O niya' ta jun itzel cumetz pa ruk'a', tok re ac'ual xa jun quer nrajo'?
11 Quem de vocês, sendo pai, daria uma cobra ao filho que lhe pede um peixe?
12 ¿O niya' ta chuka' jun alacrán pa ruk'a', tok ri ac'ual xa jun sakmolo' ri nuc'utuj chive?
12 Ou daria um escorpião ao filho que lhe pede um ovo?
13 Rix man yixtiquir ta niben queri' chique ri ivalc'ual. Man riq'uin chi rix man can ta utz ina'oj, pero chuka' man jun bey niya' jun cosa itzel. Rix ja ri utz tak cosas ri niya'. C'a ta la' c'a ri aj-chicajil Itata'. Rija' can nuya-vi c'a ri Lok'olej Espíritu chique ri can niquic'utuj, xcha' ri Jesús.
13 Ora, se vocês, que são maus, sabem dar coisas boas aos seus filhos, quanto mais o Pai celeste dará o Espírito Santo aos que lhe pedirem!
14 Y jun k'ij ri Jesús, c'o c'a apo jun achin memurinek pa ruk'a' jun itzel espíritu riq'uin. Y tok ri Jesús xubij chire ri itzel espíritu chi tel-el riq'uin ri achin ri', ri itzel espíritu can xel na vi el, y ri achin ri memurinek xch'on chic jun bey. Y ri vinek ri xetz'eton, can achique la xquina' tok xquitz'et.
14 Certo dia, Jesus estava expulsando um demônio que era mudo. E aconteceu que, ao sair o demônio, o mudo passou a falar. E as multidões se admiravam.
15 Pero ec'o c'a chuka' chique ri vinek xebin: Ri Jesús c'o ri Beelzebú riq'uin; ri cajaf ri itzel tak espíritu. Y ja ri Beelzebú ri niyo'on uchuk'a' chire richin queri' nitiquir yerelesaj ri itzel tak espíritu.
15 Mas alguns deles diziam: — Ele expulsa os demônios pelo poder de Belzebu, o maioral dos demônios.
16 Y ec'o c'a ch'aka' chic vinek, ri xaxe richin niquitejtobej ri Jesús xquibij c'a chire chi tubana' c'a chi c'o ri nibanatej chupan ri caj, richin tuc'utu' chi rija' can ja vi ri Dios ri takayon-pe richin, xecha' c'a.
16 E outros, tentando-o, pediam dele um sinal vindo do céu.
17 Pero ri Jesús retaman c'a ri niquinojila' ri achi'a' ri', romari' xubij chique: Vi ri vinek richin jun ruvach'ulef man yenojin ta y ca'i' quivech niquiben, nipe oyoval chiquicojol. Y re' man utz ta, roma nuben chire ri quiruvach'ulef chi nitzak. Y que chuka' ri' pa jun jay, vi xa yejalajo' chiquivech y yech'aratej, man c'a xtiquic'uaj ta chic qui' junan.
17 Mas Jesus, sabendo o que passava pela mente deles, disse-lhes:
18 Y que c'a chuka' ri' ri Satanás, man utz ta chi nuben-ka oyoval quiq'uin ri rusamajela'. Roma vi queri' nuben, ri rachibil ruyon niquiya' can y chanin nitzak rija'. Y yin quere' ninbij chive, roma rix nibij chi yin c'o ri Beelzebú viq'uin y romari' tok yitiquir yenvelesaj ri itzel tak espíritu.
18 Se também Satanás estiver dividido contra si mesmo, como o seu reino subsistirá? Isto porque vocês dizem que eu expulso os demônios por Belzebu.
19 Rix queri' nich'ob chuvij yin, chi c'o ri Beelzebú viq'uin romari' yitiquir yenvelesaj ri itzel tak espíritu, ¿pero achique c'a nich'ob rix chiquij ri yetzekelben ivichin? ¿Achique yoyon uchuk'a' chique rije' richin yetiquir yequelesaj itzel tak espíritu chuka'? Can jac'a ri yetzekelben ivichin ri yek'alajirisan chi xa man utz ta ri nibij rix.
19 E, se eu expulso os demônios por Belzebu, por quem os filhos de vocês os expulsam? Por isso, eles mesmos serão os juízes de vocês.
20 Y yin can ja vi ri Dios ri yoyon-pe uchuk'a' chuve richin yitiquir yenvelesaj ri itzel tak espíritu. Xa can xoka' yan c'a ri k'ij chi conojel ruc'amon chi niquinimaj rutzij ri Dios y yec'oje' pa rajavaren o pa ruk'a' rija'.
20 Se, porém, eu expulso os demônios pelo dedo de Deus, certamente é chegado o Reino de Deus sobre vocês.
21 Y tok c'o jun achin ri can janíla ruchuk'a', y c'o ronojel tobel ri nic'atzin chire, re achin re' can jebel vi nuchajij ri rachoch, y man jun ri xtelesan ta chire ri c'o riq'uin.
21 Quando o valente, bem-armado, guarda a sua própria casa, todos os seus bens ficam em segurança.
22 Pero tok noc'ulun chic c'a jun achin ri más ruchuk'a' que chuvech rija', nich'acatej, y nelesex chire ronojel ri tobel ri nucusaj y can rucukuban ruc'u'x riq'uin. C'ari' ri achin ri más ruchuk'a' nutalula' c'a ronojel ri xrelesaj-el chire ri achin ri xuch'ec.
22 Mas, se aparece alguém mais valente do que ele, vence-o, tira-lhe a armadura em que confiava e reparte os seus despojos.
23 Y roma c'a ri', ri man viq'uin ta yin nisamej-vi, xa chuvij yin nisamej-vi. Y ri achique ri man nito'on ta vichin, xa jari' ri niyojon (niyujun) ronojel ri yenben yin.
23 Quem não é por mim é contra mim; e quem comigo não ajunta espalha.
24 Y tok c'o jun itzel espíritu nel-el pa ránima jun vinek, re itzel espíritu re' nucanoj uxlanen pa tak lugar tz'iran-tz'iran. Y tok re jun itzel espíritu re' nuna' chi man jun uxlanen nril, nuch'ob-ka: Más utz yitzolin chic pa ránima ri vinek ri xinel-vi-pe.
24 — Quando o espírito imundo sai de uma pessoa, anda por lugares áridos, procurando repouso. E, não o achando, diz: “Voltarei para a minha casa, de onde saí.”
25 Y tok re jun itzel espíritu re' nitzolin chic apo pa ránima ri vinek, nril c'a ri ránima ri vinek ri' achi'el jun jay ri meson y chojmirisan can jebel.
25 E, voltando, a encontra varrida e arrumada.
26 Y c'ari' re itzel espíritu re' yeruq'uen c'a pe e vuku' chic itzel tak espíritu ri más e itzel, y conojel c'a re' ye'oc pa ránima ri vinek. Y ri vinek achok iq'uin yec'oje-vi re itzel tak espíritu re', más c'ayef nuben ri ruc'aslen que chuvech ri xuben nabey.
26 Então vai e leva consigo outros sete espíritos, piores do que ele, e, entrando, habitam ali. E o último estado daquela pessoa se torna pior do que o primeiro.
27 Y tok ri Jesús najin c'a chubixic re tzij re' chiquivech ri janíla vinek ri quimolon-qui' riq'uin, jari' tok c'o c'a jun ixok ri chiri' chiquicojol ri riq'uin ruchuk'a' xbech'on-pe, y xubij c'a: Ri te'ej ri xalan avichin chuvech re ruvach'ulef y xaruq'uiytisaj riq'uin tz'umaj, jebel ruva-ruk'ij, xcha' ri ixok chire ri Jesús.
27 Aconteceu que, ao dizer Jesus estas palavras, uma mulher, que estava no meio da multidão, disse a ele, erguendo a voz: — Bem-aventurado o ventre que concebeu você e os seios que o amamentaram!
28 Y ri Jesús xubij: Más jebel ruva-quik'ij ri ye'ac'axan ri ruch'abel ri Dios y niquiben ronojel ri nubij ri ruch'abel rija', xcha' ri Jesús.
28 Jesus, porém, respondeu:
29 Y tok can e janíla c'a ri vinek ri ye'ajin-apo chiquimolic qui' chirij ri Jesús, xpe rija' xubij c'a chique ri vinek ri': Re vinek vacami janíla e itzel y man yinquinimaj ta. Romari' tok nicajo' chi yin ninben jun milagro chiquivech richin yinquinimaj. Pero man ja ta ri nicajo' rije' ri xtic'ulvachitej. Man que ta ri'. Xa can xe ri xc'ulvachitej riq'uin ri jun achin ri xubini'aj Jonás, jun achin ri xk'alajirisan ri xbix chire roma ri Dios ojer can, xaxe ri' ri retal chuka' chique rije'.
29 Visto que aumentavam as multidões em volta dele, Jesus começou a dizer:
30 Ri xuc'ulvachij ri Jonás xuc'ut chiquivech ri vinek ri xec'oje' ojer can chupan ri tinamit Nínive, chi can ja ri Dios takayon-pe richin. Y que c'a chuka' ri' yin ri xinalex chi'icojol, ri xtinc'ulvachij yin xtucusex richin jun retal chiquivech re vinek vacami.
30 Porque, assim como Jonas foi sinal para os ninivitas, o Filho do Homem o será para esta geração.
31 Y tok xtapon c'a ri k'ij richin xtik'at tzij, xtik'at c'a chuka' tzij pa quivi' ri vinek re ec'o vacami. Y xtic'astej c'a pe ri jun reina ri aj-Sabá y xtubij c'a chi man utz ta xquiben re vinek re ec'o vacami, chi man xquinimaj ta. Roma tok xc'ase' ri jun reina ri', janíla nej xbiyin richin queri' xorac'axaj ri etamabel richin ri jun rey richin re Israel, ri xubini'aj Salomón. Y vacami inc'o yin ri más nuk'ij chuvech ri rey Salomón ri xc'oje' ojer can, y xa man yinquinimaj ta ri vinek.
31 A rainha do Sul se levantará, no Juízo, com os homens desta geração e os condenará, porque veio dos confins da terra para ouvir a sabedoria de Salomão. E aqui está quem é maior do que Salomão.
32 Y tok can xtapon c'a chuka' ri k'ij richin xtik'at tzij pa quivi' ri vinek ec'o vacami, xquec'astej c'a pe ri vinek aj-Nínive. Ri vinek ri' xtiquibij c'a chi man utz ta xquiben re vinek re ec'o vacami, roma man xinquinimaj ta. Y ri vinek ri xec'oje' pa tinamit Nínive ri ojer can, can xe xcac'axaj ri ruch'abel ri Dios ri xutzijoj ri Jonás chique, can jari' xtzolej-pe quic'u'x riq'uin ri Dios. Y vacami inc'o yin ri más nuk'ij chuvech ri Jonás, y xa man yinquinimaj ta ri vinek.
32 Ninivitas se levantarão, no Juízo, com esta geração e a condenarão, porque se arrependeram com a pregação de Jonas. E aqui está quem é maior do que Jonas.
33 Y man jun vinek ri nutzij jun k'ak' y c'a ta ri' nuya' acuchi ri man nik'alajin ta pe, o nuya' ta chuxe' jun cajón. Man jun nibanon queri'. Ri vinek ri nutzij jun k'ak', nutzekeba', richin queri' yerusakirisaj ri ye'oc-apo pa jay.
33 — Ninguém, depois de acender uma lamparina, a coloca em lugar escondido, nem debaixo de um cesto, mas num lugar em que ilumina bem, a fim de que os que entram vejam a luz.
34 Y ri runak'-avech chuka' yec'atzin chave achi'el ri k'ak'. Roma vi ri runak'-avech e utz, rat atc'o pa jun sakil. Pero vi ri runak'-avech man e utz ta, rat atc'o pa jun k'eku'n.
34 Os olhos são a lâmpada do corpo. Se os seus olhos forem bons, todo o seu corpo será cheio de luz; mas, se forem maus, o seu corpo ficará em trevas.
35 Roma c'a ri' tachajij ri ac'aslen, richin queri' ri sakil ri ruyo'on ri Dios pan avánima man tijalatej, y xtek'alajin ta pe chi xa pa k'eku'n chic atc'o-vi. Man taben queri'.
35 Portanto, tenha cuidado para que a luz que está em você não sejam trevas.
36 Roma vi can atc'o pa jun sakil, can man jun c'a ti retal ta ri k'eku'n aviq'uin, y queri' can yatzu'un-vi jebel. Re' can junan vi c'a riq'uin tok tzijon jun k'ak' richin sakil y jebel sek nik'alajin richin yarusakirisaj.
36 Pois, se todo o seu corpo for luminoso, sem ter qualquer parte em trevas, será todo resplandecente como a lamparina quando ilumina você em plena luz.
37 Y tok ri Jesús xtane' c'a ka richin nitzijon chiquivech ri vinek, c'o c'a jun chique ri achi'a' fariseos xubij chire ri Jesús chi tubana' utzil nibe ta juba' ri pa rachoch, richin nutej jun ruvay. Y ri Jesús can xbe na vi. Rija' xapon, y xbetz'uye' ri pa mesa.
37 Ao falar Jesus estas palavras, um fariseu o convidou para uma refeição na sua casa. Entrando na casa, Jesus tomou lugar à mesa.
38 Y ri achin fariseo, can achique la xutz'et ri Jesús, roma xtz'uye-apo ri pa mesa y man xuch'ej ta ruk'a' achi'el rubanic ruch'ajic quik'a' ruc'ulun chique conojel.
38 O fariseu admirou-se ao ver que Jesus não tinha se lavado antes de comer.
39 Y ri Ajaf Jesús xutz'et ri nuch'ob ri fariseo ri xoyon richin, y romari' xubij chire: Rix fariseos xa ix achi'el ri lek ri jebel ch'ajch'oj rij y ri rupan xa tz'il-tz'il. Rix can nic'ut c'a chiquivech ri vinek chi utz ri ibanobal, pero ri pa tak ivánima man que ta ri', roma xa nojinek riq'uin elek', y nojinek riq'uin etzelal.
39 Mas o Senhor lhe disse:
40 Man jun bey ix nacanek. ¿Can man ivetaman ta c'a chi ri xbanon re kach'acul, xuben chuka' pe jun kánima?
40 Seus tolos! Quem fez o exterior não é o mesmo que fez o interior?
41 Roma c'a ri' rix xa ja ri ivánima tich'ajch'ojirisaj, richin queri' tok ch'ajch'ojirinek chic ri ivánima, xtalex c'a pe iviq'uin chi ye'ito' chuka' ri man jun c'o quiq'uin, y xquixch'ajch'ojir c'a.
41 Mas deem como esmola o que está dentro do copo e do prato, e tudo lhes será limpo.
42 ¡Tok'ex ivech rix fariseos! roma rix xaxe ri jubulej tak k'ayis, ri róra (ruda) y ronojel quivech ichaj ri nich'ob. Roma ye'ivelesala' pa lajuj, y jun c'a chire ri' ri niya' chire ri Dios. Xa can xe oc ri' ri ye'ich'ob. Y xa man nivajo' ta ri Dios, ni man ix choj ta chuka' quiq'uin ri vinek. Y xa ja ta ri' ri más ruc'amon ibanon, c'a ta ri' ri can yixajin-vi chubanic.
42 Mas ai de vocês, fariseus! Porque vocês dão o dízimo da hortelã, da arruda e de todas as hortaliças, e desprezam a justiça e o amor de Deus. Vocês deveriam fazer estas coisas, sem omitir aquelas.
43 ¡Tok'ex ivech rix fariseos! roma can ja oc ri nabey tak ch'aquet ye'icanola' ri pa tak nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios, richin queri' nibix chi janíla ik'ij. Y can janíla chuka' nika' chivech ri yixk'ejelox can (yixk'ijalox can) ri pa bey ri acuchi nequimolo-vi-qui' ri vinek.
43 Ai de vocês, fariseus! Porque gostam da primeira cadeira nas sinagogas e das saudações nas praças.
44 ¡Tok'ex chuka' ivech rix etamanela' quiq'uin ri fariseos ri xa ca'i' ipalej! roma xa ix achi'el ri ulef ri c'o pa quivi' ri caminaki'. Tok re ulef re' xa xsoboso' yan ka y man can ta nik'alajin chic, ri vinek choj chic yek'ax-el pa ruvi'. Can man c'a quetaman ta chi xa pa ruvi' jun caminek yek'ax-vi-el, xcha' ri Jesús.
44 Ai de vocês que são como as sepulturas invisíveis, sobre as quais as pessoas passam sem perceber!
45 Pero jun c'a chique ri etamanela' chirij ri ley xubij chire ri Jesús: Tijonel, xcha' rija'. Tok rat nabij queri', man xe ta chic ri fariseos ye'ilon, xa can yojilon chuka' roj.
45 Então, tomando a palavra, um dos intérpretes da Lei disse a Jesus: — Mestre, ao dizer estas coisas o senhor está ofendendo também a nós!
46 Y ri Jesús xubij c'a chire ri etamanel ri': ¡Tok'ex chuka' ivech rix ri etamanela' chirij ri ley! roma tok ye'itijoj ri vinek, niya' nimalej tak ejka'n chiquij, ri janíla c'ayef quic'uaxic. Ri ejka'n ri' xaxe c'a chiquij ri vinek niya-vi y rix man nisiloj ta jun ti ruvi-ik'a' richin ta niben y nic'uaj ta ri ejka'n ri nibij chi c'o chi niquic'uaj ri vinek.
46 Mas Jesus respondeu:
47 ¡Tok'ex ivech rix etamanela'! roma ja rix ri yixchojmirisan ri tz'ak acuchi e mukul-vi ri achi'a' ri xek'alajirisan ruch'abel ri Dios ojer can, y rije' xa ja ri ivati't-imama' ri xecamisan quichin.
47 Ai de vocês! Porque edificam os túmulos dos profetas que os pais de vocês assassinaram.
48 Vacami nik'alajin c'a chi rix can nika' chivech ri itzel ri xequibanala' ri ivati't-imama' ri ojer, roma ja rije' ri xecamisan ri achi'a' ri e richin ri Dios, y rix ye'ichojmirisala' ri tz'ak acuchi e mukul-vi can.
48 Assim, são testemunhas e aprovam com cumplicidade as obras dos pais de vocês; porque eles mataram os profetas, e vocês edificam túmulos para eles.
49 Y roma chuka' ri' ri Dios, roma ri retaman, xubij: Xquentek c'a achi'a' quiq'uin ri nuvinak; achi'a' ri xquek'alajirisan ri ch'abel ri ninbij chique, y xquentek chuka' apóstoles chiquicojol. Pero ri vinek ec'o c'a ri xquequicamisaj, y ec'o ri xtiquiben chique richin niquic'ovisaj pokon, xcha'.
49 Por isso, também disse a sabedoria de Deus: “Mandarei para eles profetas e apóstolos, e a alguns deles matarão e a outros perseguirão”,
50 Romari', xubij ri Jesús, ri Dios pa quivi' re vinek re ec'o vacami xtuya-vi ri quicamic ri achi'a' ri xek'alajirisan ri xbix chique roma ri Dios ri ojer can. Pa quivi' rije' xtika-vi ri quicamic ri achi'a' ri'. Y nitiquir-pe c'a pa rutiquiribel pe re ruvach'ulef.
50 para que desta geração se peçam contas do sangue dos profetas, derramado desde a fundação do mundo,
51 Nitiquir-pe riq'uin ri rucamic ri achin xubini'aj Abel c'a riq'uin ri rucamic ri achin xubini'aj Zacarías. Y jare' ri xcamisex chunakaj ri altar ri c'o chuva-rachoch ri Dios. Roma c'a ri' ninbij chive, chi ri Dios pa quivi' re vinek re ec'o vacami xtuya-vi ri quicamic ri achi'a' e rusamajela' rija'.
51 desde o sangue de Abel até o sangue de Zacarias, que foi assassinado entre o altar e o santuário. Sim, eu afirmo a vocês que se pedirão contas a esta geração.
52 ¡Tok'ex ivech rix etamanela' chirij ri ley! roma rix ivetaman achique rubaniquil richin chi jun vinek noc richin ri Dios, pero rix man ix oquinek ta richin ri Dios y chuka' ye'ik'et ri vinek ri nicajo' ye'oc richin ri Dios.
52 Ai de vocês, intérpretes da Lei! Porque vocês pegaram a chave do conhecimento. No entanto, vocês mesmos não entraram e impediram os que estavam entrando.
53 Tok ri Jesús xubij ronojel re', ri etamanela' chirij ri ley y ri achi'a' fariseos chuka', xe'oyover janíla. Y roma c'a ri' rije' ronojel c'a niquic'utula-apo chire ri Jesús xaxe richin niquinek.
53 Quando Jesus saiu dali, os escribas e fariseus começaram a contestá-lo com veemência, fazendo perguntas a respeito de muitos assuntos,
54 Ri etamanela' chirij ri ley y ri achi'a' fariseos, can man niquiya' ta c'a can juba' ri Jesús, c'o ta nicajo' chi nicac'axaj chi rija' c'o ta jun ch'abel ri man ruc'amon ta ri nubij y nika' ta pa quik'a', richin chi niquisujuj. Pero ri Jesús can ruyon c'a pa rubeyal ri yerubij.
54 com o objetivo de tirar daquilo que ele dizia um motivo para o acusar.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.