Lucas 10
Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek (CAKCNT) vs NTLH
1 Y tok e banatajinek chic c'a ronojel re', ri Ajaf Jesús xerucha' c'a ch'aka' chic achi'a' richin yesamej riq'uin. Rija' xerucha' e setenta achi'a', richin xerutek-el chi caca'. Xerutek ri pa tak tinamit y pa ch'aka' chic lugar ri xtapon-vi rija'.
1 Depois disso o Senhor escolheu mais setenta e dois dos seus seguidores e os enviou de dois em dois a fim de que fossem adiante dele para cada cidade e lugar aonde ele tinha de ir.
2 Y ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri xerucha': Can kitzij vi chi ri samaj richin nitzijox ri ruch'abel ri Dios, janíla nim; jac'a ri samajela' man e q'uiy ta. Xa e ca'i-oxi' oc. Romari' tic'utuj c'a chire ri Rajaf ri samaj, chi querutaka-pe más samajela' chiquicojol ri vinek ri nic'atzin richin nicac'axaj ri ruch'abel.
2 Antes de os enviar, ele disse:
3 Y vacami quixbiyin c'a. Ivetaman c'a ri' chi rix xa achi'el tak carne'l ri yixintek-el chiquicojol ri vinek e achi'el utiva'.
3 Vão! Eu estou mandando vocês como ovelhas para o meio de lobos.
4 Y man c'a tic'uaj pekes (morral), ni man c'a tic'uaj mero, y man tic'uaj chuka' jun chic c'ulaj xajab. Ni man chuka' quixpataj pa tak bey richin ye'ik'ejela' na can (ye'ik'ijala' na can) vinek. Xa choj quixbiyin c'a acuchi c'o chi yixapon-vi.
4 Não levem bolsa, nem sacola, nem sandálias. E não parem no caminho para cumprimentar ninguém.
5 Y tok yixapon c'a pa jun jay, ri nabey c'o chi niben, ja ri yixk'ejelon (yixk'ijalon). Y nibij c'a chique: Ja ta c'a ri uxlanen richin ri Dios ri xtic'oje' iviq'uin chupan re jay re'.
5 Quando entrarem numa casa, façam primeiro esta saudação: “Que a paz esteja nesta casa!”
6 Y vi chiri' chupan ri jay ri', ri vinek riq'uin quicoten yixquic'ul-vi richin nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios, ri uxlanen richin ri Dios can xtic'oje-vi quiq'uin. Jac'a vi ri vinek xa man jebel ta yixquic'ul richin nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios, ri uxlanen man c'a xtic'oje' ta can quiq'uin.
6 Se um homem de paz morar ali, deixem a saudação com ele; mas, se o homem não for de paz, retirem a saudação.
7 Rix can quixc'oje' c'a ka chupan ri jay ri yixapon-vi y jebel ic'ulic niquiben, titija' y tikumu' ri xtiquisipaj chive. Roma ri samajel can ruc'amon-vi chi nitoj roma ri samaj ri nuben. Y man c'a tijalala' ri jay ri acuchi yixc'oje-vi. Xa can acuchi yixapon-vi pa nabey, chiri' yixc'oje-vi-ka.
7 Fiquem na mesma casa e comam e bebam o que lhes oferecerem, pois o trabalhador merece o seu salário. Não fiquem mudando de uma casa para outra.
8 Y que chuka' ri' tibana' tok yixapon xabachique tinamit y jebel ic'ulic niban. Can titija' c'a ronojel ri nisipex chive.
8 — Quando entrarem numa cidade e forem bem-recebidos, comam a comida que derem a vocês.
9 Que'ic'achojirisala' c'a chuka' ri yava'i' ri ec'o chiri', y tibij c'a chique: Ri k'ij richin chi rix yixoc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xa nakaj chic c'o-vi-pe chive.
9 Curem os doentes daquela cidade e digam ao povo dali: “O
10 Pero ja vi yixapon pa jun tinamit ri xa man utz ta ic'ulic niban, quixel c'a el ri pa tak bey richin ri tinamit y tibij c'a chique ri vinek:
10 Porém, quando entrarem numa cidade e não forem bem-recebidos, vão pelas ruas, dizendo:
11 Ri pokolaj richin re tinamit re' ri c'o-el pa kaken, nikatotaj can (nikaquiraj can) chivech, richin queri' tivetamaj chi man utz ta ri xiben chi man xojic'ul ta jebel. Y tivetamaj can chuka' chi ri k'ij richin chi ri vinek ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios nakaj chic c'o-vi-pe, y rix can xsuj c'a chive, xcha'.
11 “Até a poeira desta cidade que grudou nos nossos pés nós sacudimos contra vocês! Mas lembrem disto: o Reino de Deus chegou até vocês.”
12 Y ri Jesús xubij chuka' el chique: Tok ri Dios xtuya-pe ri ruc'ayeval, ri vinek quichin ri tinamit ri man xtiquic'ul ta jebel ri ruch'abel ri Dios ri nibij rix chique, más c'a ri ruc'ayeval ri xtuya' pa quivi' rije' que chuvech ri ruc'ayeval ri xtuya' pa quivi' ri aj-Sodoma.
12 E Jesus disse mais isto:
13 Romari' ninvok'ej quivech ri ec'o pa tinamit Corazín, y ninvok'ej chuka' quivech ri ec'o pa tinamit Betsaida, roma janíla q'uiy milagros xeban chiquivech y man xquinimaj ta ri ruch'abel ri Dios. Roma xa ta ja ri pa tak tinamit Tiro y Sidón xeban-vi re milagros re', ri vinek aj chiri' xtzolej yan ta pe quic'u'x riq'uin ri Dios, y quicusalon ta chic quitziak richin bis, y quiyolon ta chaj chiquij, richin queri' nik'alajin chi yebison roma janíla ri quimac ri e quibanalon.
13 Jesus continuou:
14 Pero chupan ri k'ij tok xtibanatej ri k'atoj-tzij, ja ri ec'o pa Corazín y ri ec'o pa Betsaida ri más ruc'ayeval xtika' pa quivi', que chiquivech ri aj-Tiro y aj-Sidón.
14 No Dia do Juízo, Deus terá mais pena de Tiro e de Sidom do que de vocês, Corazim e Betsaida!
15 Y ri ec'o pa tinamit Capernaum can niquich'ob chi yebe chila' chicaj riq'uin ri Dios y janíla xtinimirisex quik'ij. Pero xa man que ta ri'. Xa xtikasex quik'ij, roma xa c'a chupan ri lugar ri richin ri tijoj-pokonal xquebeka-vi.
15 E você, cidade de Cafarnaum, acha que vai subir até o céu? Pois será jogada no
16 Y achique c'a vinek ri xquixruc'ul jebel richin nrac'axaj ri ruch'abel ri Dios, can ja chuka' yin ri yiruc'ul. Y ri achique c'a chuka' ri xquixetzelan roma ri ruch'abel ri Dios, can ja chuka' yin ri yiretzelaj. Y ri netzelan vichin yin, can ja chuka' ri Dios ri takayon-pe vichin ri nretzelaj, xcha' c'a el ri Jesús chique ri setenta achi'a' ri xerucha'.
16 Então disse aos discípulos:
17 Y tok xetzolin c'a pe re setenta achi'a' re' chire ri samaj ri bin-el chique y xe'oka' riq'uin ri Jesús, janíla yequicot, y xquibij c'a chire: Ajaf, ri itzel tak espíritu can xeniman chuka' chike tok pan abi' rat xojch'on-vi chique.
17 Os setenta e dois voltaram muito alegres e disseram a Jesus: — Até os demônios nos obedeciam quando, pelo poder do nome do senhor, nós mandávamos que saíssem das pessoas!
18 Y ri Jesús xubij chique: Ja', can kitzij ri nibij. Roma yin can xintz'et chi ri Satanás xuna' yan chi xch'acatej, roma can achi'el nuben ri coyopa' ri chicaj, queri' xuben rija' tok xtzak-pe.
18 Jesus respondeu:
19 Yin can nuyo'on na vi uchuk'a' chive richin chi yixch'acon chirij ri ruchuk'a' ri itzel-vinek, y chuka' richin chi stape' xque'ipalibela' ta cumatzi' y alacrán ri yeruya' pan ibey, can man jun xtic'ulvachij pa ruk'a'.
19 Escutem! Eu dei a vocês poder para pisar cobras e escorpiões e para, sem sofrer nenhum mal, vencer a força do inimigo.
20 Pero rix man quixquicot xaxe roma ri itzel tak espíritu yixquinimaj. Más quixquicot pa tak ivánima roma can tz'ibatel ri ibi' chila' chicaj riq'uin ri Dios.
20 Porém não fiquem alegres porque os espíritos maus lhes obedecem, mas sim porque o nome de cada um de vocês está escrito no céu.
21 Y chupan c'a ri misma hora ri', ri Lok'olej Espíritu janíla quicoten xuya' pa ránima ri Jesús. Y ri Jesús xubij: Matiox ninya' chave Nata' Dios, rat ri Rajaf ri caj y re ruvach'ulef, roma man xak'alajirisaj ta ri utzilej ach'abel chiquivech ri vinek ri can niquina' chi janíla q'uiy quetaman. Xa ja ri chiquivech ri vinek ri manek más quetaman, xa chiquivech rije' xak'alajirisaj-vi re utzilej ach'abel re'. Can que vi c'a ri' Nata' Dios, roma jari' ri arayibel rat, xcha' ri Jesús pa ru-oración.
21 Naquele momento, pelo poder do Espírito Santo, Jesus ficou muito alegre e disse:
22 Y c'ari' rija' xubij c'a: Ri Nata' Dios can ronojel c'a ruyo'on-pe pa nuk'a'. Y man jun chic c'a etamayon in achique yin, xaxe ri Nata' ri etamayon. Y man jun chuka' etamayon achique ri Nata', xaxe yin ri Ruc'ajol, y ri vinek achok che xtinvajo' xtink'alajirisaj-vi yin, xtretamaj achique c'a ri Nata'.
22 — O meu Pai me deu todas as coisas. Ninguém sabe quem é o Filho, a não ser o Pai; e ninguém sabe quem é o Pai, a não ser o Filho e também aqueles a quem o Filho quiser mostrar quem o Pai é.
23 Y c'ari' ri Jesús xerutzu' ri rutijoxela' y xaxe chique rije' xubij-vi: Jebel ruva-ik'ij rix, roma re yixajin chutz'etic riq'uin ri runak' tak ivech. Y chuka' can jebel ruva-quik'ij ri ch'aka' chic vinek ri yetz'eton ronojel re'.
23 Então Jesus virou-se para os discípulos e disse só para eles:
24 Y can ninbij c'a chive, chi e q'uiy ri achi'a' xek'alajirisan ri ch'abel ri xbix chique roma ri Dios y ri reyes ri xec'oje' ojer can, janíla xcajo' chi xquitz'et ta ri nitz'et rix vacami, y man xquitz'et ta. Xcajo' ta chuka' xcac'axaj ri nivac'axaj rix re vacami, y man xcac'axaj ta chuka', xcha'.
24 Eu afirmo a vocês que muitos
25 Y c'o c'a jun etamanel chirij ri ley xbeyacatej-pe y xbech'on riq'uin ri Jesús, roma nrajo' nutejtobej ri Jesús. Tijonel, xcha' c'a chire. ¿Achique nic'atzin richin ninben yin richin queri' ninvichinaj ri c'aslen ri man q'uisel ta? xcha'.
25 Um mestre da Lei se levantou e, querendo encontrar alguma prova contra Jesus, perguntou: — Mestre, o que devo fazer para conseguir a vida eterna?
26 Ri Jesús xubij chire: ¿Achique c'a ri nubij chupan ri ley ri xuya' ri Dios chire ri Moisés? ¿Y achique nik'ax chavech rat?
26 Jesus respondeu:
27 Y ri etamanel xubij chire ri Jesús: Ri ley nubij chi tavajo' ri Dios ri Avajaf. Tavajo' riq'uin ronojel avánima. Tavajo' chupan ri ronojel ri ac'aslen, riq'uin ronojel avuchuk'a', y riq'uin chuka' ri anojibal. Y can achi'el navajo-ka-avi' rat, can que c'a chuka' ri' que'avajo' ri ch'aka' chic.
27 O homem respondeu: — “Ame o Senhor, seu Deus, com todo o coração, com toda a alma, com todas as forças e com toda a mente. E ame o seu próximo como você ama a você mesmo.”
28 Y jac'ari' tok ri Jesús xubij chire ri etamanel: Can kitzij ri xabij. Vacami c'a, vi xtaben ronojel re', xtavichinaj c'a ri c'aslen ri man q'uisel ta, xcha' ri Jesús chire.
28 — A sua resposta está certa! — disse Jesus. — Faça isso e você viverá.
29 Pero re etamanel re' can xrajo' chi tik'alajin chi can c'o-vi ri nrajo' nretamaj. Romari' rija' xuben chi achi'el man k'axinek ta chuvech ri achique c'a ri' ri ch'aka' chic, ri ruc'amon chi yerajo' achi'el nrajo-ka-ri' rija'. Romari' xuc'utuj-apo chire ri Jesús.
29 Porém o mestre da Lei, querendo se desculpar, perguntou: — Mas quem é o meu próximo?
30 Y ri Jesús can jac'ari' xutzijoj jun c'ambel-tzij chire ri etamanel: C'o c'a jun achin ri elenek-pe ri pa tinamit Jerusalem y xulan-ka richin nibe-ka c'a pa tinamit Jericó. Pero re achin re' xebe'el-pe elek'oma' chirij ri pa bey, y ri elek'oma' ri' ronojel xquelesaj-el chire. Hasta ri rutziak ri rucusan ri achin xquelesaj can chirij. Ri elek'oma' xebe na vi, pero nabey janíla xquich'ey can. Ri achin xpune' c'a can ri chiri' pa bey achi'el jun caminek.
30 Jesus respondeu assim:
31 Y c'o c'a jun sacerdote ri petenek chuka' chupan ri bey ri'. Y tok re sacerdote re' xutz'et chi punul ri achin ri chiri' pa bey, ja chic ri jun ruchi-bey xk'ax-vi.
31 Acontece que um sacerdote estava descendo por aquele mesmo caminho. Quando viu o homem, tratou de passar pelo outro lado da estrada.
32 Y que chuka' ri' jun achin levita, ri yeto'on quichin ri sacerdotes ri pa rachoch ri Dios, petenek chuka' chupan ri bey ri'. Y tok re levita re' xapon chupan ri lugar ri', xutz'et chuka' ri achin, y can achi'el xuben ri sacerdote can que chuka' ri' xuben rija'. Xe xutz'et ri achin punul pa bey, xa ja chuka' ri jun chic ruchi' ri bey xk'ax-vi.
32 Também um
33 Pero c'o c'a jun achin aj-Samaria ri petenek chuka' chupan ri bey ri', y c'o c'a chi nic'o riq'uin ri achin punul can pa bey, ri achin ch'ayon can coma elek'oma'. Y tok ri aj-Samaria xutz'et ri achin punul pa bey, janíla xujoyovaj ruvech roma ri rubanon.
33 Mas um
34 Romari' re aj-Samaria re' xjel-apo riq'uin ri achin punul pa bey, xutz'et achique rubanon. Y xerak'omala' ri rusocotajic ri achin riq'uin aceite olivo y vino. Rija' xerupisla' c'a chuka' ri socotajic riq'uin tziek. C'ari' ri achin aj-Samaria, chirij ruquiej rija' mismo xuya-vi-pe ri achin socotajinek y xuq'uen-pe c'a pa jun posada. Y xuchajij c'a ri junak'a' ri'.
34 Então chegou perto dele, limpou os seus ferimentos com azeite e vinho e em seguida os enfaixou. Depois disso, o samaritano colocou-o no seu próprio animal e o levou para uma pensão, onde cuidou dele.
35 Pa ruca'n k'ij tok ri aj-Samaria nuchop yan chic ri rubey, rija' xrelesaj juba' mero y xuya' can chire ri rajaf ri posada, y xubij chire: Tavilij y tavak'omaj re jun achin re'. Y tok xquitzolin-pe, xtintoj c'a chave ri ch'aka' chic mero ri xtacusaj.
35 No dia seguinte, entregou duas moedas de prata ao dono da pensão, dizendo:
36 Roma c'a ri', ¿chavech rat achique c'a chique ri e oxi' achi'a' ri can achi'el nrajo-ka-ri' rija', can que chuka' ri' xrajo' ri achin ri xka' pa quik'a' elek'oma'? xcha' ri Jesús chire ri etamanel.
36 Então Jesus perguntou ao mestre da Lei:
37 Y ri etamanel xubij: Ja ri achin ri xjoyovan ruvech, xcha'.
37 — Aquele que o socorreu! — respondeu o mestre da Lei. E Jesus disse:
38 Y ri Jesús xuchop chic c'a rubey y xapon pa jun ti tinamit. Y chiri' chupan ri ti tinamit ri' c'o c'a ri ixok rubini'an Marta, y ja rija' ri xc'ulun-apo richin ri Jesús pa rachoch.
38 Jesus e os seus discípulos continuaram a sua viagem e chegaram a um povoado. Ali uma mulher chamada Marta o recebeu na casa dela.
39 Re ixok c'a re' c'o c'a jun rach'alal rubini'an María. Y re María re' xtz'uye' c'a chiraken ka ri Jesús, richin queri' nrac'axaj ri ruch'abel ri Dios ri nutzijoj ri Jesús.
39 Maria, a sua irmã, sentou-se aos pés do Senhor e ficou ouvindo o que ele ensinava.
40 Jac'a ri Marta xa man que ta ri' xuben. Rija' xa ch'ujirinek c'a chubanic ri rusamaj. Roma c'a ri' ri Marta xapon riq'uin ri Jesús y xubij chire: Ajaf, ¿man c'a natz'et ta chi re María nuyon in ruyo'on can chuvech re samaj? Tabij c'a chire chi quiruto' juba'.
40 Marta estava ocupada com todo o trabalho da casa. Então chegou perto de Jesus e perguntou: — O senhor não se importa que a minha irmã me deixe sozinha com todo este trabalho? Mande que ela venha me ajudar.
41 Pero ri Ajaf Jesús xubij chire: Marta, rat q'uiy ri nach'ob, y sachinek ac'u'x roma q'uiy ri c'o chi naben.
41 Aí o Senhor respondeu:
42 Pero xaxe jun c'a ri más nic'atzin y más utz, y jari' ri xucha' ri María. Y ri xucha' rija', man jun xtelesan chire.
42 mas apenas uma é necessária! Maria escolheu a melhor de todas, e esta ninguém vai tomar dela.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.