João 6
Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek (CAKCNT) vs NTLH
1 Y tok e banatajinek chic c'a can ronojel re', ri Jesús y ri rutijoxela' xebe c'a juc'an ruchi-ya' Galilea; ya' ri rubini'an chuka' Tiberias.
1 Depois disso, Jesus atravessou o lago da Galileia, que também é chamado de Tiberíades.
2 Can e janíla c'a e q'uiy vinek ri xetzekelben-el richin, roma re vinek re' quitz'eton chic c'a ri milagros yerubanala' quiq'uin ri yava'i', milagros ri yek'alajirisan richin chi can ja vi ri Dios takayon-pe richin.
2 Uma grande multidão o seguia porque eles tinham visto os milagres que Jesus tinha feito, curando os doentes.
3 Ri Jesús y ri rutijoxela' xejote' c'a el pa ruvi' jun juyu'; y rija' tz'uyul c'a chiquicojol ri rutijoxela'.
3 Ele subiu um monte e sentou-se ali com os seus discípulos.
4 Ri k'ij c'a ri', xa nakaj chic c'a c'o-vi ri pascua, ri nimak'ij israelita.
4 A Páscoa , a festa principal dos judeus, estava perto.
5 Y tok ri Jesús xtzu'un c'a más quela', xutzu' chi can janíla c'a e q'uiy vinek ri e apovinek-apo riq'uin. Romari' rija' xubij c'a chire ri Felipe ri jun rutijoxel: ¿Acuchi xtekalok'o-vi-pe vey richin chi yekatzuk conojel re vinek re'?
5 Jesus olhou em volta de si e viu que uma grande multidão estava chegando perto dele. Então disse a Filipe:
6 Que c'a re' ri xuc'utuj ri Jesús chire ri rutijoxel, richin chi nretamaj achique c'a ri nuch'ob; vi noka' chuc'u'x chi ri Jesús ronojel nitiquir nuben. Pero ri Jesús xa can retaman chic ri c'o chi nuben richin yerutzuk ri vinek ri'.
6 Ele sabia muito bem o que ia fazer, mas disse isso para ver qual seria a resposta de Filipe.
7 Y ri Felipe xubij c'a chire ri Jesús: Vi ta nikalok' ca'i' ciento quetzales vey, man xqueruben ta. Can man xtel ta apo chiquivech, stape' xa juba' ta oc ri nikaya' chique.
7 Filipe respondeu assim: — Para cada pessoa poder receber um pouco de pão, nós precisaríamos gastar mais de duzentas moedas de prata .
8 C'ari' jun c'a chique ri rutijoxela', ri rubini'an Andrés y rach'alal ri Simón Pedro, xubij:
8 Então um dos discípulos, André, irmão de Simão Pedro, disse:
9 Vave' c'o jun ala' c'o vo'o' vey richin cebada y ca'i' tak quer e ruc'amon-pe, ¿pero xaxe ta c'a oc re' ri xtikaya-apo chiquivech conojel re vinek re'? xcha' ri Andrés.
9 — Está aqui um menino que tem cinco pães de cevada e dois peixinhos. Mas o que é isso para tanta gente?
10 C'ari' ri Jesús xubij c'a: Tibana' chique la vinek chi quetz'uye', xcha' rija'.
10 Jesus disse: Então todos se sentaram. (Havia muita grama naquele lugar.) Estavam ali quase cinco mil homens.
11 Ri Jesús xeruli'ej c'a re vo'o' vey re' y xumatioxij chire ri Dios. C'ari' xujachala-el chique ri rutijoxela', y ri tijoxela' xbequijachala' can chique ri vinek ri e tz'uyul. Y ri Jesús can que c'a chuka' ri' xuben riq'uin ri ca'i' quer. Ri vinek can xquic'ul c'a ri janipe' vey y quer ri xcajo'.
11 Em seguida Jesus pegou os pães, deu graças a Deus e os repartiu com todos; e fez o mesmo com os peixes. E todos comeram à vontade.
12 Y tok e va'inek chic c'a jebel ri vinek ri', ri Jesús xubij c'a chique ri rutijoxela': Timolo' c'a pe ronojel vey y quer ri man xq'uis ta, roma man ninvajo' ta c'a chi c'o ta yec'oje' can queri'.
12 Quando já estavam satisfeitos, ele disse aos discípulos:
13 Ri tijoxela' can xbequimolo' c'a pe y xquinojisaj cablajuj chaquech riq'uin ri man xq'uis ta rutijic, tok e va'inek chic conojel. C'a ja na c'a ri' xmolotej can chire ri vo'o' tak vey banon riq'uin cebada.
13 Eles ajuntaram os pedaços e encheram doze cestos com o que sobrou dos cinco pães.
14 Y ri vinek ri', tok quitz'eton chic ka ri milagro ri xuben ri Jesús, ri nik'alajirisan chi can ja ri Dios ri takayon-pe richin, rije' xquibij: Can kitzij vi chi ja achin re' ri k'alajirisey ruch'abel ri Dios ri q'uiy yan tiempo oyoben chi can nipe-vi chuvech re ruvach'ulef, xecha'.
14 Os que viram esse milagre de Jesus disseram: — De fato, este é o
15 Ri Jesús can ruyon c'a xtzolin-el pa ruvi' ri juyu', roma can xunabej chi ri vinek xquepe chuc'amic richin chi niquiben qui-rey chire y stape' man nrajo' ta rija'.
15 Jesus ficou sabendo que queriam levá-lo à força para o fazerem rei; então voltou sozinho para o monte.
16 Y ri rutijoxela' ri Jesús xetzolin-ka chuchi-ya', c'a tok xquitz'et na chi xkak'ij-ka.
16 De tardinha, os discípulos de Jesus desceram até o lago.
17 Rije' xe'oc c'a el pa jun canoa y quichapon c'a el bey richin chi yebe c'a pa tinamit Capernaum, ri c'o c'a juc'an chic ruchi' ri ya'. Janíla chic c'a k'eku'n chiri' y ri Jesús xa man apovinek ta quiq'uin.
17 Subiram num barco e começaram a atravessar o lago na direção da cidade de Cafarnaum. Quando já estava escuro, Jesus ainda não tinha vindo se encontrar com eles.
18 Y jac'ari' tok xbetiquir-pe jun nimalej cak'ik' pa ruvi' ri ya'; jun cak'ik' ri janíla ruchuk'a'. Y romari' ri ya' can janíla c'a nisilon.
18 De repente, um vento forte começou a soprar e a levantar as ondas.
19 Y tok e biyinek chic c'a jun vo'o' o vaki' kilómetros pa ruvi' ri ya', ri tijoxela' xquitz'et chanin chi ja ri Jesús ri petenek chiraken pa ruvi-ya' y yeruk'i' yan c'a. Y rije' janíla c'a xquixibij-qui'.
19 Os discípulos já tinham remado uns cinco ou seis quilômetros, quando viram Jesus andando em cima da água e chegando perto do barco. E ficaram com muito medo.
20 Pero ri Jesús xubij c'a chique: Man tixibij-ivi'. Ja yin ri Jesús, xcha' rija'.
20 Mas Jesus disse:
21 Ri tijoxela' xcac'axaj na c'a chi can ja na vi rija' ri Jesús, c'ari' xcuker-ka quic'u'x y riq'uin quicoten xquic'ul-apo ri Jesús chupan ri canoa. Y can jac'ari' tok xe'apon chuchi' ri ya', ri lugar ri c'o chi ye'apon-vi.
21 Então eles o receberam com prazer no barco e logo chegaram ao lugar para onde estavam indo.
22 Pa ruca'n k'ij, ri vinek ri c'a xec'oje' na can juc'an ruchi-ya' ri jun tikak'ij can, c'a quimolon na c'a qui'. Rije' can quetaman c'a chi xaxe ri rutijoxela' ri Jesús ri xetzolin chupan ri jun oc canoa ri c'o chiri'. Y ri Jesús xa xc'oje' can.
22 No dia seguinte a multidão que estava no lado leste do lago viu que ali só havia um barco pequeno. Sabiam que Jesus não tinha embarcado com os discípulos, pois estes haviam saído sozinhos.
23 Ri k'ij c'a ri', ec'o c'a canoas ri e petenek pa tinamit Tiberias y xe'apon chunakaj ri acuchi xquitej-vi quivay ri vinek ri jun k'ij can; ri vey ri xuya' ri Ajaf Jesús chique, tok rumatioxin chic chire ri Dios.
23 Enquanto isso, outros barcos chegaram da cidade de Tiberíades e encostaram perto do lugar onde a multidão tinha comido pão depois de o Senhor Jesus ter dado graças.
24 Y ri vinek ri', roma xquitz'et chi ri Jesús xa man c'o ta chic ri chiri' y ri rutijoxela' xa xetzolin yan, rije' chuka' xe'oc-el ri pa tak canoas y xebe pa Capernaum chucanoxic ri Jesús.
24 Quando viram que Jesus e os seus discípulos não estavam ali, subiram nos barcos e saíram para Cafarnaum a fim de procurá-lo.
25 Tok re vinek re' xbequila' ri Jesús la juc'an ruchi-ya', xquibij c'a chire: ¿Jampe' catoka' vave'? xecha'.
25 A multidão encontrou Jesus no lado oeste do lago, e perguntaram a ele: — Mestre, quando foi que o senhor chegou aqui?
26 Pero ri Jesús xubij c'a chique ri vinek ri': Kitzij ninbij chive, chi rix yinicanoj xaxe roma xivil ivay viq'uin y jebel xinojisala' ipan, y man roma ta chi xe'itz'et ri milagros ri yek'alajirisan chi yin can ja vi ri Dios ri takayon-pe vichin.
26 Jesus respondeu:
27 Can quixsamej c'a, pero man richin ta chi nich'ec ri vey ri xa niq'uis. Xa can quixsamej richin nich'ec ri Vey ri jantape' c'o y nuya' ic'aslen ri man q'uisel ta. Vey ri xtinya' chive yin ri xinalex chi'icojol, roma ja yin xirutek-pe ri Nata' Dios, richin ninben re samaj re', xcha'.
27 Não trabalhem a fim de conseguir a comida que se estraga, mas a fim de conseguir a comida que dura para a vida eterna. O
28 Y ri vinek ri' xquibij c'a chire ri Jesús: ¿Achique c'a ri nika' chuvech ri Dios chi nikaben ta?
28 — O que é que Deus quer que a gente faça? — perguntaram eles.
29 Y ri Jesús xubij c'a chique: Ri nika' chuvech ri Dios chi rix niben ta, ja ri quininimaj yin ri xitak-pe roma rija'.
29 — Ele quer que vocês creiam naquele que ele enviou! — respondeu Jesus.
30 Y ri vinek xquibij chire ri Jesús: ¿Achique c'a ri yatiquir naben? Tabana' c'a jun milagro, richin queri' nikatz'et y yatkanimaj.
30 Eles disseram: — Que milagre o senhor vai fazer para a gente ver e crer no senhor? O que é que o senhor pode fazer?
31 Roma ri ojer tak kati't-kamama', tok xek'ax chupan ri tz'iran ruvach'ulef, jac'a ri vey xubini'aj maná ri xuya' ri Moisés chique richin xquitej. Can achi'el vi c'a ri nubij ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can. Chiri' nubij: Vey c'a ri petenek chila' chicaj ri xuya' chique richin xquitej. Y rat ¿yatiquir cami naben achi'el xuben ri Moisés?
31 Os nossos antepassados comeram o maná no deserto, como dizem as Escrituras Sagradas : “Do céu ele deu pão para eles comerem.”
32 Y ri Jesús xubij c'a chique: Tivac'axaj c'a jebel re xtinbij chive: Ri vey ri xpe chila' chicaj, man ja ta c'a ri Moisés ri xyo'on. Jac'a ri Nata' Dios ri niyo'on chive ri kitzij Vey richin chila' chicaj.
32 Jesus disse:
33 Roma ri Vey ri can richin ri Dios, jac'a ri Jun ri petenek chila' chicaj. Y jari' ri c'amayon-pe c'aslen chique ri vinek, xcha' chique.
33 Porque o pão que Deus dá é aquele que desce do céu e dá vida ao mundo.
34 Tok xcac'axaj queri' ri vinek, xquibij c'a chire ri Jesús: Can jantape' c'a taya' re Vey re' chike, xecha'.
34 — Queremos que o senhor nos dê sempre desse pão! — pediram eles.
35 Y ri Jesús xubij c'a chique: Ja yin ri Vey ri yiyo'on c'aslen. Ri xtucukuba' ruc'u'x viq'uin, man chic c'a xtinum ta ri ránima; roma ja yin ri yinoc Ruvay ri nic'ovisan-el ruvayjal. Y chuka' ri xtucukuba' ruc'u'x viq'uin, man xtichaki'j ta chic ruchi' (xtichakchi'in ta chic) ri ránima; roma ja yin ri yinoc Ruya' ri nic'ovisan-el ri nichaki'j ruchi' (nichakchi'in).
35 Jesus respondeu:
36 Pero can achi'el c'a ri nubin chive, chi stape' rix can xitz'et y xivac'axaj ri samaj xinben yin iviq'uin, man c'a xquininimaj ta.
36 Mas eu já disse que vocês não creem em mim, embora estejam me vendo.
37 Conojel c'a ri xquepe chinucanoxic, yenc'ul; y man jun bey xquenvetzelaj ta el. Roma jac'are' ri e rucha'on chic ri Nata'.
37 Todos aqueles que o Pai me dá virão a mim; e de modo nenhum jogarei fora aqueles que vierem a mim.
38 Roma yin re xika-pe chila' chicaj man nusamaj ta c'a yin ri nuc'amon-pe, man que ta ri'. Yin xika-pe chila' chicaj chubanic ri samaj ri can rurayibel vi ri takayon-pe vichin.
38 Pois eu desci do céu para fazer a vontade daquele que me enviou e não para fazer a minha própria vontade.
39 Y ri samaj c'a ri ruchilaben-pe ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin, jac'a chi conojel ri e rucha'on rija', ri yecanon vichin yin, man ta c'a xquesach can, y pa ruq'uisibel k'ij xquenc'asoj ta el chiquicojol ri caminaki'.
39 E a vontade de quem me enviou é esta: que nenhum daqueles que o Pai me deu se perca, mas que eu ressuscite todos no último dia.
40 Ri samaj chuka' ri chilaben-pe chuve roma ri Nata', ri takayon-pe vichin, jac'a chi conojel ri yetz'eton ri nusamaj y niquicukuba' chuka' quic'u'x viq'uin, tic'oje' c'a quic'aslen ri man q'uisel ta, y yenc'asoj-el chiquicojol ri caminaki' ri pa ruq'uisibel k'ij, xcha' ri Jesús.
40 Pois a vontade do meu Pai é que todos os que veem o Filho e creem nele tenham a vida eterna; e no último dia eu os ressuscitarei.
41 Jac'a ri vinek israelitas ri' yexebeloj chirij ri Jesús, roma rija' xubij: Ja yin ri Vey ri kajinek-pe chila' chicaj.
41 Eles começaram a criticar Jesus porque ele tinha dito: “Eu sou o pão que desceu do céu.”
42 Y yequixebexa' c'a: ¿Man ja ta c'a re' ri Jesús ri ruc'ajol ri José? Xa ketaman c'a quivech ri rute-rutata'. C'a ta c'a chike roj xtorubij-vi chi rija' kajinek-pe chila' chicaj riq'uin ri Dios, yecha'.
42 E diziam: — Este não é Jesus, filho de José? Por acaso nós não conhecemos o pai e a mãe dele? Como é que agora ele diz que desceu do céu?
43 Pero ri Jesús xubij c'a chique: Man c'a quixxebexot-pe chuvij yin.
43 Jesus respondeu:
44 Roma ri xqueniman vichin, xa jac'a ri samajinek chic ri Nata' Dios pa tak cánima; ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin. Y yin can xtinben c'a chique ri yeniman vichin chi xquec'astej-el chiquicojol ri caminaki' ri pa ruq'uisibel k'ij.
44 Só poderão vir a mim aqueles que forem trazidos pelo Pai, que me enviou, e eu os ressuscitarei no último dia.
45 Y can tz'ibatel c'a chuka' coma ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can, chi conojel c'o c'a ri xtic'ut chiquivech roma ri Dios, queri' ri nubij. Y ri achique c'a ri nrac'axaj ri ruch'abel ri Nata' Dios y nretamaj, can xtipe c'a chinucanoxic.
45 Nos
46 Pero yin man ninbij ta c'a chi c'o ta jun vinek ri tz'eteyon richin ri Dios, man que ta ri'. Xaxe yin ri in petenek chila' chicaj riq'uin rija' ri in tz'eteyon ruvech ri Dios.
46 Isso não quer dizer que alguém já tenha visto o Pai, a não ser aquele que vem de Deus; ele já viu o Pai.
47 Tivac'axaj na pe' jebel re xtinbij chive: Ri niniman c'a vichin, can c'o na vi ruc'aslen ri man q'uisel ta.
47 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem crê tem a vida eterna.
48 Ri Vey c'a ri can niyo'on na vi c'aslen, ja yin.
48 Eu sou o pão da vida.
49 Roma ri vey ri xubini'aj maná, ri xtij coma ri ojer tak ivati't-imama' ri xek'ax pa tz'iran ruvach'ulef, man xtiquir ta xuben chique chi xc'oje' ta quic'aslen richin jantape'.
49 Os antepassados de vocês comeram o maná no deserto, mas morreram.
50 Jac'a ri kitzij Vey ri kajinek-pe chila' chicaj nuben chique ri yetijon richin chi man xque'apon ta chupan ri camic ri richin jantape'.
50 Aqui está o pão que desce do céu; e quem comer desse pão nunca morrerá.
51 Ja yin c'a ri Vey ri can c'o ruc'aslen, ri xka-pe chila' chicaj. Ri xtiquitej c'a re Vey re', xquec'ase' richin jantape'. Ri Vey c'a ri xtinya' yin chique can jac'a ri nuch'acul. Can xtapon-vi c'a pa camic richin chi nuq'uen-pe c'aslen chique ri vinek ri ec'o chuvech re ruvach'ulef.
51 Eu sou o pão vivo que desceu do céu. Se alguém comer desse pão, viverá para sempre. E o pão que eu darei para que o mundo tenha vida é a minha carne.
52 Y re vinek israelitas re', tok xcac'axaj ri xubij ri Jesús, xquic'utula' c'a chiquivech ka rije': ¿Achique c'a rubanic ri' chi rija' nuya' ri ruch'acul chike richin nikatej? yecha' c'a. Xa can xejalajo' c'a roma man junan ta quich'obonic.
52 Aí eles começaram a discutir entre si. E perguntavam: — Como é que este homem pode dar a sua própria carne para a gente comer?
53 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij vi, chi vi xa man nitej ta ri nuch'acul y man nikun ta chuka' ri nuquiq'uel yin ri xinalex chi'icojol, ri c'aslen richin jantape' can man xtoc ta ivichin.
53 Então Jesus disse:
54 Ri can xtiquitej c'a ri nuch'acul yin y xtiquikun chuka' ri nuquiq'uel, can c'o-vi c'a ri quic'aslen richin jantape'. Y yin can xtinben c'a chique chi xquec'astej-el chiquicojol ri caminaki', ri pa ruq'uisibel k'ij.
54 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue tem a vida eterna, e eu o ressuscitarei no último dia.
55 Roma ri nuch'acul yin jari' ri kitzij Vey y ri nuquiq'uel jari' ri kitzij Ya'; ri can niquiq'uen-pe c'aslen.
55 Pois a minha carne é a comida verdadeira, e o meu sangue é a bebida verdadeira.
56 Ri can niquitej c'a ri nuch'acul yin y niquikun chuka' ri nuquiq'uel, xa jun c'a ri xtikaben quiq'uin. Rije' xquec'oje' viq'uin yin y yin quiq'uin rije'.
56 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue vive em mim, e eu vivo nele.
57 Roma can ja ri Nata' ri takayon-pe vichin y rija' can c'o-vi ri c'aslen riq'uin, yin chuka' c'o ri c'aslen ri' viq'uin. Y can que c'a chuka' ri' ri xquinquic'ul yin, can xquec'ase-vi voma yin.
57 O Pai, que tem a vida, foi quem me enviou, e por causa dele eu tenho a vida. Assim, também, quem se alimenta de mim terá vida por minha causa.
58 Ri can kitzij Vey c'a, ri kajinek-pe chila' chicaj, ri Vey ri' can man junan ta riq'uin ri vey ri xubini'aj maná ri xquitej ri ojer tak ivati't-imama', roma ri vey ri xquitej rije' man xtiquir ta xuben chique chi xc'oje' ta quic'aslen richin jantape'. Jac'a ri niquitej ri kitzij Vey ri kajinek-pe chila' chicaj xtic'oje' quic'aslen ri can richin jantape'.
58 Este é o pão que desceu do céu. Não é como o pão que os antepassados de vocês comeram e mesmo assim morreram. Quem come deste pão viverá para sempre.
59 Jac'are' ri xubij ri Jesús chique ri vinek israelitas ri quimolon-qui' chupan ri jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios, chiri' pa tinamit Capernaum.
59 Jesus disse isso quando estava ensinando na sinagoga de Cafarnaum.
60 Y tok ri yetzekelben richin ri Jesús cac'axan chic ka ri xubij, e q'uiy c'a chique rije' ri xquibij: Yalan c'ayef ri xubij. Man k'alaj ta, vi ec'o ri xqueniman.
60 Muitos seguidores de Jesus ouviram isso e reclamaram: — O que ele ensina é muito difícil! Quem pode aceitar esses ensinamentos?
61 Y tok ri Jesús xutz'et ri niquich'ob pa tak cánima e q'uiy chique ri yetzekelben richin, rija' xubij c'a chique: ¿Achique roma tok rix nich'ob chi c'ayef richin xtinimex ri xinbij?
61 Não disseram nada a Jesus, mas ele sabia que eles estavam resmungando contra ele. Por isso perguntou:
62 Vi ta yinitz'et yin ri xinalex chi'icojol chi yitzolin chila' riq'uin ri Dios ri acuchi in petenek-vi, ¿man ta cami yininimaj?
62 E o que aconteceria se vocês vissem o
63 Ri ruc'aslen ri ich'acul, ja ri ru-espíritu ri niyo'on. Ri ich'acul xa can man jun rejkalen. Y ri Espíritu ri niyo'on ri kitzij ic'aslen, jac'a ri ch'abel ri e nubin chic ka chive ri niyo'on.
63 O Espírito de Deus é quem dá a vida, mas o ser humano não pode fazer isso. As palavras que eu lhes disse são espírito e vida,
64 Pero can c'a e q'uiy na c'a chive rix ri man nurayij ta cánima yinquinimaj, xcha' ri Jesús. Roma rija' can pa nabey c'a ri retaman chic pe achique vinek ri man xqueniman ta, y ri achique xtic'ayin-el richin.
64 mas mesmo assim alguns de vocês não creem. Jesus disse isso porque já sabia desde o começo quem eram os que não iam crer nele e sabia também quem ia traí-lo.
65 Y ri Jesús xubij c'a: Roma ec'o c'a chive rix ri man nurayij ta cánima yinquinimaj, romari' tok yin nubin c'a chive chi ja ri vinek ri e cha'on roma ri Nata' Dios, jari' ri xquepe c'a viq'uin yin chinucanoxic, xcha'.
65 Jesus continuou:
66 Roma c'a ri xubij ri Jesús, janíla c'a e q'uiy chique ri can quetzekelben richin, man chic xquitzekelbej ta. Xa can xetzolin c'a can.
66 Por causa disso muitos seguidores de Jesus o abandonaram e não o acompanhavam mais.
67 Y ri Jesús xubij c'a chique ri cablajuj rutijoxela': ¿Rix chuka' nivajo' yixbe can?
67 Então ele perguntou aos doze discípulos:
68 Y ri Simón Pedro xubij c'a chire ri Jesús: Ajaf, man jun chic achi'el rat, richin nikatzekelbej ta; roma ri ach'abel rat can nuya' c'aslen ri man q'uisel ta.
68 Simão Pedro respondeu: — Quem é que nós vamos seguir? O senhor tem as palavras que dão vida eterna!
69 Roj can kacukuban kac'u'x aviq'uin y ketaman chi ja rat ri Cristo, ri Ruc'ajol ri c'aslic Dios.
69 E nós cremos e sabemos que o senhor é o Santo que Deus enviou.
70 Y ri Jesús xubij c'a: Man riq'uin c'a chi can ja yin ri xicha'on ivichin rix cablajuj, can c'o c'a jun ri itzel-vinek xc'ulun chi'icojol, xcha'.
70 Jesus disse:
71 Tok ri Jesús xunataj c'a ri jun ri itzel-vinek xel, chirij c'a ri Judas Iscariote xch'on-vi; ri Judas ri ruc'ajol ri jun achin rubini'an Simón. Ri Jesús xunataj c'a ri jun ri', roma jac'ari' ri xtic'ayin-el richin ri Jesús. Y rija' can jun c'a chique ri cablajuj rutijoxela'.
71 Ele estava falando de Judas, filho de Simão Iscariotes. Pois Judas, embora fosse um dos doze discípulos, ia trair Jesus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.